Etichetă: ilie bolojan

63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de Guvernul Ilie Bolojan.

63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan iar 68% dintre ei nu sunt mulțumiți de cum arată Bucureștiul.  Datele rezultă dintr-un sondaj de opinie dat astăzi publicității de Avangarde. 62% din bucureștenii chestionați spun că vor să se facă alegeri cât mai rapid și dezvăluie că au deja un preferat iar 43% anunță că sigur își vor exercita dreptul de vot în alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din 7 decembrie. Daniel Băluță (PSD) este cotat cel mai bine în sondaje În privința preferințelor electorale, sondajul Avangarde îl plasează pe primul loc pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță (PSD) cotat cu 25% din intențiile de vot iar pe locul 2 pe Ciprian Ciucu (PNL, primar sector 6) cu 23%. Cătălin Drulă (USR) ar fi pe locul 3 al preferința electoratului cu doar 18% iar pe locul 4 – Anca Alexandrescu, independent – cu 16%. Cristian Popescu Piedone (PNRR) este cotat cu doar 8% intenție de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Capitală, iar Vlad Gheorghe (DREPT) ar obține 4%, Ana Ciceală (SENS)- 3% și Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) -2%. Mai mult, cercetarea Avangarde indică faptul că 62% din bucureșteni deja s-au decis cu cine vor vota. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19-25 octombrie la nivelul municipiului București, pe un eșantion multistratificat, probabilistice și are o marjă de eroare de +/- 3,2%.

Propunerea Suveraniștilor, în frunte cu Victor Ponta: Dacă iese USR de la guvernare, suntem 30 să compensăm

După ce tensiunile din coaliția de guvernare au luat amploare, reprezentanții noului grup parlamentar „Pace – Întâi România” au transmis că sunt dispuși să sprijine Guvernul condus de Ilie Bolojan, cu o singură condiție, ieșirea USR de la guvernare. Declarația a fost făcută chiar în cadrul evenimentului organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), desfășurat la Hotel Radisson Blu din București. „Dacă iese USR de la Guvernare, suntem 30 să compensăm”, a spus unul dintre participanții la eveniment, potrivit STIRIPESURSE.RO. „Suveraniștii” care vor sa sprijine Guvernul La evenimentul TIAD au participat mai mulți parlamentari și foști membri ai unor partide naționaliste, printre care: senatorul Petrea Dorin, senatorul Adrian Peiu, senatorul Liviu Fodoca, senatorul Ștefan Bortun, senatorul Clement Sava, senatorul Ninel Peia, deputatul Groza, Virgil Zidaru (Makaveli)și fostul premier Victor Ponta. Ei fac parte din noul grup parlamentar „Pace – Întâi România”. Acesta a fost format din foști membri ai partidelor SOS România, POT și AUR, care s-au reunit într-o platformă comună declarată „suveranistă, dar pro-europeană”. sursa foto: Stiripesurse Recomandările autorului:

Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN

În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani.  Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro).  Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază

Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie

„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității –  jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52  ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde  Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52  asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară

După EXPLOZIA puternică din Rahova, Ilie Bolojan le cere românilor să-și asigure locuințele: Nu putem aștepta ca statul să facă totul

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are mari probleme cu întreținerea și verificarea instalațiilor, dar și cu lipsa asigurărilor de locuință. Reacția vine după explozia tragică din cartierul Rahova, unde mai multe familii au rămas fără adăpost.  Bolojan a spus că statul poate oferi, în prezent, doar ajutoare de urgență, dar un proiect de hotărâre de guvern care să vină în sprijinul celor afectați este deja în dezbatere publică. „Nu putem aștepta ca statul să facă totul. Dacă nu plătim măcar o cafea pe lună pentru asigurarea obligatorie, nu avem cum să cerem mai mult”, a spus premierul, subliniind că românii trebuie să fie mai responsabili și să își protejeze locuințele. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”

Alegerile pentru Primăria Capitalei ar urma să fie organizate în acest an. Ce date sunt luate în calcul de Coaliție

Variantele luate în calcul sunt 30 noiembrie sau 7 decembrie. Premierul Ilie Bolojan urmează să mai poarte o discuție cu liderii PSD, USR susținând această idee, conform Gândul. Ieri, Ilie Bolojan a declarat la Radio România Actualități că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate cât mai repede posibil, la final de noiembrie sau început de decembrie, pentru a respecta „spiritul legii”. „Cred că trebuie făcute cât mai repede posibil pentru a fi în spiritul legii și în interesul bucureștenilor, pentru că una este să ai un primar stabil, care are legitimitatea votului, și alta este să ai un interimar, indiferent cât de bine intenționat este domnul Bujduveanu”, a spus Bolojan, vineri, la RRA. Premierul a precizat că va susține, în cadrul coaliției, organizarea alegerilor locale din București fie în ultima duminică din noiembrie, fie în prima duminică din decembrie. Totodată, Ilie Bolojan a afirmat că nu se opune condiției impuse de PSD, potrivit căreia fiecare partid ar urma să aibă propriul candidat la Primăria Capitalei. „Chiar dacă aceste lucruri nu au fost discutate în protocolul inițial, nu văd nicio problemă să respectăm acest lucru. Cred că este important să avem alegeri în București”, a spus premierul. Scrutinul pentru Primăria București se va desfășura într-un singur tur, iar primar va deveni candidatul care va obține cel mai mare număr de voturi.

Ilie Bolojan anunță că România va plăti dobânzi de 3% din PIB în 2026: DEFICITUL este foarte mare

„Anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”, spune premierul Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități (RRA). „Deci, deficitul bugetar este foarte mare, iar dobânzile pentru banii pe care îi împrumută România an de an cresc în fiecare an. Gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei. Iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an – îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă – anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”. Premierul adaugă că deficitul bugetar în primele 9 luni ale anului se ridică la suma de 20 de miliarde de lei, în ciuda pachetelor cu taxe și impozite aplicate de Guvern. „Este o sumă destul de mare, este aproape 25% din ceea ce încasează România într-un an”, încheie Ilie Bolojan. Sursa: RRA

Ilie Bolojan a băgat România într-o austeritate cruntă, dar e gata, totuși, să spargă pușculița Guvernului pentru Nadia Comăneci. Mesajul premierului

Ilie Bolojan a pus stop investițiilor în infrastructura sportivă din România, însă e gata să aloce sume importante pentru legenda Nadia Comăneci. Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când „zeița” gimnasticii a scris istorie JO de la Montreal, iar autoritățile din România se pregătesc să celebreze cum se cuvine în primăvara anului viitor. Premierul a transmis un mesaj în care a dat asigurări că Executivul va oferi tot sprijinul necesar pentru organizarea evenimentelor legate de sărbătorirea faimoasei sportive. Ilie Bolojan scoate banii anul viitor pentru pentru Nadia Comăneci Șeful Guvernului a băgat țara într-o austeritate totală, însă e gata să aloce sume importante pentru legenda Nadia Comăneci. Și asta cu ocazia celor 50 de ani de când „zeița” gimnasticii a scris istorie la Montreal. Autoritățile din România se pregătesc să celebreze cu fast în primăvara anului viitor, iar prim-ministrul a asigurat că Executivul va sprijini financiar și logistic organizarea evenimentelor legate de această sărbătoare. Nadia Comăneci, însoțită de Mihai Covaliu, preşedintele COSR, s-au întâlnit, luni, cu premierul Ilie Bolojan şi vicepremierul Tánczos Barna în biroul prim-ministrului de la Palatul Victoria. Principalul subiect de dialog au fost legate de pregătirile pentru celebrarea ”Anului Nadia Comăneci” în 2026 şi pentru Gala dedicată faimoasei gimnaste, care este programată pe 29 mai 2026. „În memoria societăţii româneşti numele Nadia Comăneci a făcut istorie în ultimii 50 de ani. Rezultatele muncii sale şi performanţele realizate au inspirat şi vor continua să inspire”, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan. Încurajarea practicării sportului de către copii şi tineri a fost un alt subiect discutat la întâlnirea de la Palatul Victoria, unde, de asemenea, s-a discutat și despre organizarea unor competiții de gimnastică, evenimente sportive, educative și despre lansarea documentarului dedicat Nadiei Comăneci. Foto: Sport Pictures Și Ion Țiriac este în alertă Anul viitor se împlinesc cinci decenii de la Jocurile Olimpice de la Montreal, ediție unde Nadia a primit şapte note de 10, premieră în istoria concursurilor de gimnastică!, şi a stabilit un adevărat record: 20 de puncte, la paralele inegale, conform punctajelor acordate în acele timpuri. „Zeița” a câștigat cinci medalii la Montreal: trei de aur, la individual compus, bârnă şi paralele, una de argint, cu echipa României, şi una de bronz, la sol. Totodată, Ion Țiriac trage tare ca până atunci să termine lucrările de la sala de gimnastică de la Otopeni ce va purta numele Nadia Comăneci.

Primar PNL, atac la Bolojan: Când erați la Bihor, era bine să vă dea Guvernul cu nemiluita

Un primar liberal din Bihor a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan, președintele PNL, pe care îl acuză că trimite instituțiile statului în control la primării ca să le amendeze în condițiile în care comunele au foarte puțini bani. Este vorba despre primarul Sorin Hognogi, care îl acuză pe Bolojan că nu toți primarii pot face rost de bani cu un telefon prin care să condiționeze susținerea politică de alocarea banilor, „rețeta de succes” a actualului premier, fost primar de municipiu și președinte de CJ. Sorin Hognogi s-a revoltat urmarea unei control al Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud care a amendat Primăria Spermezeu cu suma de 20.000 de lei printre altele pentru că nu a informat cetățenii din comună că sunt obligați să aibă un loc special în gospodărie în care să facă compost din deșeuri biodegradabile, pentru că nu avea un registru al spațiilor verzi și pentru că nu a amplasat în fiecare sat din comună containere speciale pentru deșeuri textile, respectiv nu deține un contract cu o firmă specializată care să ridice periodic aceste deșeuri, scrie timponline.ro. De asemenea, primarul a spus că Garda de Mediu a atras atenția că, potrivit angajametelor luate de România în fața UE, trebuie să delege două persoane care să întocmească un registru cu fosele septice din fiecare gospodărie, să verifice dacă există contracte pentru vidanjarea lor și să țină o evidență a gradului de utilizare a toaletelor pentru a avea o imagine asupra gradului de poluare făcut de acestea. „Am ajuns de râsul curcilor!”, a țipat primarul într-un live, unde a spus că a încercat să obțină bani europeni pentru ca și comuna Spermezeu să fie racordată la sistemul de canalizare, dar a fost oprit de CJ care a inclus inițial comuna în Masterplanul de apă și canalizare pentru ca în 2019 să o elimine fiindcă UE nu accepta să finanțeze comune cu mai puțin de 2000 de locuitori. Apoi, după ce a stat un an și jumătate după toate avizele de la Mediu, primarul spune că a depus un proiect prin Programul Anghel Saligny prin care a cerut 5 milioane de euro ca să înceapă canalizare ce valorează în total 45 de milioane de euro. De curând însă, a aflat că nu va primi finanțare fiindcă Guvernul Bolojan a tăiat fondurile ca să facă economii la bugetul național. „Nu știu de cine e trimisă Garda de Mediu să amendeze toți primarii din România în condițiile în care 60% din UAT nu se pot susține financiar. Nu știm unii dintre noi cum să ajungem la final de an și ne spuneți, domnule Ilie Bolojan, că trebuie să plătim amenzi? Eu nu plătesc amenda pentru că este nedreaptă. Ceea ce îmi cereți este o aberație”, a spus primarul Sorin Hognogi. Primarul liberal consideră că nu se justifică un registru al spațiilor verzi la țară, nici compostarea deșeurilor biodegradabile și nici monitorizarea foselor septice ale oamenilor. „Ai dat un telefon și ți-ai făcut școli, campusuri și tot ce ai vrut, că ai fost boss-ul ăla de la PNL și banii să se ducă la dumneata!” Sorin Hognogi l-a criticat pe premier și pentru afirmația că „Guvernul nu mai e pompierul de serviciu al primăriilor”, acuzându-l că a uitat că, în calitate de fost primar al orașului Oradea și președinte al CJ Bihor, a stat cu mâna întinsă la Guvern la fiecare final de an să primească bani pentru cofinanțarea proiectelor pe care le derula. „Unii spuneți că primăriile care nu se pot susține trebuie desființate. Nu avem o problemă, domnule prim-ministru dacă veți decide, probabil prin referendum, că UAT se vor comasa. Nu avem o problemă dacă veți spune că din Primăria Spermezeu trebuie să plece acasă 2-3 persoane. Nu pot pleca mai multe pentru că, din 19 angajați, 3 sunt șoferi pe microbuzele școlare. Dacă vreți să plece, să ne spuneți. Poate trimiteți vreun ministru să conducă microbuzele școlare și să ducă elevii din stânga în dreapta sau le spunem să meargă pe jos 6 km. Poate asta vreți, dar numai să ne spuneți. Am înțeles că bibliotecarul îl putem trimite acasă, secretarul la 2-3 UAT, pe contabil, la fel, și aș mai putea continua. Noi încercăm să ne facem treaba, dar domnule prim-ministru, prin ANAF, prin cine vreți, haideți și colectați de la comuna Spermezeu veniturile, undeva 1,4 milioane de lei din care în jur de 300.000 de lei se duc pe salubrizare. Rămânem cu 1,1 milioane de lei. Eu nu sunt aici pentru a sta pe un salariu de 1.700 de euro pentru că, înainte să fiu primar câștigam 10.000 de euro. Am fost plecat în afară, în străinătate, știu să îmi câștig existența și nu am o problemă. Primăria Spermezeu în mandatul meu a modernizat 41 de km de drumuri și străzi în comună și am mai avea circa 20 de km de modernizat. Nu am stat aici degeaba. Dacă pleacă doi funcționari din primărie, câștigați 6.000 de lei economie în Primăria Spermezeu”, a spus Hognogi. El a explicat că angajații din primării nu stau, contrar a ceea ce se spune. Ajută oamenii să obțină subvenții de la APIA și accesează toate liniile de finanțare disponibile având totodată o sumedenie de obligații legale. „Sunt de acord că e nevoie de reorganizare, dar de ce nu începeți cu dumneavoastră? Cu parlamentarii? Cu 200 de parlamentari în minus cam câtă economie s-ar face în România? Când erați președintele PNL Bihor era bine să vă dea Guvernul cu nemiluita ca să vă finanțați toate centurile. V-ați trimis oameni în funcții cheie în Guvernul României la care când vă duceați într-o comisie tehnică pentru ca să aveți garanția că aveți finanțare. Credeți că restul suntem proști? Credeți că nu știm depune proiecte? Cui să cer banii că eu nu am avut puterea dvs.? Dumneavoastră ați avut puterea să ziceți: vezi Ludovic Orban, vezi Ciolacu că te susțin, dar mie îmi dai atât! Amărâtul de primar dintr-un capăt de comună nu are această putere. Și acum, după ce nu mai sunteți

Alegerile la Primăria Capitalei, pe muchie de cuțit. Ilie Bolojan, despre termenul limită

Prim-ministrul Ilie Bolojan afirmă că susține organizarea cât mai rapidă a alegerilor la Primăria Capitalei, dar în coaliție nu există încă un acord pentru convocarea scrutinului în această toamnă. Dacă până săptămâna viitoare nu se adoptă o hotărâre de guvern, alegerile nu vor mai putea fi organizate în 2025, a spus Bolojan la News Pass de la B1. Premierul a precizat că adoptarea hotărârii ține de o decizie a Guvernului, dar a recunoscut că „astăzi nu avem un acord în coaliție pentru organizarea în această toamnă a alegerilor”. Referitor la poziția sa personală, Bolojan a spus: „Eu personal cred că cu cât se organizează mai repede alegerile, cu atât este mai bine pentru București. Pentru că, chiar dacă domnul vice-primar, actualul primar interimar Bujduveanu, văd că lucrează în aceste zile și face tot ce poate să ducă lucrurile înainte, gândiți-vă că un primar care are toată legitimitatea, are un vot în spate, are o altă forță, o altă autoritate, are o altă perspectivă decât un interimar”. Bolojan a adăugat: „Nu e ușor să menții coerența și solidaritatea unei coaliții de patru partide, fiecare cu istoria lui complicată, cu viziunea lui, cu atenția lui la electorat, la ceea ce a spus în ultima perioadă. Și atunci, asta ar fi o tensiune suplimentară”.