Premierul Ilie Bolojan, în vizită la Broșteni, localitate grav afectată de inundații
Premierul Ilie Bolojan s-a aflat vineri în localitatea Broșteni, județul Suceava, una dintre cele mai afectate zone de inundațiile de la sfârșitul lunii iulie. Șeful Executivului a spus că guvernul a alocat peste 7,4 milioane de lei pentru refacerea locuințelor distruse. „În astfel de situații critice, responsabilitatea Guvernului este să asigure intervenția de urgență, să susțină financiar familiile sinistrate și să aloce fonduri pentru refacerea infrastructurii, astfel încât viața să revină cât mai repede la normal”, a declarat premierul. Guvernul a alocat peste 7,4 milioane de lei pentru refacerea locuințelor distruse total sau parțial – 2,5 milioane de lei au ajuns deja în județul Neamț, iar aproape 4,9 milioane vor fi virați săptămâna viitoare în județul Suceava. Premierul a mulțumit pompierilor, voluntarilor și organizațiilor neguvernamentale implicate în sprijinirea sinistraților, subliniind că „un rol important l-au avut pompierii, care, zilnic, în număr de 300 din toate județele țării, au fost prezenți în zonele sinistrate, muncind cot la cot cu oamenii”.
Bolojan a discutat cu autoritățile din Neamț și Suceava despre sprijinul pentru zonele afectate de inundații, programul Saligny și PNRR
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Bolojan a precizat că evaluările pagubelor la infrastructura publică vor fi finalizate săptămâna viitoare, astfel încât în prima săptămână din septembrie să poată fi alocate fondurile necesare pentru refacerea drumurilor, podurilor și rețelelor de utilități afectate. În privința Programului „Anghel Saligny”, premierul a spus că există o capacitate redusă de a aloca fonduri suplimentare în 2024 și 2025, însă a fost agreată o programare multianuală pe trei ani pentru finalizarea lucrărilor, precum și o schemă de creditare pentru constructori. Referitor la proiectele finanțate prin PNRR, autoritățile locale și guvernul au convenit asupra formulei de prioritizare, urmând ca până la sfârșitul săptămânii viitoare să fie stabilite detaliile privind finanțarea. „Am considerat întotdeauna că, atunci când un oficial vizitează un județ, este necesar să aibă o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale. Asta am făcut astăzi și voi continua să fac și în perioada următoare. Mulțumesc colegilor care au participat la discuțiile de astăzi. Voi susține întotdeauna că dialogul și colaborarea între Guvernul României și autoritățile locale pun lucrurile în mișcare în administrație”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan promite că reduce funcționarii, dar Oradea e campioană la angajări. Zeci de mii de posturi noi în administrația locală
Numărul angajaților din administrația locală a crescut în ultimii zece ani cu peste 50.000, ajungând la 281.427 în mai 2025, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Ministerul de Finanțe. Este vorba despre funcționarii din primării, consilii județene și autoritățile din subordinea acestora, activi în domenii precum ordine publică, sănătate, asistență socială, transport sau cultură. Creșterea la nivel național este de 21%, însă în unele zone saltul a fost mult mai abrupt. Județul Ilfov conduce clasamentul, cu un plus de 43% față de 2015 (de la 4.200 la aproape 6.000 de angajați). Teleorman și Neamț urmează cu majorări de peste 40%. Bucureștiul este singurul județ unde s-a înregistrat o scădere, însă Capitala rămâne cel mai „suprapopulat” la capitolul personal administrativ, cu peste 17.000 de angajați. Oradea, campioana angajărilor Topul municipiilor reședință de județ este condus de Oradea, unde numărul de funcționari din aparatul primăriei a crescut de la 254 la 452 în ultimul deceniu, un plus de aproape 200 de angajați. Orașul este urmat de Târgu-Jiu (+171) și Cluj-Napoca (+152). În schimb, la Buzău schema s-a redus, primăria având astăzi cu 34 de angajați mai puțini decât în 2015. Reforma Bolojan Premierul Ilie Bolojan, care a condus timp de trei mandate Primăria Oradea, orașul cu cele mai multe angajări în ultimii zece ani, promite acum o reformă a administrației locale. Planul vizează plafonarea numărului de funcționari pe criterii obiective: populația pentru primării și indicatori precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire pentru consilii județene. „Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie. Ceea ce premierul nu a menționat este că, în perioada în care conducea Oradea, aparatul primăriei a fost dublat ca dimensiune. România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandxru Dobre CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, întrevedere cu Procurorul General pe tema REFORMEI din justiție Gara de Nord, în vizorul lui Ciprian Șerban. Ce planuri de MODERNIZARE propune ministrul Transporturilor AVOCAT implicat în fraude imobiliare, trimis în judecată într-un nou dosar
Ilie Bolojan: România poate sprijini pacea din Ucraina prin punerea bazelor noastre militare la dispoziţia NATO
Premierul Ilie Bolojan a spus joi că sprijinul pe care România îl poate oferi pentru consolidarea păcii în Ucraina ar putea consta în accesul NATO la bazele noastre militare. El a mai declarat că nu există vreo intenţie a țării noastre de a trimite trupe româneşti în Ucraina. „În toate aceste luni, aşa cum ştiţi, atunci când la un moment dat s-au pus problema susţinerii unor garanţii de securitate pentru ajungerea la o pace trainică în Ucraina, România a spus cel puţin două lucruri, cât se poate de respicat, nu vom trimite trupe, nu ne vom angaja deloc într-o posibilă asigurare cu trupe, din partea României, pe teritoriul Ucrainei, acest a fost un punct cât se poate de clar. Iar al doilea punct, în discuţiile cu aliaţii noştri, a fost acela că, având în vedere aparteninţa României la NATO, bazele noastre militare, care şi astăzi sunt operate în comun de forţele noastre şi de forţele NATO, în principal cele aeriene, să poată fi folosite de trupele NATO, de trupele Statelor Unite al Americii, ale celorlalţi aliaţi”, a declarat Ilie Bolojan, joi seară, în cadrul unei intervenții la Antena 1. Premierul a explicat, de asemenea, în cadrul interviului, că aeroporturile din România sunt deja folosite pentru patrule aeriene și misiuni de poliţie aeriană în zona Mării Negre. „Acesta ar putea să fie, să spunem, aportul României în ceea ce priveşte asigurarea unui sprijin pentru o pace durabilă în Ucraina, punerea bazelor noastre militare la dispoziţia aliaţiei NATO”, a adăugat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan anunță PRIORITIZAREA investițiilor, după consultările cu miniștrii pentru proiectele PNRR
Premierul Ilie Bolojan a avut prima rundă de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Prim-ministrul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene, arată un comunicat transmis de Executiv. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Ce proiecte se mențin în PNRR? Bolojan, discuții cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului
Premierul Ilie Bolojan a discutat, joi, cu reprezentanții ministerelor Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin PNRR: ce proiecte rămân în finanțare și ce alte surse de finanțare pot să fie atrase. Prima rundă de întâlniri a premierului Bolojan a fost cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Premierul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Consultările pentru prioritizarea finanțării proiectelor de investiții vor continua în perioada următoare cu celelalte ministere coordonatoare de reformă și de investiții din PNRR.
Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran-Guda!
Subiectul Pilonului 2 de pensii – care a stârnit discuții aprinse în spațiul public – devine „mărul discordiei” și între doi influenceri din zona financiară. Vorbim despre jurnalistul Moise Guran și despre Iancu Guda, specialist economic. În postările făcute de fiecare dintre cei doi pe subiectul Pilonului 2, aceștia au opinii diametral opuse, în legătură cu tema care a încins spiritele în spațiul public și care i-a revoltat pe români. În timp ce Iancu Guda îl sprijină pe Ilie Bolojan în demersul său, Moise Guran îi trimite premierului săgeți, rugându-l să fie „mai atent la aceste propuneri otrăvite.” Între timp, Guvernul Bolojan a adoptat joi proiectul referitor la plata pensiilor private, în forma modificată, potrivit surselor Gândul. Astfel, cuantumul de retragere crește de la 25% la 30%, restul sumelor urmând să fie achitat eșalonat pe o perioadă de 8 ani. Furnizorul pensiilor private, care va administra un fond de plată, va fi autorizat de ASF. Iancu Guda: „Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic, nu este o naționalizare” Iancu Guda susține demersul Guvernului Bolojan, explicând oamenilor că fiecare leu platit la Pilonul II aduce o pensie de 2.3 ori mai mare decat un leu dat in sistemul public Pilon I. „Dacă banii de pensie se retrag gradual, se dublează între 65-75 ani (scoți de două ori mai mult) și dacă nu apuci să folosești toti banii în cei 10 ani se moștenesc mai departe (nu se pierde nimic). Un deceniu după pensie este o durată foarte bună, speranta medie de viață calculată strict pentru cei care ajung la vârsta de pensionare este 15 ani. (…) În toată lumea, doar 5 țări permit retragerea tuturor banilor de pensie privată: SUA, UK, Chile, Irlanda și … România. Cu excepția noastră, toate celelalte regretă și vor să schimbe: mulți oameni vor toți banii și îi cheltuie rapid, iar apoi au probleme financiare grave! CONCLUZIA? Retragerea graduală a banilor de pensie privată este foarte necesară si face un bine enorm beneficiarilor. (…) Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic, nu este o naționalizare sau niciun rău făcut oamenilor – toate acestea sunt mesaje cauzate de proasta înțelegere a unor jurnaliști amatori sau minciuni / manipulari cu interes politic (să vulnerabilizeze o masă mare de pensionari pentru a deveni carne de tun la alegeri politice). Salvați oamenii prin educație financiară, salvați România”, este mesajul postat de Iancu Guda pe data de 17 august. Moise Guran: „Îl rog pe premierul Ilie Bolojan să fie mai atent la astfel de propuneri otrăvite!” Moise Guran îl contrazice însă pe Iancu Guda, într-un mesaj postat joi pe pagina sa de facebook. Jurnalistul susține că întreaga acțiune a guvernului de a limita exercitarea dreptul de proprietate este neconstituțională. Moise Guran are un mesaj direct și pentru Ilie Bolojan, transmițându-i premierului să nu renunțe la democrația liberală, amintindu-i că „dreptul la proprietate este parte din pachetul democrației liberale.” „Înțeleg că ne apropiem de momentul în care guvernul va lua o decizie în privința modului în care vor începe plățile la pensiile Pilonul II și îmi aduc și eu contribuția cu o opinie. Am citit tot ce s-a scris despre asta, dar eram plecat în perioada respectivă și de aceea nu am spus nimic. (…) În concluzie, întreaga acțiune a guvernului de a limita exercitarea dreptul de proprietate este neconstituțională. Vă spun sincer că propunerea m-a surprins, m-a enervat, bine că am avut timp să mă calmez înainte să reacționez. Dispoziția (dreptul de a face ce vrei cu propritatea ta) este un dezmembrământ al proprietății. Fără dreptul de a dispune de banii tăi o să ai ceea ce juriștii numesc un drept nud, sau gol de conținut. O formă fără fond. În concluzie, guvernul poate reglementa doar tehnic modul în care se plătesc pensiile private Pilonul II, fără a afecta dreptul la dispoziție asupra acestora. De exemplu poate reglementa necesitatea unei notificări de retragere integrală cu două luni înainte, sau obligația ca transferul să se facă prin bancă iar nu cash, sau alte asemea lucruri. Guvernul NU poate obliga oamenii să primească maximum 25-35% din proprietatea lor. Dreptul de proprietate (implicit dispoziția) NU poate fi îngrădit, căci este garantat, iar limitarea EXERCITĂRII sale se face numai prin lege, temporar și numai în condiții deosebite (calamități și alte lucruri enumerate limitativ la Art. 53 din Constituție). Poate guvernul reglementa opțiunea de a transforma această sumă într-o anuitate viageră (o plată lunară pentru tot restul vieții)? Da, dar ca OPȚIUNE și atât. Deci o normă permisivă (care nu este obligatorie, dar indică o cale de urmat), nu una imperativă. Poate reglementa obligația unei indexări anuale a sumei cu rata inflației? De principiu da, dar mai de grabă ca normă permisivă. Îl rog pe premierul Ilie Bolojan să fie mai atent la astfel de propuneri otrăvite! Indiferent ce reforme face țara noastră, indiferent care o fi situația bugetului sau a economiei, dacă renunțăm la democrația liberală toate aceste eforturi își pierd sensul. Iar dreptul la proprietate este parte din pachetul democrației liberale”, a explicat Moise Guran. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Zi de foc pentru proiectul de lege privitor la Pilonul 2 pensii/Guvernul decide forma în care va funcționa acest sistem
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Vila alocată lui Traian Băsescu e bântuită de umbrele trecutului
Astfel, fostului președinte îi va fi alocată o casă de protocol, a cărei adresă a fost dezvăluită de GÂNDUL, și unde au locuit, vreme îndelungată, familiile unor înalți demnitari comuniști. Azi, MEDIAFAX vă prezintă în exclusivitate istoria acelui loc. Traian Băsescu a rămas în 2022 fără privilegiile prezidențiale, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Petrov”. În baza deciziei ÎCCJ, Administrația Prezidențială i-a retras atunci beneficiile acordate foștilor președinți, inclusiv locuința de protocol, paza SPP și indemnizația lunară. Băsescu nu s-a împăcat însă cu această hotărâre și a deschis proces statului român, iar, la trei ani distanță de la retragerea beneficiilor, Curtea Constituțională i-a redat drepturile, printre care și casa de protocol. Astfel, el urmează să primească o altă locuință, printr-o hotărâre de Guvern, care a fost deja redactată, dar nu a fost încă aprobată. GÂNDUL a scris că vila care va fi repartizată fostului președintele este situată în str. Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A, în centrul Capitalei, și că are 116, 71 mp. Parterul clădirii este unul extrem de generos la capitolul „camere” – living, garderobă, vestibul, oficiu, dar și o bucătărie, în timp ce, la etaj, se află 2 băi și un duș, 2 dormitoare, bucătărie și mai multe încăperi cu destinații diverse, printre care și boxă garderobă. Traian Băsescu va reprimi privilegiile prezidențiale printr-o Hotărâre de Guvern adoptată săptămâna aceasta MEDIAFAX a descoperit că vila respectivă este ”bântuită” de umbrele trecutului și că, acolo, au locuit câteva decenii familiile unora dintre cei mai importanți demnitari comuniști. Despre cine este vorba, vă vom dezvălui imediat! Traian Băsescu, vecin cu Adrian Năstase și cu urmașii lui Sergiu Nicolaescu Până atunci, merită menționat faptul că, după ce se va muta în vila din Dorobanți, Traian Băsescu va fi vecin cu văduva regretatului regizor și actor Sergiu Nicolaescu – care locuiește într-o casă aflată „peste drum” de locuința alocată fostului președinte –, dar se va învecina și cu vila lui Adrian Năstase, aflată pe str. Zambaccian. Nu departe de casa de pe strada Emile Zola de la numărul 2A. Acolo unde, până în urmă cu aproape zece ani, a trăit vreme îndelungată familia lui Paul Niculescu-Mizil, un înalt demnitar comunist. Acesta a murit în 5 decembrie 2008, la București și a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil, cu care a avut șase copii, din care trei adoptați. Copiii naturali sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil. Nepoata lui Paul Niculescu-Mizil, Oana Niculescu-Mizil, a locuit și ea chiar în această vilă de protocol, împreună cu soțul ei – fostul primar Marian Vanghelie. În anul 2011, mama Oanei – Lidia Niculescu-Mizil, fiica fostului mare demnitar comunist -, care locuia în vila de pe str. Emile Zola, avea restanțe la RA-APPS în valoare de aproximativ 22.000 euro – reprezentând chiria pe ultimul an și penalitățile aferente. Lidia Niculescu-Mizil s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să anuleze hotărârea prin care s-a majorat chiria şi să oblige statul român să prelungească pe o perioadă nedeterminată contractul de închiriere al locuinţei. „Contractul încheiat cu Lidia Niculescu-Mizil nu este singurul care nu mai poate fi prelungit, motivul principal în luarea acestei măsuri fiind lipsa spaţiilor cu destinaţie de locuinţe de serviciu sau de protocol, cu care ne confruntăm”, spuneau reprezentanții RA-APPS. Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Lidiei Niculescu-Mizil și procesul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti. Contractul de închiriere al RA-APPS cu Lidia Niculescu-Mizil, au arătat magistrații, a fost prelungit în 2004, pe un termen de cinci ani, până la 8 aprilie 2009, astfel că au dat dreptate statului român în acest proces, pentru că RA-APPS a respectat dispoziţiile legale în momentul în care a notificat-o pe Lidia Niculescu-Mizil că trebuie să părăsească imobilul. În anul 2008, din cauza actualizării preţului la rata inflaţiei, chiria pe care trebuia să o plătească Lidia Niculescu-Mizil pentru vila de protocol a RA-APPS s-a mărit la 1800 de euro pe lună. Până în 2008, timp de 24 de ani, fiica lui Paul Niculescu-Mizil plătise o chirie mai degrabă simbolică, de numai 450 de lei / lună. Vila în care au locuit Marian Vanghelie și Oana Niculescu Mizil – cei doi au divorțat în luna noiembrie a anului 2022 – se află la mai puțin de 200 de metri de Piața Dorobanți. Paul Niculescu-Mizil, în elita politică încă din 1955 Membru al PCR din anul 1945, Paul Niculescu-Mizil a intrat în elita politică încă din anul 1955, când – se întâmpla pe vremea lui Gheorghiu-Dej – a fost ales membru în Comitelul Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR). Ulterior, PMR s-a transformat în Partidul Comunist Român (PCR). Iar Paul Niculescu-Mizil a avut cele mai înalte poziții la nivel de nomenclatură comunistă în perioada lui Nicolae Ceauşescu. A fost de două ori ministru – ministrul Educației și Învățământului din Republica Socialistă România (între 1972-1976); ministrul Finanțelor Publice ale României (între 1978-1981) A fost viceprim-ministru -18 martie 1972 – 30 martie 1981 Din 1981 până în luna decembrie a anului 1989, Paul Niculescu-Mizil a fost preşedintele CENTROCOOP Paul Niculescu-Mizil a fost arestat în febuarie 1990 Condamnat, Niculescu-Mizil a executat o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru implicarea directă, prin votul dat în Comitetul Politic Executiv, în represiunea împotriva manifestanților de la București și Timișoara Ulterior, fostul demnitar comunist a fost grațiat de Ion Iliescu Adrian Năstase a locuit în casă alături de primul socru, faimosul Grigore Preoteasa Înainte ca vila repartizată acum lui Traian Băsescu să fie locuită de familia lui Paul Niculescu-Mizil, ea a fost ocupată de un alt înalt demnitar comunist. Imediat după ce comuniștii s-au instalat la putere în România, Grigore Preoteasa a primit casa de pe Emile Zola 2A ca locuință de serviciu. În anii ’30, în decursul studiilor sale universitare, Preoteasa aderase inițial la Frontul Studențesc Democratic, a devenit membru al PCdR în anul 1933, cu ocazia grevelor ceferiștilor de la Grivița și a fost condamnat la închisoare în repetate rânduri. Ulterior, el a fost arestat împreună cu alți oponenți ai regimului Antonescu și, în perioada frecventelor sale condamnări la Jilava, Doftana și
Primarul nu vrea să-i pună cruce proiectului de 65.000.000 de euro, doar pentru că guvernul Bolojan a băgat țara în austeritate: Orașul merită mai mult decât îndrăznește să ceară!
Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu (60 de ani), a reacționat în presa locală și a transmis răspicat că nu vrea să-i pună „cruce” proiectului de 65.000.000 de euro care are drept obiectiv revitalizarea fotbalului din oraș. Este vorba despre noul „Complex Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara”, care va încadra și un stadion modern de 10.000 de locuri. Asemenea celorlalte stadioane din țară care ar trebui să se construiască în perioada următoare, proiectul a intrat în impas din cauză că guvernul condus de Ilie Bolojan (56) a băgat țara în austeritate. Hunedoara își strigă și ea oful după ce guvernul Bolojan a băgat țara în austeritate! Primarul Dan Bobouțanu nu vrea să renunțe la proiectul noului stadion Finanțarea noilor stadioane de sute de milioane de euro, din București, Constanța, Timișoara și așa mai departe, ar urma să nu mai fie o prioritate pentru România, după ce guvernul Bolojan a băgat țara în austeritate. O mulțime de proiecte importante care aveau rolul de a dezvolta infrastructura pentru sportul românesc au fost puse în plan secund și se așteaptă indicații clare pentru a se vedea dacă finanțările mai vin sau nu. Până atunci, reacțiile curg în lanț, iar după ce s-a scris că austeritatea lui Ilie Bolojan nu va opri proiectul de 172 de milioane de euro al noului stadion Dinamo, acum a venit o reacție tranșantă și de la Hunedoara. Primarul municipiului mai precis, Dan Bobouțanu, a reacționat în presa locală și a transmis cât se poate de clar că nici el nu vrea să-i pună „cruce” proiectului de 65.000.000 de euro pentru care s-a zbătut atât de mult. Este vorba despre noul „Complex Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara”, care ar urma să încadreze și un stadion de 10.000 de locuri. Proiectul de la Hunedoara nu poate fi considerat oprit. Nu ne lăsăm, mergem mai departe cu procedurile specifice. Este singura investiție importantă a CNI în județul Hunedoara, primul stadion ridicat de CNI în Ardealul istoric și primul într-un oraș care nu este reședință de județ. Hunedoara merită mult mai mult decât îndrăznește să ceară”, a tunat primarul Dan Bobouțanu, potrivit Apuseni.info. Detalii despre noua arenă pe care ar urma să evolueze Corvinul Hunedoara Corvinul Hunedoara, formație care a luat startul în Liga 2 și în sezonul 2025-2026, așteaptă cu nerăbdare ca noul proiect să fie pus în aplicare. Complexul sportiv ar urma să fie construit pe locația actualei arene, care ar trebui să fie demolată pe cheltuielile primăriei din municipiul Hunedoara. Ulterior, cu ajutorul Companiei Naționale de Investiții, ar trebui să înceapă lucrările pentru ridicarea noului stadion de 10.000 de locuri. Întregul complex se va întinde pe o suprafață de 32.207 metri pătrați și va asigura și mai multe locuri de parcare. În schimb, în incinta stadionului vor fi 9.730 de locuri pentru public, 195 de scaune VIP, alte 125 pentru reprezentanții media, dar și 50 destinate persoanelor cu dizabilități. Corvinul Hunedoara este pe locul 8 în Liga 2, cu 4 puncte adunate după două meciuri disputate. Dacă se va impune și în etapa 3, cu Sepsi OSK, Corvinul va urga pe 6, la egalitate cu Steaua și ASA Tg. Mureș, care se află pe pozițiile 5 și 4.