Să fiți salvatori, nu mercenari dialog între Bolojan și rezidenți, în 2018. Înregistrarea, redistribuită de Marcel Ciolacu
În mesajul care însoțește clipul, Ciolacu susține că datele economice ar fi fost „coafate” pentru a ascunde o situație dificilă. „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând o creștere economică în recesiune, doar pentru a încerca să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”, a scris acesta pe Facebook. Ciolacu vorbește de cifre cosmetizate Fostul premier PSD a vorbit despre „una dintre cele mai grosolane manipulări statistice” și despre „disperarea actualului premier”, invocând scăderea economiei din ultimul trimestru și diferența față de estimările analiștilor. Ciolacu mai spune că „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre” și că oamenii văd direct efectele economice în viața de zi cu zi, de la creșterea prețurilor până la dificultățile din spitale și școli. În aceeași postare, el susține că Bolojan „se laudă cu o creștere economică de 0,6% în 2025, deși nu are vreun merit direct” și leagă situația actuală de „modelul din ultimul deceniu”. Bolojan către rezidenți: Să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari Clipul arată o discuție purtată pe stradă, între primarul de atunci și mai mulți medici și rezidenți, în contextul nemulțumirilor legate de salarii, riscurile profesiei și presiunea din serviciile de urgență. O tânără rezidentă îi spune lui Bolojan: „Am rămas aici pur și simplu pentru echipa în care sunt, nu pentru bani. Sincer, banii nu au fost niciodată motivul. Îmi cer scuze că spun asta atât de direct. Suntem ca o familie, am crescut împreună, iar din cinci fete nu e una care să nu fi învățat ce înseamnă disciplina și regulile. Vreau să rămân aici, alături de ei”. Răspunsul lui Bolojan a fost: „Trebuie să duceți această treabă la capăt, să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari”. Nemulțumiri legate de salarii Discuția continuă cu intervenții din partea medicilor despre diferențele de salarizare și dificultatea de a convinge rezidenții să aleagă specializări mai solicitante. „Diferența față de un intern va fi de 2–3 milioane de lei. Cum îi spun la un rezident: hai la urgență și nu te du la interne? N-am cum. N-are niciun sens să încerc să-l conving. Eu pregătesc rezidenți…”, spune un medic. În 2018, discuțiile din sistemul medical erau puternic marcate de aplicarea noii legi a salarizării, iar medicii din Urgență semnalau că diferențele de venit față de alte specializări rămân mici în raport cu riscurile și volumul de muncă. Realitatea din SMURD Tânăra rezidentă descrie presiunea din sistem: „Să merg pe SMURD și să am accident în orice moment, să fac dispecerat și să fiu înjurată… De ce toate astea? Dar vreau să fie cinstit și să știu că am cu cine lucra, pentru că oamenii ăștia trag cu mine”. La remarca privind tensiunile și criticile din teren, Bolojan a replicat: „Dumneavoastră credeți că pe mine nu mă înjură nimeni?” Iar tânăra i-a răspuns: „Știu, dar pe noi ne înjură non-stop!” Bolojan, despre partea grea a meseriei Într-un alt moment al discuției, acesta a adăugat: „Aceste servicii în care lucrezi cu oamenii, cu administrația, sincer, nu îți aduc doar fericire. Dar astea sunt rolurile pe care ni le asumăm. Au și o parte bună, dar au și partea asta, din păcate.” Ciolacu invocă „modelul Bolojan” În postarea sa, Ciolacu susține că înregistrarea ar arăta „modelul Bolojan” din ultimul deceniu și că acesta ar fi aplicat „fără excepții” la nivel național, afirmând totodată că, în cazul celor „foarte bogați și multinaționalelor”, premierul ar găsi „mereu resurse de înțelegere și empatie”. Clipul readus în atenția publică surprinde însă o discuție despre condițiile din sistemul medical local, purtată într-un context tensionat legat de salarizare și riscurile profesiei, în perioada în care Bolojan era primar al Oradei.
Bolojan: Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară
Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025. „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, vineri, pe Facebook. Bolojan a mai subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și tranzitoriu. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Situația economică din 2024 Șeful Executivului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală. „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”. Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a arătat că efortul de disciplină fiscală a început să dea roade din a doua parte a anului 2025. Redresarea economică din 2025 „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”. Premierul a făcut o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului. „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”. În final, Bolojan a precizat că stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung. „Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.
Criza apei: Nici coliva nu mai fierbe în Curtea de Argeș de Sâmbătă Morților
În Curtea de Argeș se trăiește în ultimele zile ca în urmă cu peste 100 de ani. În 2026, autoritățile locale și centrale nu reușesc să găsească o soluție pentru a rezolva rușinoasa problemă a apei potabile din orașul argeșean. Sunt aproape patru luni de când la robinete nu mai curge apă ce poate fi consumată sau folosită pentru igienă. Pentru cei în vârstă, bolnavi și neputincioși, lipsa apei este o adevărată dramă, fiind nevoiți să stea la coadă la izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș, apoi să care bidoanele până acasă. Criza apei potabile din Curtea de Argeș se prelungește pe termen nedeterminat. Locuitorii din acest oraș sunt efectiv umiliți de aproape 4 luni, de când sunt obligați să care apă potabilă cu bidoanele, pentru că la robinete curge o apă care nu poate fi folosită. Atât de mult timp a trecut de când nu au mai avut apă bună la robinet, încât oamenii au început să creadă că autoritățile au provocat intenționat această criză. „Suntem slugile sistemului. Dacă Bolojan fură cu ai lui, hai să fure și primarii. Uitați unde am ajuns. Oameni bătrâni, la 70-80 de ani, pot să vină să-și ia un bidon de apă? Vor să luăm apă de la magazinele lor. E la fel ca problema cu pesta, când aduceau carne de afară”, ne spune unul dintre locuitorii orașului, supărat pe autoritățile statului. Atât pe cele locale, cât mai ales pe cele de la București. La izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș vin zilnic sute de oameni pentru a-și umple bidoanele cu apă, pe care o folosesc atât la gătit, cât și la igiena personală. Cei mai mulți dintre oamenii umiliți și nevoiți să-și care singuri apa cu bidoanele de la izvor sunt pensionari. Pensionarii din Curtea de Argeș nu mai au speranțe Unul dintre ei a ajuns să o ducă atât de greu, încât crede că cei care ne conduce vor „să-i curețe” pe seniori, ca să iasă din sistemul de pensii. Oamenii cară apă și pentru animalele domestice Nu puțini sunt cei din Curtea de Argeș care au și animale în curte, cărora trebuie să le aducă apă potabilă, de la izvor. Doamna Cristina, care este pensionară, vine zilnic să care apă pentru păsările din curte, dar și pentru câini. „La cum se mișcă lucrurile la noi, eu nu cred că până la vară se va rezolva problema. Apa de la izvor o folosim la gătit. De exemplu, eu trebuie să fac acum colivă, și așa cum spune tradiția, arpacașul se spală în nouă ape. Îmi trebuie cam 20 de litri de apă pentru colivă, pentru că sâmbătă e Sâmbăta Morților”, mai spune doamna Cristina, cu un zâmbet amar. Criza pleacă de la Barajul Vidraru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a declarat luni seară stare de alertă pentru 30 de zile în municipiul Curtea de Argeș. Decizia a fost luată după o nouă depistare a bacteriei Clostridium perfringens în apa din rețeaua de distribuție. A fost emis un mesaj RO-Alert pentru cei aproximativ 40.000 de oameni afectați. Criza din Curtea de Argeș și în câteva localități limitrofe durează de câteva luni de zile, în urma golirii lacului de acumulare de la Barajul Vidraru. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: DSP Prahova, anunț cu privire la apa tratată în stația ESZ Voila. Ce au arătat analizele microbiologice și care este situația în localitățile afectate ANPC a decis. Consumatorii din Breaza vor fi despăgubiți de Hidro Prahova S.A. pentru apa infestată de la robinete
Președintele Nicușor Dan pregătește numirea șefilor de servicii de informații. Când va fi gata raportul pe anularea alegerilor prezidențiale
„Luna viitoare ar urma să fie făcute numirile șefilor serviciilor de informații”, relatează surse din Administrația Prezidențială. După ce procurorii de rang înalt s-au înscris în cursa pentru șefia marilor parchete, negocierea pe numirea șefilor de informații nu mai este legată de numirile din Justiție, relatează aceleași surse. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan va continua tatonările cu partidele, având în vedere că șefii serviciilor de informații trebuie să treacă și de un vot în Parlamentul României. Președintele Dan ar luat în calcul 3 nume pentru șefiile SRI și SIE, arată sursele. În ultima intervenție pe acest subiect, la Digi 24, Nicușor Dan a spus că dorește în fruntea serviciilor de informații oameni din afara partidelor politice: “Pentru fiecare dintre aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă şi nişte discuţii şi eu sper ca foarte curând să terminăm aceste discuţii şi eu voi propune şi Parlamentul va aproba, vom avea o discuţie înainte. Legat de numele care au apărut în spaţiul public, să ştiţi că mulţi din cei care sunt acolo sunt foarte nefericiţi că numele lor a apărut, pentru că sunt, să le spunem, prieteni de-ai lor din politică, care au făcut ca numele lor să apară şi, cumva, prin asta, şansele, cel puţin teoretice, de numire să scadă. Eu cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor, în orice caz trebuie să fie oameni echilibraţi, pentru că sunt nişte zone sensibile, deci oameni echilibraţi, cu maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii. O să vedem ce o să iasă din discuţia asta”. Şeful statului a admis, la acea vreme, că în discuţiile purtate cu preşedinţii PSD, PNL şi USR a abordat ”parţial” şi acest subiect. Raportul pe anularea alegerilor, în aprilie. 3 propuneri pentru ministerul Educației În ceea ce privește raportul pe anularea alegerilor din 2024, acesta ar putea fi prezentat în aprilie de președintele Nicușor Dan, arată sursele din Palatul Cotroceni. Numirea unui nou ministru al Educației este și ea în discuția Palatului Cotroceni cu Palatul Victoria. Premierul Bolojan ar fi comunicat președintelui Nicușor Dan 3 nume pe care le-ar avea în vedere, numele ar fi și din partide și din afara acestora, însă în urma discuțiilor a rămas ca șeful Executivului să-i propună președintelui Dan un singur nume, ca variantă finală, au relatat sursele.
Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.
Reacția lui Kelemen Hunor la declarația premierului Bolojan în care a sugerat că protestele din Ținutul Secuiescu sunt alimentate de Budapesta
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, respinge afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora protestele din Harghita și Covasna ar fi fost influențate de factori politici din Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare din luna aprilie. Contactat de Gândul pentru un punct de vedere, Kelemen Hunor a negat orice implicare a guvernului condus de Viktor Orban în manifestațiile împotriva creșterii taxelor locale. „Este exclus. Dar mai bine întrebați-l pe Bolojan să vă spună la ce s-a gândit”, a transmis liderul UDMR. Declarația vine după ce premierul Bolojan a declarat într-o intervenție la Digi24, că protestele din Ținutul Secuiesc ar putea fi alimentate de „campanii din afara țării”, pe fondul mizelor politice legate de alegerile parlamentare din Ungaria. „Este posibil să existe campanii din afara țării, datorită mizelor politice. Când sunt anumite poziționări și campanii, lucrurile se pot prezenta într-o formă sau alta. Este dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. În mod cert, creșterea de impozite creează nemulțumiri, dar nu mai puteam continua în această formă”, a declarat Ilie Bolojan. În ultimele zile, sute de oameni au ieșit în stradă în mai multe localități din județele Harghita și Covasna, inclusiv Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Gheorgheni, pentru a protesta față de creșterea taxelor și impozitelor locale. Nu este primul protest de acest tip care a avut loc în 2026. Pe 31 ianuarie 2026, peste 2.000 de persoane au protestat la Miercurea Ciuc față de creșterea taxelor. Protestatarii au adresat mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan recunoaște că măsurile de austeritate duc la criză: „Măsurile au un cost și înseamnă contracție economică” Ilie Bolojan, așteptat în Parlament cu banane și un catalog improvizat, în care premierul a primit nota trei de la Opoziție Premierul Ilie Bolojan fuge, în continuare, de presă. A intrat în Parlament pe ruta ascunsă
Fifor, atac la Bolojan: Și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele reformei
Deputatul social-democrat spune că, în comunitățile din toată țara, cei care trebuie să asigure funcționarea administrației locale văd același lucru: mai puțini bani, mai puțini angajați, mai multe responsabilități. „În timp ce ei caută cu disperare soluții pentru cetățeni, Ilie Bolojan vorbește despre tăieri, condiționări și, la nevoie, despre desființări”, scrie pe Facebook Mihai Fifor. El susține că este vorba de sute de primari de toate culorile politice: „Pentru că aici nu mai este vorba despre partide. Este vorba despre supraviețuirea comunităților. Edili care trebuie să țină în picioare servicii publice, proiecte, investiții și echilibre sociale spun la unison că povara a devenit imposibilă. Următorul pas, avertizează sindicatele, poate fi greva generală”. Grevă de avertisment în primării Mihai Fifor arată că e de neînțeles cum un fost primar și fost președinte de consiliu județean „poate trăda atât de ușor ce înseamnă administrația locală”. „Oradea și Județul Bihor au beneficiat ani la rând de alocări și transferuri mai mult decât consistente de la bugetul de stat. Au existat programe naționale, finanțări, mecanisme de echilibrare fără de care nici cea mai performantă administrație nu ar fi rezistat. Ar fi supraviețuit Oradea fără banii de la buget? Nu. Niciodată. Și vorbim despre Oradea, nu despre o comună mică, unde dispariția câtorva posturi și tăierea banilor de la buget poate însemna blocaj administrativ. Ce taxe să colectezi într-o comună mică? Ce să dezvolți cu ele? Însă noul Bolojan, cel care și-a trădat colegii primari pentru un loc călduț de unde taie și spânzură în numele , pare că a lăsat în urmă tocmai lecțiile pe care ar fi trebuit să le știe cel mai bine”, adaugă Fifor. El susține că prin protestul de marți, când circa 1.500 de primării vor fi în grevă de avertisment, se tranasmit următoarele mesaje: „nu mai împingeți povara doar în teritoriu, nu mai cereți imposibilul de la administrații deja subdimensionate, nu mai tratați existența comunelor ca pe un exercițiu contabil”. „Bolojan vorbește cu veselie despre reorganizarea administrativ-teritorială atunci când vom fi . Pentru multe comunități, zidul este acum. Și, dacă tot știe atât de bine Bolojan cât de necesară era reforma administrativ-teritorială, de ce nu a început cu asta? Răspunsul e simplu. Pentru că abia asta ar fi cu adevărat o reformă. Nu tăieri de venituri și creșteri de taxe. Numai că Bolojan nu a venit la Palatul Victoria să facă reformă. Ci ca să pună țara în cap. O știe și el, o simt și românii tot mai apăsat pe pielea lor”, adaugă Mihai Fifor.
Ilie Bolojan, despre tensiunile din partid: PNL nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze / Mesajul premierului pentru Hubert Thuma
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara, la Digi24, despre disputele interne din Partidul Național Liberal și despre acuzațiile venite din partea unor colegi de partid. Șeful Guvernului a explicat că discuțiile din partid au avut legătură cu nevoia de reformă și performanță. Întrebat despre așa-numitul „puci” din interiorul PNL, Ilie Bolojan a respins ideea unor conflicte generate de actul de guvernare. Premierul a spus că tensiunile au apărut din dorința de reînnoire a partidului. „Discuțiile din interiorul PNL au fost generate nu de politici guvernamentale, ci de aspecte care țin de reînnoirea partidului și de înlocuirea unor organizații și a unor colegi care nu au făcut performanță”, a spus Bolojan. Premierul a explicat că performanța trebuie să fie criteriul principal în orice organizație, fie că este vorba de un partid, un minister sau o instituție publică. „Dacă vrem ca într-o organizație să performezi, trebuie să-i susții pe cei mai buni oameni care ocupă pozițiile de decizie”, a adăugat el. Exemplul oferit de Ilie Bolojan a fost rezultatul alegerilor din București, unde PNL l-a susținut pe Ciprian Ciucu. „Să susținem cel mai bun candidat pe care l-am avut, în persoana domnului Ciprian Ciucu, care, beneficiind de munca depusă la primărie și de încrederea bucureștenilor, a fost ales primarul general”, a precizat premierul. Ilie Bolojan a recunoscut că o parte dintre colegii vizați de schimbări nu au fost de acord să facă un pas în lateral, deși statutul partidului prevede acest lucru pentru cei cu rezultate slabe. „Am dorit să facem aceste schimbări și o parte dintre colegii care erau în cauză nu au dorit să facă un pas în lateral, deși prevederile din statut spun clar acest lucru”, a explicat el. „Cetățenii din România nu sunt interesați de acest tip de aspecte, ei sunt interesați de problemele importante pe care le are țara”, a spus Bolojan Acuzațiile lui Hubert Thuma și răspunsul premierului În ceea ce privește acuzațiile vicepreședintelui PNL Hubert Thuma, care i-a reproșat lipsa susținerii pentru Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan a respins ideile. „Românii sunt cei care au hotărât cine a intrat în turul al doilea și cine a câștigat alegerile prezidențiale și trebuie să le respectăm acest vot”, a declarat premierul. „Eram într-o poziție de președinte interimar, fără legitimitatea unui vot popular, într-un context foarte tensionat”, a explicat Bolojan, spunând că speculațiile ulterioare nu au „niciun fundament real”. Ilie Bolojan a răspuns și acuzațiilor privind așa-numita „userizare” a PNL, după ce i s-a reproșat că s-ar fi înconjurat la Palatul Victoria de membri USR sau REPER. „Am căutat întotdeauna să mă înconjor cu profesioniști și toți colegii pe care i-am nominalizat am căutat să stăpânească domeniul în care lucrează”, a afirmat premierul. „PNL nu trebuie nici să se userizeze, dar nici să se pesedizeze. Trebuie să rămână un partid care contribuie la modernizarea României, care păstrează tradițiile și susține oamenii care muncesc în țara asta”, a mai declarat premierul.
Ilie Bolojan: Ciprian Ciucu are toată susținerea noastră pentru problemele Capitalei
Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara la Digi 24 despre sprijinul acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, în contextul problemelor financiare cu care se confruntă Primăria București. Întrebat dacă îl susține pe Ciucu în problemele legate de buget, Ilie Bolojan a spus că „indiferent cine ar fi fost primarul general al Capitalei, cu atât mai mult colegul meu, Ciprian Ciucu, are această susținere”. Premierul a explicat că sprijinul său are legătură cu cât de mare are nevoie Capitala să rămână un motor economic și social al României. „Bucureștiul este cea mai mare zonă de populație, iar acumulările negative, datoriile care au fost acumulate de-a lungul anilor, problemele grave din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei”, a spus el. Bolojan a afirmat că responsabilitatea guvernului este să intervină pentru a preveni disfuncționalități care ar afecta viața bucureștenilor. „Cred că toți cei care suntem responsabili la nivel guvernamental avem această obligație, nu pentru un primar sau altul, dar pentru cetățenii din Capitală, care dacă aceste sisteme nu funcționează, pot avea niște probleme destul de mari. Și așa funcționează, așa cum știți.”, a spus el.
Thuma: Se încearcă userizarea PNL // PNL nu mai are un mesaj articulat
Hubert Thuma a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN, că este clar că voturile din Parlament au reprezentat „dușuri reci” pentru premierul Ilie Bolojan, care este, de altfel, și președintele PNL. Hubert Thuma a menționat că el nu este „liderul puciștilor”, pentru că „n-a fost un puci” în PNL. „N-am fost liderul puciștilor pentru că nu a existat un puci în Partidul Național Liberal. Evident că avem lucruri pe care să îi reproșăm domnului Bolojan. Îi reproșez o anumită încercare de USR-izare a partidului. Și acest lucru este evident. Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu fac parte din Partidul Național Liberal. Uitați-vă la cabinetul lui din Piața Victoriei. Sunt mai mulți cei de la USR și cei de la REPER care sunt la cabinetul premierului decât de la PNL. Da, este o USR-izare a partidului”, a spus Thuma, la Antena 3 CNN. Președinele CJ Ilfov a fost întrebat dacă această încercare de userizare nu reprezintă, de fapt, așa cum spun oameni apropiați premieurlui, o încercare a șio Bolojan de a atrage electoratul USR sau de a determina o fuziune a PNL cu USR. „Eu cred că este o utopie și am să vă și argumentez această afirmație a mea. Domnul Pîslaru (…) n-a trecut de votul popular în vara anului trecut sau la alegerile de acum 2 ani. A luat 2% în Iași. Care este figura nouă cu care vine PNL-ul în București? Pîslaru a luat 2% la Iași. Eu nu cred că acești oameni pot veni și pot ajuta PNL-ul să redevină partidul care să se poată bate de la egal la egal cu celelalte partide în București”, a spus Hubert Thuma. Întrebat dacă, totuși, această gândire, dacă a exprimat-o vreodată Ilie Bolojan, aceea de a încerca să atragă electoratul USR, Hubert Thuma a răspuns: „Da”. La întrebarea ce i-au spus cei din PNL lui Bolojan, Thuma a spus: „Că ar trebui să încercăm cu lideri din PNL să facem acest lucru, să ne recâștigăm electoratul”. Președintele CJ Ilfov a acuzat că în prezent, PNL-ul nu mai are „un mesaj articulat”. „PSD-ul apără categoriile vulnerabile. Este normal. PNL-ul ar trebui să aibă un mesaj pentru oamenii mici de afaceri și mijlocii, pentru mediul de afaceri, pentru oamenii mari de afaceri. Noi nu mai avem la ora actuală niciun mesaj către nicio categorie din această țară. Cred că aceasta este problema noastră”, spune Thuma. Despre votul din parlament al liberalilor, care nu au ales „oamenii lui Bolojan”, Hubert Thuma a spus că „evident că ar trebui să fie percepute dușuri reci (de către Ilie Bolojan – n.r.)”.