Etichetă: ilie bolojan

Sebastian Burduja este noul consilier onorific al premierului

Sebastian Burduja a anunțat pe Facebook faptul că a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan. „Serviciul public nu este despre politicieni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată”, a scris Sebastian Burduja. Noul consilier al premierului a explicat de ce a acceptat propunerea. „Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă. Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică”, a precizat Sebastian Burduja.

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic

Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!

Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.  Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.

Ilie Bolojan, despre scandalul lui Dragoș Anastasiu: Nu am ştiut despre dosar

Bolojan a subliniat că nu a discutat cu Anastasiu acest subiect și a condamnat ferm practicile de corupție din administrația publică. „Nu trebuie să acceptăm darea de mită și taxele de protecție. Chiar dacă viața de antreprenor a fost dificilă, aceste practici nu pot fi tolerate”, a spus premierul, făcând apel la antreprenorii români să denunțe orice formă de corupție, confrom G4Media. Ilie Bolojan: controale și schimbări în ANAF pentru eliminarea corupției Bolojan a dezvăluit că deține informații despre angajați ai ANAF ale căror rude dețin firme de contabilitate și consultanță, implicate în relații suspecte cu companii controlate de aceștia. Premierul a afirmat că a schimbat conducerea ANAF și a dispus controale pentru a verifica aceste practici. „Sistemele pervertite nu pot fi dezafectate peste noapte, dar luptăm să eliminăm aceste situații”, a adăugat acesta. Premierul preia atribuțiile pentru reforma companiilor de stat După demisia lui Dragoș Anastasiu, Ilie Bolojan a anunțat că nu va numi imediat un alt vicepremier. Până la găsirea unui înlocuitor, premierul va prelua atribuțiile legate de reorganizarea companiilor de stat și a agenției AMEPIP, responsabilă cu gestionarea acestora. „Reforma companiilor de stat rămâne o prioritate. Trebuie să creștem performanța și să eliminăm pierderile care afectează bugetul de stat și serviciile publice”, a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan vine cu prima reacție în cazul scandalului Dragoș Anastasiu. Ce a declarat premierul

Jurnaliștii publicației Bihoreanul au obținut, în exclusivitate, o reacție din partea premierului Ilie Bolojan în privința scandalului în care vicepremierul Dragoș Anastasiu este implicat. Bolojan a fost surprins de reporterul publicației la sediul Prefecturii Bihor, acolo unde a venit însoțit de președintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon. În momentul în care a fost întrebat de cazul în care este implicat Anastasiu, pe marginea căruia numeroase voci din opinia publică i-au cerut să aibă o poziție, Ilie Bolojan a reacționat: „Sigur veți avea, până după amiază, o declarație”. Tot duminică, reprezentanții Guvernului au anunțat că Dragoș Anastasiu va susține o conferință de presă la ora 17:00, la Palatul Victoria. În cursul zilei de sâmbătă, între Anastasiu și DNA au existat contre în privința calității pe care vicepremierul o are în dosar. Dragoș Anastasiu a declarat până acum că el a fost doar martor în dosar, nu denunțător. În replică, DNA îl contrazice, spunând că acesta a avut calitatea de martor-denunțător în dosar, alături de fostul său partener de afaceri. „La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanţi ai societăţii SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie iniţiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunţ deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceştia au fost audiaţi în aceeaşi zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunţători”, se arată în comunicatul oficial.

Ilie Bolojan, întrevedere cu șeful Parlamentului sud-coreean. Reactorul nuclear de la CERNAVODĂ și industria de apărare, pe agenda discuției

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, la Palatul Victoria, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în țara noastră într-o vizită oficială, însoțit de o delegație oficială sud-coreeană. Potrivit unui comunicat al Guvernului, principalele teme abordate au fost energia nucleară pentru uz civil și industria de apărare. „În acest context, a fost menționat și proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unul dintre obiectivele strategice prin care România își consolidează rolul de lider regional în domeniul energiei nucleare. Premierul Ilie Bolojan a salutat implicarea companiei sud-coreene Korea Hydro & Nuclear Power Co. în acest proiect major, alături de parteneri din Canada și Italia. Contractul, în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezintă un exemplu concret al parteneriatului economic dintre România și Republica Coreea în domenii cu valoare adăugată ridicată”, a transmis Palatul Victoria într-un comunicat de presă. Bolojan a evidențiat și obiectivul României de a stimula schimburile economice și comerciale cu Republica Coreea și a subliniat interesul autorităților române pentru atragerea de noi investiții sud-coreene în proiecte prioritare din domenii de interes comun. „Întrevederea a avut loc într-un an cu semnificație deosebită, în care România și Republica Coreea marchează 35 de ani de relații diplomatice. Cele două state sunt legate printr-un Parteneriat Strategic, lansat în 2008 și întărit prin adoptarea Declarației Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic, semnată în anul 2024”, adaugă sursa citată. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:

Bolojan și oficialii sud-coreeni au discutat despre retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a primit joi, la Palatul Victoria, vizita oficială a președintelui Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în România împreună cu o delegație sud-coreeană de rang înalt. În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au reconfirmat caracterul strategic al relațiilor bilaterale și au apreciat extinderea cooperării sectoriale, cu accent pe domenii precum energia nucleară civilă și industria de apărare. Un punct major pe agenda întrevederii a fost proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unde compania sud-coreeană Korea Hydro & Nuclear Power Co. este implicată direct, alături de parteneri din Canada și Italia. Contractul, în valoare de 1,9 miliarde de euro, este considerat un pilon strategic pentru securitatea energetică a României și pentru consolidarea rolului său regional în domeniul nuclear. Premierul salută implicarea partenerilor sud-coreeni „Salut implicarea partenerilor sud-coreeni într-un proiect care aduce tehnologie avansată, expertiză și stabilitate energetică. Este un exemplu de colaborare economică în domenii cu valoare adăugată ridicată”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Șeful Executivului român și-a exprimat deschiderea pentru consolidarea schimburilor comerciale și atragerea de noi investiții din Coreea de Sud în sectoare prioritare pentru economia românească. Vizita delegației sud-coreene are loc în contextul întăririi Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Coreea, lansat în 2008 și reafirmat prin Declarația Comună adoptată în 2024. Dialogul politic, cooperarea economică, dar și relațiile culturale și educaționale se află pe un trend ascendent, fiind susținute prin contacte bilaterale constante la cel mai înalt nivel.

CFR Marfă, reacție la afirmațiile premierului. DATORIILE se datorează ajutorului de stat considerat nelegal acordat în urma privatizării eșuate

Conducerea Societății Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A. a reacționat, miercuri, la declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan referitoare la necesitatea unei abordări ferme față de companiile de stat care înregistrează pierderi, implicit față de datele apărute în spațiul public privind situația financiară a acestora. Directorul general al CFR Marfă, Radu Copae, detaliază, în informarea trimisă presei miercuri, situația financiară a operatorului național de transporturi feroviare, al cărui acționar unic este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Informarea vine după declarațiile șefului Guvernului. Compania a înregistrat profit operațional în fiecare an Potrivit șefului companiei, CFR Marfă nu beneficiază de alocări de fonduri din bugetul de stat, ci societatea își finanțează integral activitatea din surse proprii. „Datoriile CFR Marfă se datorează ajutorului de stat considerat nelegal acordat în urma  privatizării eșuate derulate în anul 2013, proces ce a implicat majorarea capitalului social prin conversia în acțiuni a obligațiilor fiscale gestionate de ANAF (1.001.200.000 lei). Totodată, CFR Marfă a preluat obligații fiscale ale CFR SA către ANAF (1.618.070.000 lei), în contul datoriilor proprii către administratorul infrastructurii feroviare. Nerecuperarea acestor sume în termen a generat, în timp, acumularea unor dobânzi și penalități semnificative”, a transmis conducerea CFR Marfă. Radu Copae precizează că, în perioada 2022 – 2025, CFR Marfă își desfășoară activitatea de exploatare independent de datoriile istorice pe care le are de achitat și a înregistrat profit operațional în fiecare an. „În prezent, ca urmare a neîndeplinirii obligației de recuperare a ajutorului de stat în termenul stabilit, precum și a acumulării continue de pierderi generate în principal de amortizarea unor mijloace fixe neutilizate în activitatea curentă – active repartizate companiei în urma reorganizării fostei SNCFR din anul 1998 – CFR Marfă va intra în insolvență și va ieși treptat de pe piață. Această tranziție are loc în paralel cu operaționalizarea completă a Carpatica Feroviar România SA, noul operator național de transport feroviar de marfă”, a conchis directorul general al companiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Ziua și „reforma”! Bolojan iese din nou în conferință! Astăzi, cu vicepremierul Anastasiu / Cum se reformează companiile statului Apa Nova, reacție față de afirmațiile eurodeputatului Gheorghe Piperea, privind ilegalitatea facturării apei pluviale. Cum se stabilesc tarifele

Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajunge la buget! Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajun

Primul pachet de măsuri fiscale indică un impact bugetar estimat la 10,75 miliarde lei în 2025 – 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare, transmite Guvernul. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost întrebat, marți, de reporterul Gândul, într-o conferință de presă la Guvern, care este impactul bugetar pe reformele companiilor de stat propuse de Executiv, care ar urma să fie cuprinse în pachetul 2 de măsuri. „Când vom termina analiza, vom veni cu impactul pe fiecare categorie în parte care va fi vizată de măsuri. Deocamdată, astăzi (n.r. marți) am reușit să strângem de peste tot toate datele în așa fel încât să avem o imagine clară a portofoliului despre care vorbim și va trebui să vedem exact, companie cu companie, câți membri au în consiliu de administrație, câți vor avea, care sunt indemnizațiile”, a declarat Dragoș Anastasiu. Guvernul a revenit miercuri cu o precizare și a anunțat că: În 2025, impactul total estimat este de 10,75 miliarde de lei: 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. În 2026, impact estimat de 35 de miliarde de lei din venituri şi 57 de miliarde de lei din cheltuieli. 18 miliarde, din îngheţarea salariilor, pensiilor şi altor drepturi incluse anterior în „ordonanţa trenuleţ”. Premierul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Anastasiu au prezentat, marți, măsurile care vor fi cuprinse în memorandumul privind guvernanța corporativă. Potrivit premierului, prin noile măsuri, va fi limitat și numărul membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul. Sunt vizați și indicatorii de performanță din contractele managerilor, care vor fi reactualizați. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan face REFORME fără impact bugetar, încă / Anastasiu: E o analiză care durează puțin Prima ȘEDINȚĂ a coaliției de la instalarea Guvernului Bolojan. Cu ce propuneri va veni PSD

Viktor Orbán se întâlnește cu Ilie Bolojan, înainte de discursul său de la Băile Tușnad

Premierul României, Ilie Bolojan, se va întâlni la finalul acestei săptămâni cu premierul ungar Viktor Orbán, transmite publicația Maszol.  Presa maghiară spune că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Viktor Orbán va avea loc înainte de discursul premierul ungar de la Băile Tușnad, care va avea loc sâmbătă. Anterior, Németh Zsolt, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Sepsi Radio că „există toate șansele” ca premierul maghiar să se întâlnească cu omologul său român. Și anul trecut, înaintea discursului de la Tușnad, Viktor Orbán a avut o întrevedere cu premierul României de atunci, Marcel Ciolacu, la București, unde principala temă de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. La fel ca în 2024, Hunor Kelemen, președintele UDMR, va fi prezent și de data aceasta la întâlnirea prim-ministrului. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Premierul maghiar, nelipsit la Băile Tuşnad (Bálványos). Viktor Orbán, vânătoare de voturi în România Ziua și „reforma”! Bolojan iese din nou la 18.00! Astăzi cu vicepremierul Anastasiu