Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Firma abonată la iluminatul festiv de la Oradea, descoperită de Gândul, s-a mufat și la București
Primăria Capitalei vrea să atribuie anul acesta de Crăciun un contract pentru iluminatul festiv în valoare de aproape 8 milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă aproape 2 milioane de euro. Potrivit licitației lansate pe SEAP, este vorba de un contract de închiriere de luminițe, iar singurul ofertant la această achiziție este societatea Corvin Design din Hunedoara, care îi aparține lui Baba Horea Mihai, un vechi abonat la contractele cu statul. Culmea, în plină austeritate, bugetul alocat anul acesta este de trei ori mai mare decât cel de anul trecut. Premierul Ilie Bolojan ne tot vorbește de austeritate de luni de zile, însă, când este vorba de bugetele controlate de primarii PNL, uită de tăieri și de economie. Cel mai bun exemplu este oferit de Primăria Capitalei, controlată de PNL, prin edilul general interimar Stelian Bujduveanu, care anul acesta alocă nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru iluminatul festiv. Un singur ofertant pentru luminițele de Crăciun Licitația, aflată încă în desfășurare, a fost lansată de Compania Municipală Iluminat Public, iar singurul ofertant este societatea Corvin Design din Hunedoara, potrivit informațiilor Gândul. Această firmă îi aparține lui Baba Horea Mihai, și care este asociată cu firma BAREHA INVEST LIMITED, cu sediul social în Cipru, acolo unde, cel mai probabil, Baba își exportă profitul. Familia Baba din Hunedoara este abonată la contracte cu primăriile. Recent, Gândul a dezvăluit că Baba a prins un contract de sute de mii de euro și la Oradea, oraș condus până nu de mult de către premierul Ilie Bolojan. De altfel, afaceristul din Hunedoara este un adevărat „rege al ghirlandelor”, având sute de contracte cu primăriile din țara noastră. Numai în 2023, familia Baba din Hunedoara a câștigat 4,6 milioane de lei pentru montarea şi închirierea iluminatului festiv de Crăciun de la primăriile din Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Vaslui. „Hidoșenii” montate pe străzile orașului condus de Fritz Presa din Timișoara a scris în anii trecuți că orașul controlat de Dominic Fritz, președinte USR, a cheltuit zeci de mii de euro, printr-o altă firmă deținută de familia Baba, pentru a decora municipiul „cu hidoșenii de Paște”. Revenind la licitația pentru iluminatul festiv din Capitală, la capitolul „descriere”, compania municipală spune că vrea să creeze o atmosferă de iarnă „pe axa centrală și centul orașului”. „Închiriere decorațiuni iluminat festiv pe perioada Sărbătorilor de iarnă 2025-2026 în scopul de a crea atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă pentru axa centrală și centrul orașului, unde se vor desfășura principalele evenimente specifice acestor sărbători”, se arată în descrierea licitației. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR Mâna dreaptă a lui Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu, anunță că organizarea alegerilor locale se amână pentru primăvară și lansează un ATAC dur la PSD
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Ilie Bolojan anunță un buget mai mic pentru Programul Anghel Saligny anul viitor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că suma destinată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai redusă decât cea din 2025. Ilie Bolojan le cere primarilor să asigure o cofinanțare de 20% pentru proiectele pe care le depun în acest program. Premierul țării a explicat că România trebuie să folosească anul următor toate cele 10 miliarde de euro rămase în PNRR, iar limita pentru investiții, care nu ar trebui să depășească 7% din PIB, este deja acoperită de acest program. Mai mult decât atât, Bolojan a precizat că, în acest context, resursele rămase pentru alte direcții de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI sau programele ministerelor, „vor fi foarte mici”. Bolojan a declarat luni „că suma pentru Programul Anghel Saligny pentru anul viitor va fi mai mică decât cea de anul acesta. Propunerea e ca anul viitor să venim cu o regulă tranzitorie, doar pentru 2026, ca dacă vrei bani din Programul Anghel Saligny să vii cu o cofinanțare de 20%”. Premierul a mai spus că această măsură poate păstra proiectele locale în desfășurare și poate opri blocajele, chiar dacă bugetul este mai mic.
Parlamentarii dezbat două moțiuni simple AUR împotriva miniștrilor Transporturilor și Energiei
Senatul va dezbate luni, de la ora 16:00, moțiunea simplă intitulată „Calea ferată a pierdut trenul”, inițiată de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu în numele Alianței pentru Unirea Românilor. Documentul, semnat de o pătrime dintre senatori, acuză degradarea severă a sistemului feroviar românesc și responsabilizează direct actuala conducere politică a Ministerului Transporturilor, precum și premierul Ilie Bolojan. Moțiunea pornește de la scandalul în care un om de afaceri ar fi oferit o mită de 1,5 milioane de euro președintelui PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru a obține o audiență la premierul Bolojan. Autorii susțin că Barbu, un apropiat al structurilor feroviare, ar fi fost promovat în funcții-cheie de miniștri PSD, deși nu ar avea calificările necesare. Acesta a condus, succesiv, CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și, în prezent, Autoritatea de Reformă Feroviară. Moțiunea punctează că, în 2024, trenurile de călători au circulat cu o viteză medie puțin peste 40 km/h, iar transportul de marfă cu doar 17 km/h, cifre care plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Documentul acuză întârzieri majore în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și PT 2021-2027, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de euro. Printre proiectele întârziate se numără modernizarea liniilor feroviare Curtici-Simeria, Brașov -Simeria, Cluj-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara -Arad, toate cu stadii de execuție mult sub termenele contractuale. Sunt vizate și achizițiile de material rulant, unde livrarea ramelor Alstom și PESA este întârziată cu peste doi ani. Documentul critică și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară, despre care inițiatorii afirmă că este „o mostră de birocrație excesivă”, și punee sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate licitațiile, inclusiv excluderea producătorilor chinezi, o decizie declarată nelegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Moțiunea cere adoptarea unei strategii naționale de dezvoltare a transportului feroviar, menținerea finanțării actuale, sancționarea companiilor care întârzie proiectele, sprijinirea producătorilor români de material rulant și realizarea unui coridor feroviar strategic Galați-Siret-Constanța, necesar pentru fluxurile comerciale către Ucraina și pentru protejarea Deltei Dunării. De asemenea, deputații vor discuta moțiunea simplă „România în beznă- falimentul programat al sistemului energetic național”, depusă de același grup parlamentar împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Demersul susține că sistemul energetic național se află într-o stare „critică” și că politicile din ultimii ani ar fi condus la „reducerea rezervelor sincrone și la creșterea riscului de blackout”. Documentul acuză închiderea sau oprirea temporară a unor capacități energetice, inclusiv unități termo, hidro și nuclear precum și dependența tot mai mare de producția nesincronă, în special solară și eoliană, fără un sistem adecvat de stocare. Potrivit moțiunii, prețurile la energie, raportate la puterea de cumpărare, se numără printre cele mai ridicate din UE, iar absorbția fondurilor europene în domeniu este „sub media europeană”. Inițiatorii cer redeschiderea și modernizarea capacităților sincrone, investiții în stocare și definirea unei strategii energetice naționale „coerente și adaptate nevoilor României”.
Ce spune Traian Băsescu despre problema pensiilor magistraților: Nu există o cale de mijloc
Fostul președinte Traian Băsescu vede o singură soluție în problema pensiilor magistraților în lupta cu Guvernul Bolojan. Chiar dacă lucrurile arată că nimeni nu mai are de gând să mai negocieze nimic, chiar dacă totul arată că s-a ajuns într-un punct aproape mort, Băsescu vede o singură soluție. Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”, a spus Traian Băsescu. Fostul președinte consideră că puterile în stat ar trebuie să coopereze „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea în vigoare a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”, a mai punctat Traian Băsescu.
Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov
Premierul Ilie Bolojan a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia împlinirii a 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov. El a subliniat curajul muncitorilor care au spus „nu” dictaturii și importanța protejării memoriei istorice și a valorilor democratice în România. „Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan. „Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul. Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”. „Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii! Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan. În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecția de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”. Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu. AUTORUL RECOMANDĂ: 1987. Anul în care se aprinde scânteia Revoluției din 1989. La revolta din 15 noiembrie de la Brașov, muncitorii au fost iradiați și torturați. Mărturia tulburătoare a unuia dintre participanți
Mesajul premierului Ilie Bolojan la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov
„Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan. Revolta anticomunistă – începutul schimbării „Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul. Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”. „Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii! Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan. În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecţia de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”. Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu.