Ilie Bolojan îl felicită pe Alexandru Munteanu, noul prim-ministru al Republicii Moldova: drumul european ales de frații noștri este cel corect
„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României. „Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României. Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan. Alexandru Munteanu a depus jurământul Ceremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”. Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile. Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.
În ciuda alertelor false de vreme rea, 75% dintre români consideră informările meteo credibile. Încrederea în buletinele meteo, mai mare decât în Guvernul Bolojan
Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan. „Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo. Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate. „Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului. Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan. Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan. Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Bolojan, despre neîncrederea românilor în clasa politică: dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită
Întrebat, la Antena 1, despre un sondaj potrivit căruia neîncrederea românilor a crescut la cote alarmante, Ilie Bolojan a spus: „Această percepție negativă este de ceva timp și trebuie să le dau dreptate românilor pentru că trebuie să recunoaștem că, dacă ne-am fi comportat altfel, cei din lumea politică, în toți acești ani, dacă nu le-am fi promis lucruri pe care știam poate că nu le putem respecta, dacă nu ne-am fi luat niște angajamente pe care știam că nu le putem îndeplini, dacă n-am fi încercat de multe ori să-i păcălim pe oameni, dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită. Dar trebuie să recunoaștem că aceste lucruri s-au întâmplat și pentru această percepție este responsabilitatea în cea mai mare parte a lumii politice, din care fac și eu parte”. Bolojan: „n-ai cum să schimbi percepții de pe-o zi pe alta” Premierul a adăugat că percepțiile nu se formează într-o lună, două, se formează în timp: „Când vii și îți asumi anumite responsabilități, n-ai cum să schimbi percepții de pe-o zi pe alta. Și aici sunt două aspecte. V-am spus, partea de percepție de nedreptăți pe care trebuie să o corectăm este o condiție de bază pentru ca românii să perceapă lucrurile altfel, că guvernele lucrează în favoarea lor, că e dreptate în țară, că atunci când este un concurs nu câștigă cel care are pile, ci cel care știe cel mai bine, deci cel competent, că meritocrația este respectată, asta este o problemă de fond. Iar în ceea ce privește strict situația în care mă regăsesc eu, gândiți-vă că am venit premier într-o situație în care țara noastră avea nevoie de niște măsuri care nu sună bine nicăieri, care țin și au ținut, din păcate, de componenta de creșteri de taxe, care au ținut de scăteri de cheltuieli și acest pachet de măsuri înseamnă totuși o afectare a puterii de cumpărare”. Despre salariile din companiile de stat și consiliile de administrație Legat de supărarea oamenilor din cauza salariilor din companiile de stat, consiliile de administrație, Bolojan spune că nedreptățile se corectează în două feluri: „În primul rând, ai nevoie de legi care să creeze un cadru necesar ca să le poți îndrepta. Și foarte important să ai oameni care chiar fac asta. Gândiți-vă, de exemplu, că s-au dat niște legi care au creat posibilitatea să se facă corecții la autoritățile de reglementare care au salarii mari. Problema este că cei care pun în practică aceste legi pot să o facă, într-adevăr, respectând spiritul legii sau respectând litera legii, de fapt își bat joc de legi. Și atunci gândiți-vă că dacă vrei să reduci posturi, ai două posibilități. Să mimezi asta. Din păcate, asta s-a întâmplat în mare parte pentru că au redus posturi vacante. S-a încercat asta și în administrație”. În loc să fie reduse posturile efective, s-au redus în mare parte posturi vacante, adaugă Bolojan.
Ilie Bolojan, mesaj la 10 ani de la tragedia din Colectiv: Soluția nu este să stai pe margine
„Sunt zece ani astăzi de la tragedia din Clubul Colectiv, care a marcat profund România, curmând vieți și schimbând destine. Gândurile noastre se îndreaptă către tinerii care și-au pierdut viața, către supraviețuitorii care au trecut prin momente de cumpănă și către toți cei care au pierdut pe cineva drag în acea noapte”, reiese din mesajul premierului. Potrivit lui Bolojan, Colectiv nu este doar o amintire dureroasă pe care „avem datoria să nu o uităm, ci și un simbol al nevoii de a crește nivelul de responsabilitate, empatie și solidaritate din întreaga societate”. „Responsabilizarea clasei politice este esențială” „Este o lecție despre cât de mult contează pentru siguranța cetățenilor ca statul să facă legi corecte și să vegheze la respectarea lor. Este o dovadă că fiecare instituție trebuie să fie pregătită să intervină eficient în situații de urgență. Capacitatea de reacție a instituțiilor nu este doar o chestiune administrativă, ci una care ține direct de protejarea vieții și siguranței cetățenilor. Din păcate, recenta tragedie din Rahova a reconfirmat aceste lucruri. Modificările legislative privind siguranța la incendii și acțiunile de intervenție făcute după incendiul din Clubul Colectiv, noile proceduri introduse în sistemul medical sunt insuficiente. Sunt încă multe lucruri de schimbat în felul în care statul român se raportează la cetățean și la societate. Este vital ca acest drum să înceapă cu recâștigarea încrederii, proces pe care trebuie să îl parcurgem împreună, stat și societate. Implicarea societății civile și a oamenilor cu expertiză și credibilitate în acest proces este foarte importantă. Atitudinea politică responsabilă, de asemenea. Soluția nu este să stai pe margine și să arunci cu pietre de frica sondajelor, ci să îți asumi abordări și răspunsuri corecte la problemele reale și grave. Responsabilizarea clasei politice și a tuturor celor care lucrează în serviciul public este esențială pentru a evita greșelile din trecut și pentru a consolida respectul față de lege în viața de zi cu zi”, se arată în mesaj.
Sorin Grindeanu cere explicații urgente privind retragerea trupelor americane din România: Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic
Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor. „Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”. El a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu. Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”. „Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu. „În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu. Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.
CNA s-a autosesizat după un episod din Las Fierbinți în care este menționat ministrul Radu Miruță
Consiliul Național al Audiovizualului va analiza un episod din serialul „Las Fierbinți”, difuzat de Pro TV, în care numele ministrului Economiei, Radu Miruță, este menționat, relatează Cancan. În episodul 14 al sezonului 27, personajele Primarul Vasile și Robi fac referire la premierul Ilie Bolojan și la ministrul Radu Miruță, într-o discuție despre „comisii”, „verificarea primarilor” și „dosare penale”. Președinta CNA, Monica Gubernat, a declarat pentru Cancan că a vizionat întâmplător secvența și a decis să se autosesizeze în legătură cu subiectul: „Mă voi autosesiza pe acest subiect. Vom dezbate cazul în ședință publică!” Deși nu există o campanie electorală în desfășurare, unii observatori au ridicat posibilitatea ca episodul să includă elemente de publicitate politică nemarcată, având în vedere că sunt menționate nume reale ale unor demnitari. Dialogul din Las Fierbinți: Primarul Vasile: Cică umblă unii prin județ, aștia noi care vor să facă treabă. Robi: Bolojan? Primarul Vasile: Mai rău. Miruță! Cică l-a pus Bolojan pe Miruță să facă niște comisii și am dat de dracu, Robi, că asta chiar le face. Unii care umblă pe unde nu e voie și pe unde nu a umblat nimeni niciodată și care taie și spânzură tot ce nu e în regulă. Tot ce nu e cum trebuie. Și tu îți dai seama că la noi aici peste tot nimic nu e ce trebuie. Adică ce să faci? Și acum ce fac ăștia? Iau primarii la verificat, pe toți. Ia primarii la verificat, pe toți. Cică trei comune la rând i-au prins pe primari că au băgat mâinile până la cot. Îți dai seama: dosar, demisii, pușcărie pe loc, îți dai seama?
Grindeanu îi cere lui Bolojan să retragă nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru funcția de vicepremier | Gheorghiu a avut mai multe derapaje la adresa lui Donald Trump
„Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României! Cei care visează la funcții înalte în statul român trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că fiecare declarație iresponsabilă aruncată în spațiul public lovește direct în interesele strategice ale României! Într-un Guvern deja plin de voci anti-americane și critice la adresa Administrației Trump, cu ce ajută şi credibilizează demersurile României pe teme importante în raport cu aliatul transatlantic astfel de numiri? Reamintesc Visa Waiver, un pas atât de aşteptat de toți românii”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu. Liderul interimar al PSD afirmă că „un astfel de demers instituțional al dlui prim-ministru trebuie regândit urgent”. „Îi solicit partenerului de Coaliție Ilie Bolojan să țină cont de punctul de vedere al PSD şi să retragă urgent propunerea de a o numi pe doamna Gheorghiu din această funcție de înaltă demnitate publică în statul român. Nu există jumătăți de măsură pe acest subiect. PSD trebuie consultat în astfel de decizii”, încheie Grindeanu. Oana Gheorghiu l-a criticat dur pe Donald Trump în trecut: „un caracter mizerabil” Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României. Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. „Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Daniel
Premierul Ilie Bolojan i-a primit marți, la Palatul Victoria, pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR. Întâlnirea a avut loc la o zi după ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale, eveniment la care au participat cei doi înalți ierarhi. „O mare bucurie creștinească să îi revăd după momentul istoric de duminică, când am fost cu toții martori ai ceremoniei de sfințire a picturii Catedralei Naționale. Prieten al poporului român și bun cunoscător al realităților din țara noastră, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, în calitate de patriarh, ne-a vizitat țara de 11 ori. I-am transmis calde mulțumiri pentru că poartă în rugăciune și binecuvântări România. Am folosit prilejul întâlnirii noastre pentru a-mi exprima recunoștința față de Preafericitul Părinte Daniel, care a împlinit un vis al credincioșilor națiunii noastre”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Catedrala Națională, afirmă premierul Bolojan, reprezintă „nu doar un loc de regăsire, unitate și binecuvântare pentru credincioșii din România, dar și un reper al valorilor noastre spirituale.” „Dumnezeu să binecuvânteze România!”, încheie premierul Bolojan.