Premierul Ilie Bolojan: Dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil va fi foarte greu de făcut
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews. Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”. Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune. „Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.
Unde spune Bolojan că trebuie să meargă ANAF
Premierul a dat un exemplu concret. „Vorbeam de concediile medicale. Dacă vezi că e un vârf de concedii medicale exact între Crăciun și Anul Nou, în mod evident trebuie să-i verifici pe acelea. Pe acolo sunt problemele”, a explicat Bolojan. Din analiza firmelor – de la cifre de afaceri, de la impozite pe profit, de la nivelul salariului – sunt tot felul de indicatori care țin de ramura în care există o activitate. ”O aplicare a digitalizării și a unor sisteme performante te duce către eficiență”, a spus premierul. Bolojan a declarat că guvernul lucrează în fiecare zi cu ANAF. Instituția și-a îmbunătățit încasările, proiectele de digitalizare evoluează, colaborarea instituțională funcționează. Totuși, aceste lucruri nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta. „În lunile următoare sau în anul următor, ANAF-ul va demonstra într-adevăr dacă a schimbat ceva substanțial în activitate sau nu”, a spus Bolojan. Încasarea veniturilor și combaterea evaziunii țin de legi bune Guvernul a schimbat legile, dar mai trebuie să corecteze un pachet săptămâna următoare. Este vorba despre pachetul fiscal care a fost declarat parțial neconstituțional. „Testele Poligraf nu au fost acceptate de Curtea Constituțională ca fiind în bună regulă. Vom scoate acel articol legat de testele Poligraf”, a explicat premierul. Toate celelalte articole, care reglează insolvențele, care corectează lucrurile și toate portițele prin care se putea face evaziune, trebuie adoptate cât mai repede. „În așa fel încât să aibă o lege bună, presupunând că cea de-a doua condiție, oameni care vor să pună corect legea în practică, există”, a conchis Bolojan. „Asta trebuie să facă conducerea ANAF și toate instituțiile care au acest rol”, a adăugat premierul.
Omul de afaceri Fănel Bogos, arestat preventiv pentru cumpărare de influență în dosarul DNA Vaslui
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a decis joi seară arestarea pentru 30 de zile a omului de afaceri Fănel Bogos. Controversatul om de afaceri fusese reținut de DNA miercuri. Mediafax a relatat, pe baza stenogramelor din dosar, că Fănel Bogos ar fi folosit „rețele de influență” pentru a încerca schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, ajungând inclusiv la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat întâlnirea dintre cei doi, precizând că Bogos a fost prezent alături de un lider PNL, însă discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. În soluția pe scurt publicată de Tribunalul Vaslui pe portalul instanțelor de judecată se arată că instanța: „admite propunerea Parchetului de pe Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Iasi (dosar …), privind arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL. În baza art. (…), dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, (4 acte materiale), faptă prev. de art.(…)pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2025 până la data de 05.12.2025, inclusiv. În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea, de îndată, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpat”. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale. Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale societății sale. În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația. Bogoș a reușit să se întâlnească cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.
A început Urzeala Tronurilor la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare și-a desemnat 3 bărbați să se lupte între ei, în timp ce Opoziția se unește în spatele unei femei. Primele previziuni ale sociologilor: Va fi un val împotriva partidelo
„Vine iarna.” Citatul celebru din seria Game of Thrones le-a dat mereu bucureștenilor fiori reci, precum caloriferele, în ultimii 5 ani. Însă lupta s-a încins pe fotoliul lăsat vacant de președintele Nicușor Dan. Pare că laitmotivul austerității bugetare – invocată de premierul Ilie Bolojan în timpul mandatului său – a fost dat uitării, focusul principal fiind acum pe alegerile din 7 decembrie. Se discută deja primele scenarii. Sociologul Vladimir Ionaș și politologul Cristian Pîrvulescu au făcut pentru GÂNDUL analiza tabloului electoral în cursa pentru Primăria Capitalei. Mizele alegerilor la Capitală Primarul Capitalei este al doilea cel mai votat om din România, după președintele țării; Primăria Generală este o rampă pentru Cotroceni. Doi primari au ajuns președinți în ultimii 20 de ani; Noul primar va putea decide repartizarea impozitelor locale colectate de la bucureșteni la sectoare, în baza referendumului organizat anul trecut de Nicușor Dan; Primarul General poate deveni următorul lider al partidului care l-a susținut în alegeri. Cine va fi urmașul lui Nicușor Dan? Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD), Cătălin Drulă (USR) și Anca Alexandrescu – susținută de AUR. Unul dintre ei va fi următorul primar general. Întrebările Gândul: Cu ce șanse pleacă fiecare candidat? Cum s-a schimbat electoratul după trauma anulării alegerilor? Pe cine favorizează „grăbirea” alegerilor? Și pe cine încurcă? Vor taxa alegătorii partidele din coaliție pentru măsurile de austeritate? „Doamna Alexandrescu se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream” Sociologul Vladimir Ionaș a explicat care sunt cei doi candidați care pleacă cu prima șansă în cursa pentru Primăria Capitalei, dar și care sunt atuurile și avantajele lor în raport cu electoratul bucureștean. „La cum arată datele acum – în momentul în care avem o listă, să spunem definitivă, cu candidații care au și o șansă importantă în a câștiga aceste alegeri – există doi candidați care pleacă cu prima șansă, domnul Ciucu de la Sectorul 6 și domnul Băluță de la Sectorul 4, ambii având un atu – și anume evoluția lor în funcțiile de primar de sector – lucru care le aduce un avantaj din perspectiva a ceea ce pot prezenta publicului. Mă refer aici la ceva palpabil, lucrurile pe care le-au realizat deja în calitate de primari în sectoarele pe care le administrează. Sociologul Vladimir Ionaș face analiza candidaților pentru Primăria Capitalei „Se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om” Îl avem pe domnul Drulă care se bazează – și lucrul acesta se vede și din modul în care comunică domnul Drulă și ceilalți reprezentanți ai partidului – pe o simpatie față de partidul pe care îl reprezintă, de USR. Interesul său în această campania electorală este să se discute mai mult politic, cu dezbateri între partide, decât să se discute despre administrație, așa cum ar prefera ceilalți doi. Și o avem pe doamna Alexandrescu care se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream, cele care sunt cunoscute publicului de foarte mulți ani.” Bucureștenii votează doar primarul, nu și consilierii „Dezavantajul, din punctul meu de vedere, al domnului Drulă și al doamnei Alexandrescu, este că în momentul acesta bucureștenii vor vota doar primarul, nu și Consiliul General. Deci nu vorbim și despre un vot politic, ci mai degrabă se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om, de o persoană. În general, în toată țara, atunci când se votează primarul, oamenii se uită mai degrabă la om decât la partidul pe care acel om îl reprezintă”, a precizat sociologul. „Nivelul de așteptare de la guvern și președinte era foarte ridicat în momentul în care Nicușor a câștigat alegerile” Sociologul Ionaș recunoaște că alegerile pentru funcția de primar nu pot fi acaparate de ideea progresism vs. conservatorism, naționalism vs. suveranism etc, explicând faptul că oamenii au un anumit tip de așteptări de la primar și un cu un tot alt tip de așteptări de la parlament și de la președintele României. Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4 și președintele Nicușor Dani, rivali vechi la vremuri noi „Primarul reprezintă acea instituție care este extrem de apropiată de interesele imediate ale cetățeanului. Și atunci oamenii votează, având la bază niște obiective mult mai pragmatice, care țin de interesul imediat al lor, de cum vor arăta străzile, clădirile, parcurile, spațiile verzi și așa mai departe. Nu cred că va putea fi folosită această temă. Dezamăgirea este principalul sentiment În schimb, nivelul de așteptare de la coaliția de guvernare și de la președinte era foarte, foarte ridicat în momentul în care președintele Nicușor Dan a câștigat alegerile și ulterior această coaliție a dat guvernul. Și până în acest moment pare că, pentru o bună parte a societății, care avea acest nivel de așteptare, dezamăgirea este principalul sentiment pe care îl are vizavi de ceea ce s-a întâmplat. Și atunci riscul, în momentul în care vrei să duci discuțiile din campania electorală pe teme politice, este să creezi o antipatie în rândul electoratului care nu ți se datorează, ci mai degrabă vine ca urmare a asocierii cu coaliția de guvernare.” Președintele Niculor Dan și premierul Ilie Bolojan, la începutul mandatului, când cota de încredere era una ridicată Împreună la guvernare, în război la primărie Sociologul consideră că strategia USR de a grăbi data alegerilor – pe ideea calculului că președintele, prezent la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, se bucură de o anumită simpatie în București – nu este una care să stea în picioare. Vladimir Ionaș concluzionează însă că, la ora actuală, reprezentanții tuturor partidelor din coaliția de guvernare sunt dezavantajați, ținând cont de dezamăgirea electoralului care avea alte așteptări la începutul mandatului lui Nicușor Dan și a Guvernului Bolojan. „Este dezavantajată guvernarea și din punctul meu de vedere este dezavantajată România, pentru că rezultatele coaliției de guvernare în perioada următoare vor fi puse pe hold, tocmai din cauza luptelor politice care vor apărea ca urmare a acestei campanii electorale. Cei care au împins foarte mult pentru organizarea alegerilor, cei de la USR, au crezut sau conform calculelor lor, ei erau principalii beneficiari
Valentin Stan: Oamenii trebuie să strângă cureaua, dar șefii companiilor de stat și-au MĂRIT salariile și Guvernul nu poate să facă nimic
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat. Acesta a început prin a spune că oamenii de rând au fost învățați că trebuie să strângă cureaua. În același timp, în companiile de stat, salariile sunt de 20 de mii de euro. Istoricul susține că Bolojan nu se poate atinge de companiile de stat pentru că au contracte de muncă foarte bine concepute. Acesta susține și că Bolojan a pasat sarcina spre fiecare minister în parte. Fii atent, aici, micuțule. După ce i-am învățat pe români că magistrații sunt pelagra, le explicăm românilor că ei trebuie să strângă, nu-i așa, curelușa. Mafiile, însă, din companiile de stat, care își dau salarii de 20.000 euro pe lună, nu putem… Știi de ce nu putem? Pentru că și-au făcut ăia niște contracte beton și nu ai ce să le faci. Dar fii atent, asta știi cum era, era până deunăzi, până când și-a dat el (n.r. Ilie Bolojan) seama, mă, că pute a porc treaba asta. Adică distrugem România, nenorocim oamenii, punem CASS-uri pe mămici, pe veterani, aruncăm TVA-ul în aer, facem ca toate visele, bă, da, ăia au contracte mari și bine făcute, mă, și nu putem. Și după ce s-a mai gândit el, fiindcă e un om foarte inteligent… Asta cu contractele, de fapt, nu e treaba mea. Știi a cui e? A miniștrilor. Adică el se extrage din povestea asta și lasă la miniștri. Că mafiile au fost, știi cum, departajate așa. Unu la un aeroport, altul la o fabrică de pulberi și ce mai au ei pe-acolo și nu-i atingem, că sunt ai ălora care au dat miniștrii. Te-ai prins? Dar dacă le pot rezolva miniștri, cât de prost să fii tu, măi micuțule, încât să spui că au contracte beton. Păi dacă au contracte beton, cum le rezolvă miniștrii?
Premierul Ilie Bolojan nu va merge luni în Parlament, după ce a fost chemat de PSD și AUR să dea explicații
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit cu interes invitația grupurilor parlamentare PSD si AUR la „Ora Premierului” din Parlamentul României, pentru ziua de 3 noiembrie, ora 16. Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, care trebuie respectată ca atare, iar o dezbatere civilizată și serioasă pe teme de interes public nu poate fi decât în beneficiul cetățenilor României”, transmite Executivul într-un comunicat. Agenda zilei de luni este însă foarte încărcată pentru premierul Ilie Bolojan, dedicată aproape în totalitate semnării contractului cu compania Rheinmetall și discuțiilor privind Programul SAFE, „de importanță majoră pentru economia și capacitățile de apărare ale României”. Bolojan va cere Birourilor permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului” pentru o zi care să permită armonizarea agendelor. AUR a cerut ca premierul Ilie Bolojan să fie prezent luni, în plenul Camerei Deputaților, la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta date privind execuția bugetară și proiectul de buget pentru 2026. PSD a solicitat prezența premierului Ilie Bolojan în Parlament pentru a oferi explicații privind poziția Guvernului față de decizia Statelor Unite de a retrage o parte dintre trupele americane din România.
Ilie Bolojan îl felicită pe Alexandru Munteanu, noul prim-ministru al Republicii Moldova: drumul european ales de frații noștri este cel corect
„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României. „Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României. Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan. Alexandru Munteanu a depus jurământul Ceremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”. Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile. Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.
În ciuda alertelor false de vreme rea, 75% dintre români consideră informările meteo credibile. Încrederea în buletinele meteo, mai mare decât în Guvernul Bolojan
Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan. „Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo. Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate. „Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului. Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan. Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan. Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești