Mesajul premierului Ilie Bolojan la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov
„Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan. Revolta anticomunistă – începutul schimbării „Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul. Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”. „Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii! Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan. În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecţia de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”. Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu.
Câte locuri de muncă va crea industria de apărare, în opinia lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Euronews, că România va aloca 12 miliarde de euro pentru achiziții militare și 4 miliarde pentru infrastructură de mobilitate civil-militară, prin programul european SAFE. CSAT va aproba pe 24 noiembrie lista de achiziții care vor fi făcute în parteneriat cu state europene, inclusiv Germania. „Suma care a fost repartizată României prin acest program de credite, cu dobânzi foarte avantajoase, să fie alocată, cea mai mare parte este alocată, aproximativ 12 miliarde, pe achiziții militare, iar 4 miliarde sunt alocate pe infrastructură de mobilitate civil-militară”, a declarat Bolojan. Pentru România este o prioritate ca cei 4 miliarde de euro să fie alocați pentru finalizarea capetelor de autostradă din Moldova. Este vorba despre tronsonul Pașcani-Ungheni pentru conectivitatea cu Republica Moldova și direcția spre Suceava pentru conectarea cu Ucraina. „Ceea ce facem în aceste zile înseamnă să definitivăm, împreună cu echipele Ministerului Apărării, cu cele de la Ministerul Economiei, cu cei din interne și cu Cancelaria, aceste achiziții, în așa fel încât pe data de 24, când este ședința CSAT-ului, să le putem aproba”, a explicat premierul. România caută parteneri pentru că trebuie să facă aceste achiziții în parteneriat cu alte state europene. „Avem Germania, avem cu alte state europene să facem aceste achiziții”, a spus Bolojan. Întrebat cât de avansate sunt discuțiile, premierul a răspuns: „Negocierile sunt destul de avansate, pentru că așa cum vă dați seama, nu mai avem decât o săptămână și puțin”. După aprobarea în CSAT, datele vor fi făcute publice Bolojan a subliniat că nu este doar o problemă să dotezi armata cât mai repede posibil. Este important să ai această producție în România. „Asta înseamnă locuri de muncă în țara noastră, asta înseamnă transfer de tehnologie, capacitate de întreținere acestei dotări în anii următori din România, scăderea de costuri”, a explicat premierul. Întrebat câți oameni vor fi angajați, premierul a răspuns: „Ar trebui să fie mii de locuri de muncă noi”. Întrebat, mai departe, dacă este vorba despre 10.000 sau 100.000 de oameni, premierul a răspuns: „Nu mă apuc să fac afirmații care nu se bazează pe niște date. La finalul acestor negocieri, la finalul lui noiembrie, vom avea niște date aproximative. Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”.
Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Premierul Ilie Bolojan a discutat joi seară, la Euronews, despre efectele reformelor de reducere a deficitului bugetar, cum ar fi creșterea TVA-ului, având în vedere că PSD și-a exprimat intenția de a face o evaluare a acestor măsuri. Premierul a declarat că ținta pentru deficitul bugetar al României la sfârșitul acestui an este de 8,4%, ceea ce, în viziunea premierului, reprezintă „o țintă de seriozitate”. „Măsurile adoptate au fost luate pentru a salva fondurile europene. Suspendarea fondurilor însemna intrarea în incapacitate de plată. Faptul ca astăzi consiliul ministrului de Finanțe ne-a aprobat planul revizuit înseamnă că avem încă 10 miliarde de euro pana anul viitor pe care trebuie sa îl absorbim. Ne-au crescut cheltuielile de salarii cu 10% față de anul trecut pe primul semestru. Am încasat TVA cu 10% mai mult decât în primele luni și în luna octombrie pentru prima dată ne-au scăzut cheltuielile cu salarii în sectorul public, au scăzut cu 500 milioane. Am tăiat sporuri, am luat masuri în educație, sporul de condiții vătămătoare a fost diminuat. Efecte care au loc doar pe ultimele 3 luni nu pot să aibă efecte masiv pe tot anul. Ne propunem sa terminăm anul cu 8,4% deficit. Le demonstram creditorilor, Comisiei Europene ca România daca spune ceva face. Asta înseamnă încredere și scăderea dobânzilor”, a declarat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan, despre scăderea puterii de cumpărare: „Nu pot să neg asta” Întrebat despre scăderea consumului, în urma măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a declarat: „Aceste măsuri au avut un efect de contracție economică. Eu nu pot să neg asta. Atunci când scazi câștiguri, când crești taxe, vei scumpi produse care scad puterea de cumpărare. Dacă n-am fi făcut aceste lucruri, am fi ajuns în situația în care să ne întrebăm dacă să putem plăti pensii sau salarii. Acest lucru a fost evitat”, a declarat Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR Valentin Stan: DNA-ul l-a prins pe Bogos că încerca să ajungă la Premier pe bază de MITĂ Fostul șef al spionilor pune tunurile și pe Bolojan: Avea nevoie de o spălare de imagine, de asta a adus-o pe Gheorghiu/Sunt convins că nu realizează importanța funcției
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.
Premierul Ilie Bolojan: Dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil va fi foarte greu de făcut
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews. Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”. Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune. „Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.
Unde spune Bolojan că trebuie să meargă ANAF
Premierul a dat un exemplu concret. „Vorbeam de concediile medicale. Dacă vezi că e un vârf de concedii medicale exact între Crăciun și Anul Nou, în mod evident trebuie să-i verifici pe acelea. Pe acolo sunt problemele”, a explicat Bolojan. Din analiza firmelor – de la cifre de afaceri, de la impozite pe profit, de la nivelul salariului – sunt tot felul de indicatori care țin de ramura în care există o activitate. ”O aplicare a digitalizării și a unor sisteme performante te duce către eficiență”, a spus premierul. Bolojan a declarat că guvernul lucrează în fiecare zi cu ANAF. Instituția și-a îmbunătățit încasările, proiectele de digitalizare evoluează, colaborarea instituțională funcționează. Totuși, aceste lucruri nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta. „În lunile următoare sau în anul următor, ANAF-ul va demonstra într-adevăr dacă a schimbat ceva substanțial în activitate sau nu”, a spus Bolojan. Încasarea veniturilor și combaterea evaziunii țin de legi bune Guvernul a schimbat legile, dar mai trebuie să corecteze un pachet săptămâna următoare. Este vorba despre pachetul fiscal care a fost declarat parțial neconstituțional. „Testele Poligraf nu au fost acceptate de Curtea Constituțională ca fiind în bună regulă. Vom scoate acel articol legat de testele Poligraf”, a explicat premierul. Toate celelalte articole, care reglează insolvențele, care corectează lucrurile și toate portițele prin care se putea face evaziune, trebuie adoptate cât mai repede. „În așa fel încât să aibă o lege bună, presupunând că cea de-a doua condiție, oameni care vor să pună corect legea în practică, există”, a conchis Bolojan. „Asta trebuie să facă conducerea ANAF și toate instituțiile care au acest rol”, a adăugat premierul.
Omul de afaceri Fănel Bogos, arestat preventiv pentru cumpărare de influență în dosarul DNA Vaslui
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a decis joi seară arestarea pentru 30 de zile a omului de afaceri Fănel Bogos. Controversatul om de afaceri fusese reținut de DNA miercuri. Mediafax a relatat, pe baza stenogramelor din dosar, că Fănel Bogos ar fi folosit „rețele de influență” pentru a încerca schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, ajungând inclusiv la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat întâlnirea dintre cei doi, precizând că Bogos a fost prezent alături de un lider PNL, însă discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. În soluția pe scurt publicată de Tribunalul Vaslui pe portalul instanțelor de judecată se arată că instanța: „admite propunerea Parchetului de pe Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Iasi (dosar …), privind arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL. În baza art. (…), dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, (4 acte materiale), faptă prev. de art.(…)pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2025 până la data de 05.12.2025, inclusiv. În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea, de îndată, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpat”. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale. Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale societății sale. În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația. Bogoș a reușit să se întâlnească cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.
A început Urzeala Tronurilor la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare și-a desemnat 3 bărbați să se lupte între ei, în timp ce Opoziția se unește în spatele unei femei. Primele previziuni ale sociologilor: Va fi un val împotriva partidelo
„Vine iarna.” Citatul celebru din seria Game of Thrones le-a dat mereu bucureștenilor fiori reci, precum caloriferele, în ultimii 5 ani. Însă lupta s-a încins pe fotoliul lăsat vacant de președintele Nicușor Dan. Pare că laitmotivul austerității bugetare – invocată de premierul Ilie Bolojan în timpul mandatului său – a fost dat uitării, focusul principal fiind acum pe alegerile din 7 decembrie. Se discută deja primele scenarii. Sociologul Vladimir Ionaș și politologul Cristian Pîrvulescu au făcut pentru GÂNDUL analiza tabloului electoral în cursa pentru Primăria Capitalei. Mizele alegerilor la Capitală Primarul Capitalei este al doilea cel mai votat om din România, după președintele țării; Primăria Generală este o rampă pentru Cotroceni. Doi primari au ajuns președinți în ultimii 20 de ani; Noul primar va putea decide repartizarea impozitelor locale colectate de la bucureșteni la sectoare, în baza referendumului organizat anul trecut de Nicușor Dan; Primarul General poate deveni următorul lider al partidului care l-a susținut în alegeri. Cine va fi urmașul lui Nicușor Dan? Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD), Cătălin Drulă (USR) și Anca Alexandrescu – susținută de AUR. Unul dintre ei va fi următorul primar general. Întrebările Gândul: Cu ce șanse pleacă fiecare candidat? Cum s-a schimbat electoratul după trauma anulării alegerilor? Pe cine favorizează „grăbirea” alegerilor? Și pe cine încurcă? Vor taxa alegătorii partidele din coaliție pentru măsurile de austeritate? „Doamna Alexandrescu se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream” Sociologul Vladimir Ionaș a explicat care sunt cei doi candidați care pleacă cu prima șansă în cursa pentru Primăria Capitalei, dar și care sunt atuurile și avantajele lor în raport cu electoratul bucureștean. „La cum arată datele acum – în momentul în care avem o listă, să spunem definitivă, cu candidații care au și o șansă importantă în a câștiga aceste alegeri – există doi candidați care pleacă cu prima șansă, domnul Ciucu de la Sectorul 6 și domnul Băluță de la Sectorul 4, ambii având un atu – și anume evoluția lor în funcțiile de primar de sector – lucru care le aduce un avantaj din perspectiva a ceea ce pot prezenta publicului. Mă refer aici la ceva palpabil, lucrurile pe care le-au realizat deja în calitate de primari în sectoarele pe care le administrează. Sociologul Vladimir Ionaș face analiza candidaților pentru Primăria Capitalei „Se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om” Îl avem pe domnul Drulă care se bazează – și lucrul acesta se vede și din modul în care comunică domnul Drulă și ceilalți reprezentanți ai partidului – pe o simpatie față de partidul pe care îl reprezintă, de USR. Interesul său în această campania electorală este să se discute mai mult politic, cu dezbateri între partide, decât să se discute despre administrație, așa cum ar prefera ceilalți doi. Și o avem pe doamna Alexandrescu care se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream, cele care sunt cunoscute publicului de foarte mulți ani.” Bucureștenii votează doar primarul, nu și consilierii „Dezavantajul, din punctul meu de vedere, al domnului Drulă și al doamnei Alexandrescu, este că în momentul acesta bucureștenii vor vota doar primarul, nu și Consiliul General. Deci nu vorbim și despre un vot politic, ci mai degrabă se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om, de o persoană. În general, în toată țara, atunci când se votează primarul, oamenii se uită mai degrabă la om decât la partidul pe care acel om îl reprezintă”, a precizat sociologul. „Nivelul de așteptare de la guvern și președinte era foarte ridicat în momentul în care Nicușor a câștigat alegerile” Sociologul Ionaș recunoaște că alegerile pentru funcția de primar nu pot fi acaparate de ideea progresism vs. conservatorism, naționalism vs. suveranism etc, explicând faptul că oamenii au un anumit tip de așteptări de la primar și un cu un tot alt tip de așteptări de la parlament și de la președintele României. Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4 și președintele Nicușor Dani, rivali vechi la vremuri noi „Primarul reprezintă acea instituție care este extrem de apropiată de interesele imediate ale cetățeanului. Și atunci oamenii votează, având la bază niște obiective mult mai pragmatice, care țin de interesul imediat al lor, de cum vor arăta străzile, clădirile, parcurile, spațiile verzi și așa mai departe. Nu cred că va putea fi folosită această temă. Dezamăgirea este principalul sentiment În schimb, nivelul de așteptare de la coaliția de guvernare și de la președinte era foarte, foarte ridicat în momentul în care președintele Nicușor Dan a câștigat alegerile și ulterior această coaliție a dat guvernul. Și până în acest moment pare că, pentru o bună parte a societății, care avea acest nivel de așteptare, dezamăgirea este principalul sentiment pe care îl are vizavi de ceea ce s-a întâmplat. Și atunci riscul, în momentul în care vrei să duci discuțiile din campania electorală pe teme politice, este să creezi o antipatie în rândul electoratului care nu ți se datorează, ci mai degrabă vine ca urmare a asocierii cu coaliția de guvernare.” Președintele Niculor Dan și premierul Ilie Bolojan, la începutul mandatului, când cota de încredere era una ridicată Împreună la guvernare, în război la primărie Sociologul consideră că strategia USR de a grăbi data alegerilor – pe ideea calculului că președintele, prezent la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, se bucură de o anumită simpatie în București – nu este una care să stea în picioare. Vladimir Ionaș concluzionează însă că, la ora actuală, reprezentanții tuturor partidelor din coaliția de guvernare sunt dezavantajați, ținând cont de dezamăgirea electoralului care avea alte așteptări la începutul mandatului lui Nicușor Dan și a Guvernului Bolojan. „Este dezavantajată guvernarea și din punctul meu de vedere este dezavantajată România, pentru că rezultatele coaliției de guvernare în perioada următoare vor fi puse pe hold, tocmai din cauza luptelor politice care vor apărea ca urmare a acestei campanii electorale. Cei care au împins foarte mult pentru organizarea alegerilor, cei de la USR, au crezut sau conform calculelor lor, ei erau principalii beneficiari
Valentin Stan: Oamenii trebuie să strângă cureaua, dar șefii companiilor de stat și-au MĂRIT salariile și Guvernul nu poate să facă nimic
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat. Acesta a început prin a spune că oamenii de rând au fost învățați că trebuie să strângă cureaua. În același timp, în companiile de stat, salariile sunt de 20 de mii de euro. Istoricul susține că Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat pentru că au contracte de muncă foarte bine concepute. Acesta susține și că Bolojan a pasat sarcina spre fiecare minister în parte. Fii atent, aici, micuțule. După ce i-am învățat pe români că magistrații sunt pelagra, le explicăm românilor că ei trebuie să strângă, nu-i așa, curelușa. Mafiile, însă, din companiile de stat, care își dau salarii de 20.000 euro pe lună, nu putem… Știi de ce nu putem? Pentru că și-au făcut ăia niște contracte beton și nu ai ce să le faci. Dar fii atent, asta știi cum era, era până deunăzi, până când și-a dat el (n.r. Ilie Bolojan) seama, mă, că pute a porc treaba asta. Adică distrugem România, nenorocim oamenii, punem CASS-uri pe mămici, pe veterani, aruncăm TVA-ul în aer, facem ca toate visele, bă, da, ăia au contracte mari și bine făcute, mă, și nu putem. Și după ce s-a mai gândit el, fiindcă e un om foarte inteligent… Asta cu contractele, de fapt, nu e treaba mea. Știi a cui e? A miniștrilor. Adică el se extrage din povestea asta și lasă la miniștri. Că mafiile au fost, știi cum, departajate așa. Unu la un aeroport, altul la o fabrică de pulberi și ce mai au ei pe-acolo și nu-i atingem, că sunt ai ălora care au dat miniștrii. Te-ai prins? Dar dacă le pot rezolva miniștri, cât de prost să fii tu, măi micuțule, încât să spui că au contracte beton. Păi dacă au contracte beton, cum le rezolvă miniștrii?
Premierul Ilie Bolojan nu va merge luni în Parlament, după ce a fost chemat de PSD și AUR să dea explicații
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit cu interes invitația grupurilor parlamentare PSD si AUR la „Ora Premierului” din Parlamentul României, pentru ziua de 3 noiembrie, ora 16. Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, care trebuie respectată ca atare, iar o dezbatere civilizată și serioasă pe teme de interes public nu poate fi decât în beneficiul cetățenilor României”, transmite Executivul într-un comunicat. Agenda zilei de luni este însă foarte încărcată pentru premierul Ilie Bolojan, dedicată aproape în totalitate semnării contractului cu compania Rheinmetall și discuțiilor privind Programul SAFE, „de importanță majoră pentru economia și capacitățile de apărare ale României”. Bolojan va cere Birourilor permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului” pentru o zi care să permită armonizarea agendelor. AUR a cerut ca premierul Ilie Bolojan să fie prezent luni, în plenul Camerei Deputaților, la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta date privind execuția bugetară și proiectul de buget pentru 2026. PSD a solicitat prezența premierului Ilie Bolojan în Parlament pentru a oferi explicații privind poziția Guvernului față de decizia Statelor Unite de a retrage o parte dintre trupele americane din România.