Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Ilie Bolojan anunță un buget mai mic pentru Programul Anghel Saligny anul viitor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că suma destinată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai redusă decât cea din 2025. Ilie Bolojan le cere primarilor să asigure o cofinanțare de 20% pentru proiectele pe care le depun în acest program. Premierul țării a explicat că România trebuie să folosească anul următor toate cele 10 miliarde de euro rămase în PNRR, iar limita pentru investiții, care nu ar trebui să depășească 7% din PIB, este deja acoperită de acest program. Mai mult decât atât, Bolojan a precizat că, în acest context, resursele rămase pentru alte direcții de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI sau programele ministerelor, „vor fi foarte mici”. Bolojan a declarat luni „că suma pentru Programul Anghel Saligny pentru anul viitor va fi mai mică decât cea de anul acesta. Propunerea e ca anul viitor să venim cu o regulă tranzitorie, doar pentru 2026, ca dacă vrei bani din Programul Anghel Saligny să vii cu o cofinanțare de 20%”. Premierul a mai spus că această măsură poate păstra proiectele locale în desfășurare și poate opri blocajele, chiar dacă bugetul este mai mic.
Parlamentarii dezbat două moțiuni simple AUR împotriva miniștrilor Transporturilor și Energiei
Senatul va dezbate luni, de la ora 16:00, moțiunea simplă intitulată „Calea ferată a pierdut trenul”, inițiată de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu în numele Alianței pentru Unirea Românilor. Documentul, semnat de o pătrime dintre senatori, acuză degradarea severă a sistemului feroviar românesc și responsabilizează direct actuala conducere politică a Ministerului Transporturilor, precum și premierul Ilie Bolojan. Moțiunea pornește de la scandalul în care un om de afaceri ar fi oferit o mită de 1,5 milioane de euro președintelui PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru a obține o audiență la premierul Bolojan. Autorii susțin că Barbu, un apropiat al structurilor feroviare, ar fi fost promovat în funcții-cheie de miniștri PSD, deși nu ar avea calificările necesare. Acesta a condus, succesiv, CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și, în prezent, Autoritatea de Reformă Feroviară. Moțiunea punctează că, în 2024, trenurile de călători au circulat cu o viteză medie puțin peste 40 km/h, iar transportul de marfă cu doar 17 km/h, cifre care plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Documentul acuză întârzieri majore în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și PT 2021-2027, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de euro. Printre proiectele întârziate se numără modernizarea liniilor feroviare Curtici-Simeria, Brașov -Simeria, Cluj-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara -Arad, toate cu stadii de execuție mult sub termenele contractuale. Sunt vizate și achizițiile de material rulant, unde livrarea ramelor Alstom și PESA este întârziată cu peste doi ani. Documentul critică și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară, despre care inițiatorii afirmă că este „o mostră de birocrație excesivă”, și punee sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate licitațiile, inclusiv excluderea producătorilor chinezi, o decizie declarată nelegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Moțiunea cere adoptarea unei strategii naționale de dezvoltare a transportului feroviar, menținerea finanțării actuale, sancționarea companiilor care întârzie proiectele, sprijinirea producătorilor români de material rulant și realizarea unui coridor feroviar strategic Galați-Siret-Constanța, necesar pentru fluxurile comerciale către Ucraina și pentru protejarea Deltei Dunării. De asemenea, deputații vor discuta moțiunea simplă „România în beznă- falimentul programat al sistemului energetic național”, depusă de același grup parlamentar împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Demersul susține că sistemul energetic național se află într-o stare „critică” și că politicile din ultimii ani ar fi condus la „reducerea rezervelor sincrone și la creșterea riscului de blackout”. Documentul acuză închiderea sau oprirea temporară a unor capacități energetice, inclusiv unități termo, hidro și nuclear precum și dependența tot mai mare de producția nesincronă, în special solară și eoliană, fără un sistem adecvat de stocare. Potrivit moțiunii, prețurile la energie, raportate la puterea de cumpărare, se numără printre cele mai ridicate din UE, iar absorbția fondurilor europene în domeniu este „sub media europeană”. Inițiatorii cer redeschiderea și modernizarea capacităților sincrone, investiții în stocare și definirea unei strategii energetice naționale „coerente și adaptate nevoilor României”.
Ce spune Traian Băsescu despre problema pensiilor magistraților: Nu există o cale de mijloc
Fostul președinte Traian Băsescu vede o singură soluție în problema pensiilor magistraților în lupta cu Guvernul Bolojan. Chiar dacă lucrurile arată că nimeni nu mai are de gând să mai negocieze nimic, chiar dacă totul arată că s-a ajuns într-un punct aproape mort, Băsescu vede o singură soluție. Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”, a spus Traian Băsescu. Fostul președinte consideră că puterile în stat ar trebuie să coopereze „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea în vigoare a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”, a mai punctat Traian Băsescu.
Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov
Premierul Ilie Bolojan a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia împlinirii a 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov. El a subliniat curajul muncitorilor care au spus „nu” dictaturii și importanța protejării memoriei istorice și a valorilor democratice în România. „Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan. „Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul. Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”. „Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii! Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan. În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecția de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”. Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu. AUTORUL RECOMANDĂ: 1987. Anul în care se aprinde scânteia Revoluției din 1989. La revolta din 15 noiembrie de la Brașov, muncitorii au fost iradiați și torturați. Mărturia tulburătoare a unuia dintre participanți
Mesajul premierului Ilie Bolojan la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov
„Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune „nu” dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, transmite Ilie Bolojan. Revolta anticomunistă – începutul schimbării „Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, adaugă premierul. Revolta anticomunistă de la Brașov, continuă Bolojan, „rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”. „Respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii! Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, încheie Ilie Bolojan. În urmă cu 38 de ani, coloana de manifestanţi de la fosta Uzină s-a oprit la intersecţia de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”. Revolta de la Braşov din 1987 a fost o acţiune de protest organizată de muncitorii Intreprinderii de Autocamioane, împotriva politicilor economice şi sociale impuse în de Regimul Nicolae Ceauşescu.
Câte locuri de muncă va crea industria de apărare, în opinia lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Euronews, că România va aloca 12 miliarde de euro pentru achiziții militare și 4 miliarde pentru infrastructură de mobilitate civil-militară, prin programul european SAFE. CSAT va aproba pe 24 noiembrie lista de achiziții care vor fi făcute în parteneriat cu state europene, inclusiv Germania. „Suma care a fost repartizată României prin acest program de credite, cu dobânzi foarte avantajoase, să fie alocată, cea mai mare parte este alocată, aproximativ 12 miliarde, pe achiziții militare, iar 4 miliarde sunt alocate pe infrastructură de mobilitate civil-militară”, a declarat Bolojan. Pentru România este o prioritate ca cei 4 miliarde de euro să fie alocați pentru finalizarea capetelor de autostradă din Moldova. Este vorba despre tronsonul Pașcani-Ungheni pentru conectivitatea cu Republica Moldova și direcția spre Suceava pentru conectarea cu Ucraina. „Ceea ce facem în aceste zile înseamnă să definitivăm, împreună cu echipele Ministerului Apărării, cu cele de la Ministerul Economiei, cu cei din interne și cu Cancelaria, aceste achiziții, în așa fel încât pe data de 24, când este ședința CSAT-ului, să le putem aproba”, a explicat premierul. România caută parteneri pentru că trebuie să facă aceste achiziții în parteneriat cu alte state europene. „Avem Germania, avem cu alte state europene să facem aceste achiziții”, a spus Bolojan. Întrebat cât de avansate sunt discuțiile, premierul a răspuns: „Negocierile sunt destul de avansate, pentru că așa cum vă dați seama, nu mai avem decât o săptămână și puțin”. După aprobarea în CSAT, datele vor fi făcute publice Bolojan a subliniat că nu este doar o problemă să dotezi armata cât mai repede posibil. Este important să ai această producție în România. „Asta înseamnă locuri de muncă în țara noastră, asta înseamnă transfer de tehnologie, capacitate de întreținere acestei dotări în anii următori din România, scăderea de costuri”, a explicat premierul. Întrebat câți oameni vor fi angajați, premierul a răspuns: „Ar trebui să fie mii de locuri de muncă noi”. Întrebat, mai departe, dacă este vorba despre 10.000 sau 100.000 de oameni, premierul a răspuns: „Nu mă apuc să fac afirmații care nu se bazează pe niște date. La finalul acestor negocieri, la finalul lui noiembrie, vom avea niște date aproximative. Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”.
Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Premierul Ilie Bolojan a discutat joi seară, la Euronews, despre efectele reformelor de reducere a deficitului bugetar, cum ar fi creșterea TVA-ului, având în vedere că PSD și-a exprimat intenția de a face o evaluare a acestor măsuri. Premierul a declarat că ținta pentru deficitul bugetar al României la sfârșitul acestui an este de 8,4%, ceea ce, în viziunea premierului, reprezintă „o țintă de seriozitate”. „Măsurile adoptate au fost luate pentru a salva fondurile europene. Suspendarea fondurilor însemna intrarea în incapacitate de plată. Faptul ca astăzi consiliul ministrului de Finanțe ne-a aprobat planul revizuit înseamnă că avem încă 10 miliarde de euro pana anul viitor pe care trebuie sa îl absorbim. Ne-au crescut cheltuielile de salarii cu 10% față de anul trecut pe primul semestru. Am încasat TVA cu 10% mai mult decât în primele luni și în luna octombrie pentru prima dată ne-au scăzut cheltuielile cu salarii în sectorul public, au scăzut cu 500 milioane. Am tăiat sporuri, am luat masuri în educație, sporul de condiții vătămătoare a fost diminuat. Efecte care au loc doar pe ultimele 3 luni nu pot să aibă efecte masiv pe tot anul. Ne propunem sa terminăm anul cu 8,4% deficit. Le demonstram creditorilor, Comisiei Europene ca România daca spune ceva face. Asta înseamnă încredere și scăderea dobânzilor”, a declarat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan, despre scăderea puterii de cumpărare: „Nu pot să neg asta” Întrebat despre scăderea consumului, în urma măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a declarat: „Aceste măsuri au avut un efect de contracție economică. Eu nu pot să neg asta. Atunci când scazi câștiguri, când crești taxe, vei scumpi produse care scad puterea de cumpărare. Dacă n-am fi făcut aceste lucruri, am fi ajuns în situația în care să ne întrebăm dacă să putem plăti pensii sau salarii. Acest lucru a fost evitat”, a declarat Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR Valentin Stan: DNA-ul l-a prins pe Bogos că încerca să ajungă la Premier pe bază de MITĂ Fostul șef al spionilor pune tunurile și pe Bolojan: Avea nevoie de o spălare de imagine, de asta a adus-o pe Gheorghiu/Sunt convins că nu realizează importanța funcției
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.