Ilie Bolojan, gafă în direct: Angajații ANAF, testați cu pantograful, în loc de poligraful
Ilie Bolojan a făcut o gafă în conferința de presă de vineri, în care a explicat schimbările pe care guvernul vrea să le facă legat de pensiile magistraților, precum și alte măsuri fiscale care se vor lua în perioada următoare. Astfel, explicând de ce pachetul 2 de măsuri fiscale a fost blocat, Ilie Bolojan a încurcat poligraful cu pantograful. Iată ce a spus șeful Guvernului: „Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor care au fost depuse la CCR și ca urmare a declarării de către curte a articolului privind testarea cu pantograful a angajaților ANAF ca neconstituțională„, a spus Ilie Bolojan. Potrivit dicționarului însă, pantograful este: 1. Aparat folosit pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare. Cuvântul pe care Ilie Bolojan voia să îl folosească, de fapt, este poligraf și înseamnă detector de minciuni. Multe din companiile de stat care au probleme vor fi închise „Atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar și de la conducerile acestor companii trebuie să intervenim ca, începând de anul viitor – deci de la începutul anului, nu de la sfârșitul anului, cum s-a întâmplat anul acesta – să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea acestora”, a declarat premierul Ilie Bolojan. De asemenea, Ilie Bolojan a fost ferm în privința companiilor care nu mai pot fi salvate: „Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menținute, dar au pierderi, trebuie să-și reducă pierderile, trebuie să-și îmbunătățească serviciile, trebuie să facă reforme”. „Avem companii – 27 – care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a declarat premierul. Autorul recomandă: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul. Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia
Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație
UPDATE: A început conferința de presă a premierului Ilie Bolojan. Știre inițială: Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi, 21 noiembrie, o conferință de presă de la ora 16:00. Subiectele principale vizează reforma pensiilor magistraților și problemele legate de tăierile din instituțiile publice. Pe lângă reforma pensiilor și restructurările din administrație, șeful Guvernului va vorbi și despre investițiile din programul SAFE de apărare, conform anunțului oficial al Executivului. Potrivit unor surse politice, liderii coaliției au decis să amâne o decizie privind tăierile din administrație până după alegerile din 7 decembrie. Nu s-a ajuns la un acord între partide dacă bugetul de salarii să fie redus cu 10% sau dacă doar anumite cheltuieli să fie diminuate. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut o excepție pentru militari, în timp ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, pentru domeniul educației. În paralel cu aceste opinii, reprezentanții PSD au organizat o ședință de partid și au hotărât că nu vor susține tăieri de salarii. Pensiile magistraților, în așteptarea avizului CSM În ceea ce privește pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu recent pe care l-a susținut la ProTV că noul proiect de lege este finalizat, iar „singura modificare substanțială” constă în creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani „nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”. Premierul țării dorește să adopte proiectul săptămâna viitoare și a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să ofere avizul rapid, pentru ca reforma să fie finalizată până la termenul stabilit de Comisia Europeană, adică 28 noiembrie.
Proiectul gigant al lui Ion Țiriac nu a putut fi salvat nici de premierul Bolojan
Ion Țiriac a făcut anunțul pe care nimeni nu și-l dorea. Sala polivalentă pe care plănuia să o ridice la Otopeni, un proiect de zeci de milioane de euro, gândit ca parte centrală a viitoarei sale academii, nu mai poate fi construită. Motivele nu țin de finanțare sau voință politică, ci de înălțime. Mai exact, de acordul refuzat de autoritățile aeronautice. Omul de afaceri a explicat public că s-a lovit de un blocaj administrativ imposibil de depășit, chiar și cu sprijinul premierului Ilie Bolojan și al ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban. Țiriac: „Astăzi, în mod oficial, vă anunț că nu pot să fac sala. Nu mi-au aprobat înălțimea” Țiriac a explicat motivul pentru care proiectul, promis de ani de zile, se oprește definitiv. „Îmi doresc să fac în sfârșit academia, v-am promis de atâta timp. Din păcate, astăzi, în mod oficial, vă anunț că nu pot să fac sala, deoarece nu mi-au aprobat înălțimea respectivă. Mulțumesc public domnului prim-ministru care a încercat, domnului Bolojan, ministrului Transportului (n.r. Ciprian Șerban), un tânăr care a încercat. Dar autoritățile aeronautice nu știu după 20 de ani, după ce au montat instalațiile, dacă înălțimea corespunde sau nu” a spus acesta. Proiectul era gândit să aibă o structură înaltă, necesară pentru competiții sportive internaționale. Regulamentele aeronautice din zona vizată nu au permis însă ridicarea construcției la cota dorită. Deși sala de sport nu poate fi construită, Țiriac nu renunță la planurile mari. A ținut să transmită că o parte a proiectului rămâne în picioare. „Eu voi face stadionul, că altfel, în 2027, rămân fără licență”, a punctat acesta. Ion Țiriac a primit o ofertă de sute de milioane de euro în aceste zile și a luat decizia: „Ieșită din comun!” Ion Țiriac a făcut o dezvăluire de ultimă oră despre cele 300 de mașini pe care le are în colecție. Miliardarul a povestit un episod recent în care a primit o „ofertă ieșită din comun” pentru a ceda bolizii de lux, dar pe care a refuzat-o. „De la 180 de mașini pe care le aveam înăuntru, sunt acum circa 300 de exponate. Le mulțumesc celor care au muncit să ajungem aici. E o treabă care nu ne mai aparține nouă, familiei. Familia a decis în unanimitate să o doneze fundației, în felul acesta să țină fundația și colecția, cu toate că am primit o ofertă ieșită din comun săptămâna trecută, nu este de vânzare și rămâne aici”, a spus Ion Țiriac, pe scena de la marele eveniment.
Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă
Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.
Gigi Nețoiu: Bolojan are ZILELE numărate
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mandatul lui Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu… Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mandatul lui Ilie Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Acesta a început prin a spune că jocurile au fost deja făcute. Mai mult de atât, afaceristul a lansat și două posibile nume din PNL care să îl înlocuiască pe Bolojan. Primul nume este cel al lui Cătălin Predoiu, urmat fiind de Alexandru Nazare. Nețoiu a specificat că Grindeanu mai are de așteptat până vine la conducere. „Cea mai mare prostie. Păi eu vă spun. Hai să vă spun, că s-au făcut jocurile și aici. Da? Toate se clarifică. Deci dânsul, părerea mea este că are zilele numărate. Că or fi o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, nu mai contează. Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu (n.r. Cătălin Predoiu, Vicepremier al României). Nu domnul Grindeanu, căci domnul Grindeanu este de la PSD și ei au mandatul lor. N-au trecut încă 2 ani, n-au trecut. Păi se schimbă repede, mai stă la rând domnul Grindeanu până la 2 ani. Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare (n.r. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor). Deci asta va fi conducerea, noua conducere a Guvernului României și a PNL-ului.”, a explicat afaceristul.
Lovitură de teatru în scandalul de corupție în care apare și numele premierului Ilie Bolojan
Gândul dezvăluie în exclusivitate detalii uluitoare din dosarul în care sunt implicați generali, rezerviști din Armată, SIE, SRI, lideri PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, dar și mai mulți oameni de afaceri, toți în jurul lui Fănel Bogos. Acesta din urmă a reușit să câștige definitiv procesul în care cere de la DSVSA Vaslui despăgubiri de peste 3 milioane de lei, pentru aproape 90 de mii de găini eutanasiate. Ca o coincidență stranie, decizia prin care Bogos a primit câștig de cauză de la Curtea de Apel Iași s-a dat pe 3 noiembrie, fix cu două zile înainte ca omul de afaceri să fie reținut în dosarul în care este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, și cu o zi înainte de începerea acestui scandal în presă. Inițial, Tribunalul Vaslui a respins solicitarea Vanbet, – societatea deținută de Bogos – privind despăgubirile cerute de la DSVSA Vaslui. Omul de afaceri Fănel Bogos Astfel, suma pe care trebuie să o primească societatea deținută de Fănel Bogos este de peste 3,1 milioane de lei, despăgubiri pentru: 89.253 capete găini ouătoare eutanasiate și 689.460 de ouă distruse urmare a confirmării focarului de salmoneloză aviară. Fănel Bogos este arestat preventiv Omul de afaceri vasluian Fănel Bogos a fost reținut pe 5 noiembrie de procurorii anticorupție din Iași pentru șantaj și cumpărare de influență în formă continuată după ce ar fi încercat să-l demită, contra cost, pe șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, care a sancționat fermele controlate de acesta. În dosarul instrumentat de procurorii anticorupție de la Iași au mai fost reținute pe 6 noiembrie încă trei persoane, Laura Iusein, Mihai Aniței și Rareș Mihail Cristea, plasate apoi de judecători sub control judiciar. Pe 7 noiembrie, Fănel Bogos a fost arestat preventiv. Cazul DNA a plecat de la Fănel Bogos, patronul Vanbet SRL, la fermele căruia se găsise în septembrie 2024 un focar de salmonella, motiv pentru care șeful DSVSA, Mihai Ponea, a dispus neutralizarea a 230.000 de păsări. Fănel Bogos ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe șeful DSVSA Pentru că șeful DSVSA a refuzat să-i aprobe lui Bogos dosarul de despăgubire, omul de afaceri a întreprins, “cu sprijinul mai multor persoane și sisteme relaționale de influență”, demersuri pentru a-l schimba din funcție pe directorul executiv al DSVSA Vaslui. Fănel Bogos avea de luat de la DSVSA Vaslui o despăgubire. Așa se face că, potrivit unor surse judiciare, Fănel Bogos ar fi apelat la o serie de autorități, foști generali din Armată, servicii secrete, foști procurori, autorități centrale și locale doar pentru a-l schimba din funcție șeful DSVSA, Mihai Ponea. Premierul Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe omul de afaceri Fănel Bogos Dosarul-epopee conține multe nume celebre la nivel național, iar una dintre persoanele care s-ar fi oferit să îl ajute pe omul de afaceri Fănel Bogos a fost Mihai Barbu, care l-a dus până în biroul premierului Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Până la declanșarea scandalului, Barbu era președinte al PNL Vaslui, președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară și trezorier al PNL la nivel național, funcții pe care le-a pierdut ulterior. „Pe 9 aprilie, Bogos Fănel l-ar fi contactat pe Mike Eduard și-i solicită sprijinul pentru a ajunge la prim-ministrul României, scopul celui dintâi fiind determinarea înalților funcționari din cadrul Guvernului României de a-l demite pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui și numirea unei persoane care să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale SC VANBET SRL”, arată csurse judiciare. Mike Eduard este membru în consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautica Civilă Română RA. Toate detaliile despre acest dosar-epopee pot fi citite AICI, AICI, AICI sau AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Personajul-cheie din DOSARUL MITEI de 22 milioane € pentru duty-free-uri scapă cu o condamnare cu suspendare EXCLUSIV | DNA a făcut ”portretul” afaceristului Cristi Bălan în dosarul ”Mită la Aeroport”: ”Anturaj periculos, om violent” / ”Dau un cuțit în cap!” EXCLUSIV | Cum se lăuda ”Spionul” Cristian Bălan, personaj-cheie în dosarul ”Mită la Aeroport”, că a preluat brandurile Carpați și Snagov: ”Rupem!” EXCLUSIV | Cum amenința periculosul din dosarul “Mită la Aeroport” doi proprietari de trusturi de presă: ”Dacă voi terminați anul în picioare…” Dosarul ”Mită la Aeroportul Otopeni”. Interceptări-șoc ale DNA: ”Dacă vrea să dispară un om, dispare!” + ”Crime la comandă… dărâmă guverne“
Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Firma abonată la iluminatul festiv de la Oradea, descoperită de Gândul, s-a mufat și la București
Primăria Capitalei vrea să atribuie anul acesta de Crăciun un contract pentru iluminatul festiv în valoare de aproape 8 milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă aproape 2 milioane de euro. Potrivit licitației lansate pe SEAP, este vorba de un contract de închiriere de luminițe, iar singurul ofertant la această achiziție este societatea Corvin Design din Hunedoara, care îi aparține lui Baba Horea Mihai, un vechi abonat la contractele cu statul. Culmea, în plină austeritate, bugetul alocat anul acesta este de trei ori mai mare decât cel de anul trecut. Premierul Ilie Bolojan ne tot vorbește de austeritate de luni de zile, însă, când este vorba de bugetele controlate de primarii PNL, uită de tăieri și de economie. Cel mai bun exemplu este oferit de Primăria Capitalei, controlată de PNL, prin edilul general interimar Stelian Bujduveanu, care anul acesta alocă nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru iluminatul festiv. Un singur ofertant pentru luminițele de Crăciun Licitația, aflată încă în desfășurare, a fost lansată de Compania Municipală Iluminat Public, iar singurul ofertant este societatea Corvin Design din Hunedoara, potrivit informațiilor Gândul. Această firmă îi aparține lui Baba Horea Mihai, și care este asociată cu firma BAREHA INVEST LIMITED, cu sediul social în Cipru, acolo unde, cel mai probabil, Baba își exportă profitul. Familia Baba din Hunedoara este abonată la contracte cu primăriile. Recent, Gândul a dezvăluit că Baba a prins un contract de sute de mii de euro și la Oradea, oraș condus până nu de mult de către premierul Ilie Bolojan. De altfel, afaceristul din Hunedoara este un adevărat „rege al ghirlandelor”, având sute de contracte cu primăriile din țara noastră. Numai în 2023, familia Baba din Hunedoara a câștigat 4,6 milioane de lei pentru montarea şi închirierea iluminatului festiv de Crăciun de la primăriile din Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Vaslui. „Hidoșenii” montate pe străzile orașului condus de Fritz Presa din Timișoara a scris în anii trecuți că orașul controlat de Dominic Fritz, președinte USR, a cheltuit zeci de mii de euro, printr-o altă firmă deținută de familia Baba, pentru a decora municipiul „cu hidoșenii de Paște”. Revenind la licitația pentru iluminatul festiv din Capitală, la capitolul „descriere”, compania municipală spune că vrea să creeze o atmosferă de iarnă „pe axa centrală și centul orașului”. „Închiriere decorațiuni iluminat festiv pe perioada Sărbătorilor de iarnă 2025-2026 în scopul de a crea atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă pentru axa centrală și centrul orașului, unde se vor desfășura principalele evenimente specifice acestor sărbători”, se arată în descrierea licitației. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR Mâna dreaptă a lui Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu, anunță că organizarea alegerilor locale se amână pentru primăvară și lansează un ATAC dur la PSD