Comisarul pentru Energie i-a transmis lui Bolojan că sunt încurajate proiectele care cresc nivelul de trai al cetățenilor
Premierul Ilie Bolojan a discutat, luni, cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, despre programele Uniunii Europene din domeniul energiei și soluțiile care pot ajuta România să reducă prețul la energie. Nu în ultimul rând, comisarul i-a amintit că nivelul de trai al cetățenilor trebuie să fie o prioritate. Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Au fost discuții și despre investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic. „Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Dezvoltarea energiei nucleare Prim-ministrul i-a transmis comisarului că România este interesată pentru a dezvolta energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Reabilitarea blocurilor vechi A fost discutată și posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ. Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. Creșterea nivelului de trai, prioritară Jørgensen a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” sursa foto & video: Guvernul României
Sorin Grindeanu îi transmite lui Bolojan că PSD nu e o sectă de adulatori și de aplaudaci
Sorin Grindeanu îi transmite luni premierului Ilie Bolojan că PSD nu e o „sectă de adulatori și aplaudaci”, cu referire la tensiunile din coaliție pe proiectul pensiilor magistraților picat la CCR. „Nu cred că se poate aștepta de la noi să fim sectă de adulatori și de aplaudaci. Nu văd rostul pentru care trebuie să stăm cu toții în poziție de drepți. Nu poți să spui că OUG 52 a fost o măsură bună, nu poți să spui că refaci deficitul României cu CASS-ul pentru mame, astea au fost decizii greșite și noi nu putem să tăcem”, spune liderul interimar al PSD. Grindeanu mai subliniază că PSD „decide dacă nu mai vrem să facem parte din coaliție” și că „PSD nu are în intenție să iasă din această coaliție”. „Eu o să merg mâine și o să mergem mâine să spunem ceea ce este de spus. Am avut o întâlnire la sfârșitul săptămânii trecute nu pentru a negocia cuantumul pensiei, pragul vârstei de pensionare, am discutat doar ca să vedem dacă acești oameni sunt dispuși să discute și sunt dispuși. Care credeți că este soluția? Să stăm ca acum și să pierdem timpul, pentru că noi pierdem timpul în acest moment. Nu sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate, eu cred că se poate veni foarte rapid cu un proiect de lege”, adaugă președintele Camerei Deputaților. Foto: Mediafax
După ce a sprijinit proiectul cu zeci de milioane de lei, Gabriela Firea a fost marea absentă de la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
Gabriela Firea, primarul care a susținut cu investiții mari construcția Catedralei Naționale, nu a fost prezenta la marele eveniment religios al anului. În timp ce Patriarhul Ecumenic și mii de credincioși s-au adunat la slujba de sfințire, Gabriela Firea a ales liniștea unei alte mănăstiri. În mandatul său, Primăria Capitalei a fost unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului Catedralei Naționale, direcționând sume considerabile pentru continuarea lucrărilor. Ea a fost, practic, omul politic care a investit cel mai mult în acest „simbol al credinței românești”. În semn de recunoștință, Patriarhul Daniel chiar i-a oferit, în 2018, o machetă de cristal a catedralei, iar Primăria a semnat o nouă convenție de sprijin de zece milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Cu toate acestea, în ziua sfințirii, Firea nu s-a aflat printre invitați. Decizia i-a surprins pe mulți, mai ales că proiectul a fost văzut drept unul dintre reperele mandatului său de primar general. În schimb, fostul edil a fost prezentă la o mănăstire, cu ocazia Sfântului Dumitru. Aceasta a postat un mesaj pe pagina personală de Facebook, însoțită de o fotografie de la lăcașul de cult. „La mulți ani binecuvântați, Dumitru, Dumitrița, Mitică, Dima! Multă sănătate şi bucurii! Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir să vă ocrotească! “Bucură-te, că întru primejdii lumii ești mare apărător Bucură-te, că celor ce cu credință năzuiesc la tine le ești gata folositor Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!” a fost mesajul acesteia. În Capitală, în schimb, atmosfera a fost una de mare sărbătoare. Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului a reunit mii de credincioși veniți din toate colțurile țării, dar și înalți demnitari, printre care președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, membri ai Guvernului și reprezentanți ai administrației bisericești. Evenimentul a marcat finalizarea lucrărilor majore la interior și terminarea picturii mozaicate, o etapă așteptată de mai bine de 15 ani. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Surse foto: Mediafax foto / Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan, după ce a participat la sfințirea Catedralei Naționale, despre care spunea că este un „delir grandoman”: O construcție născută din visul și credința multor români Ziua ipocriziei naționale! Cei care voiau „spitale, nu Catedrale” au ajuns azi să conducă România și să participe la Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului Bolojan, huiduit și la Catedrală: „Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Ați tăiat salariile oamenilor”
Premierul Bolojan, despre vila din Strada Gogol: Nu huzuresc! Eu stau în Guvern, acolo doar dorm
Întrebat despre locuința în care a stat, Bolojan a declarat: „Nu huzuresc! Eu stau în Guvern, asta e viața mea! Acolo doar dorm”. Premierul a precizat că, pe durata mandatului său, are dreptul la o locuință pusă la dispoziție de stat și că ziua își petrece timpul la Guvern, nu în vila respectivă. Conform anchetei Gândul, vila a trecut printr-o modificare a destinației printr-o Hotărâre de Guvern adoptată joi, care a făcut șederea premierului legală. În trecut, Bolojan a încercat de trei ori să schimbe regimul juridic al imobilului, însă abia decizia recentă i-a permis să locuiască acolo în deplină legalitate. Documentele RA-APPS arată că vila din Str. Nikolai Gogol nr. 2, cu o suprafață utilă de 387,76 mp și curte de 1.174,19 mp, era destinată oficial foștilor șefi de stat conform HG 60/2015. Pentru a fi atribuit premierului, era necesară modificarea regimului juridic al imobilului, procedură realizată recent. RA-APPS a informat că atribuirea cu destinația de reședință oficială pentru alți beneficiari decât foștii șefi de stat putea fi făcută doar după modificarea actului normativ și transmiterea propunerii către Secretariatul General al Guvernului.
63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de Guvernul Ilie Bolojan.
63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan iar 68% dintre ei nu sunt mulțumiți de cum arată Bucureștiul. Datele rezultă dintr-un sondaj de opinie dat astăzi publicității de Avangarde. 62% din bucureștenii chestionați spun că vor să se facă alegeri cât mai rapid și dezvăluie că au deja un preferat iar 43% anunță că sigur își vor exercita dreptul de vot în alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din 7 decembrie. Daniel Băluță (PSD) este cotat cel mai bine în sondaje În privința preferințelor electorale, sondajul Avangarde îl plasează pe primul loc pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță (PSD) cotat cu 25% din intențiile de vot iar pe locul 2 pe Ciprian Ciucu (PNL, primar sector 6) cu 23%. Cătălin Drulă (USR) ar fi pe locul 3 al preferința electoratului cu doar 18% iar pe locul 4 – Anca Alexandrescu, independent – cu 16%. Cristian Popescu Piedone (PNRR) este cotat cu doar 8% intenție de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Capitală, iar Vlad Gheorghe (DREPT) ar obține 4%, Ana Ciceală (SENS)- 3% și Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) -2%. Mai mult, cercetarea Avangarde indică faptul că 62% din bucureșteni deja s-au decis cu cine vor vota. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19-25 octombrie la nivelul municipiului București, pe un eșantion multistratificat, probabilistice și are o marjă de eroare de +/- 3,2%.
Propunerea Suveraniștilor, în frunte cu Victor Ponta: Dacă iese USR de la guvernare, suntem 30 să compensăm
După ce tensiunile din coaliția de guvernare au luat amploare, reprezentanții noului grup parlamentar „Pace – Întâi România” au transmis că sunt dispuși să sprijine Guvernul condus de Ilie Bolojan, cu o singură condiție, ieșirea USR de la guvernare. Declarația a fost făcută chiar în cadrul evenimentului organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), desfășurat la Hotel Radisson Blu din București. „Dacă iese USR de la Guvernare, suntem 30 să compensăm”, a spus unul dintre participanții la eveniment, potrivit STIRIPESURSE.RO. „Suveraniștii” care vor sa sprijine Guvernul La evenimentul TIAD au participat mai mulți parlamentari și foști membri ai unor partide naționaliste, printre care: senatorul Petrea Dorin, senatorul Adrian Peiu, senatorul Liviu Fodoca, senatorul Ștefan Bortun, senatorul Clement Sava, senatorul Ninel Peia, deputatul Groza, Virgil Zidaru (Makaveli)și fostul premier Victor Ponta. Ei fac parte din noul grup parlamentar „Pace – Întâi România”. Acesta a fost format din foști membri ai partidelor SOS România, POT și AUR, care s-au reunit într-o platformă comună declarată „suveranistă, dar pro-europeană”. sursa foto: Stiripesurse Recomandările autorului:
Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN
În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani. Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro). Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază
Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității – jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52 ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52 asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară
După EXPLOZIA puternică din Rahova, Ilie Bolojan le cere românilor să-și asigure locuințele: Nu putem aștepta ca statul să facă totul
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are mari probleme cu întreținerea și verificarea instalațiilor, dar și cu lipsa asigurărilor de locuință. Reacția vine după explozia tragică din cartierul Rahova, unde mai multe familii au rămas fără adăpost. Bolojan a spus că statul poate oferi, în prezent, doar ajutoare de urgență, dar un proiect de hotărâre de guvern care să vină în sprijinul celor afectați este deja în dezbatere publică. „Nu putem aștepta ca statul să facă totul. Dacă nu plătim măcar o cafea pe lună pentru asigurarea obligatorie, nu avem cum să cerem mai mult”, a spus premierul, subliniind că românii trebuie să fie mai responsabili și să își protejeze locuințele. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”
Alegerile pentru Primăria Capitalei ar urma să fie organizate în acest an. Ce date sunt luate în calcul de Coaliție
Variantele luate în calcul sunt 30 noiembrie sau 7 decembrie. Premierul Ilie Bolojan urmează să mai poarte o discuție cu liderii PSD, USR susținând această idee, conform Gândul. Ieri, Ilie Bolojan a declarat la Radio România Actualități că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate cât mai repede posibil, la final de noiembrie sau început de decembrie, pentru a respecta „spiritul legii”. „Cred că trebuie făcute cât mai repede posibil pentru a fi în spiritul legii și în interesul bucureștenilor, pentru că una este să ai un primar stabil, care are legitimitatea votului, și alta este să ai un interimar, indiferent cât de bine intenționat este domnul Bujduveanu”, a spus Bolojan, vineri, la RRA. Premierul a precizat că va susține, în cadrul coaliției, organizarea alegerilor locale din București fie în ultima duminică din noiembrie, fie în prima duminică din decembrie. Totodată, Ilie Bolojan a afirmat că nu se opune condiției impuse de PSD, potrivit căreia fiecare partid ar urma să aibă propriul candidat la Primăria Capitalei. „Chiar dacă aceste lucruri nu au fost discutate în protocolul inițial, nu văd nicio problemă să respectăm acest lucru. Cred că este important să avem alegeri în București”, a spus premierul. Scrutinul pentru Primăria București se va desfășura într-un singur tur, iar primar va deveni candidatul care va obține cel mai mare număr de voturi.