Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer
Ilie Bolojan, premierul României, a susținut vineri o conferință de presă în care a prezentat noile măsuri pe care Guvernul le are în plan pentru perioada următoare. Întrebat dacă în pachetul doi sau în pachetul trei se vor regăsi măsuri referitoare la multinaționale, premierul a precizat că „o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”. „În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a mai adăugat premierul. Proiect privind multinaționalele, rămas blocat în Parlament În anul 2023, un proiect de lege depus în Parlament de PNL prevedea că printre cheltuielile care nu sunt deductibile se numără cele cu „serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România”. Proiectul a trecut de Senat, la două luni după depunerea sa, acolo unde s-a adăugat și prevederea că deducerea acestui tip de cheltuieli, „pe baza unor tranzacții calificate ca fiind artificiale (…), reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 200% din valoarea cheltuielii deduse”. „Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanta deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”, spunea liberalul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în 2023. Surse politice spun că acest proiect ar fi putut reprezenta o alternativă pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozit pentru care USR a inițiat un proiect de lege de eliminare a sa. Inițiativa este înregistrată momentan la Senat. „lmpozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 şi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea «optimizării fiscale» prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer. (…) Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”, se arată în expunerea de motive a proiectului. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, cu atât este mai bine” Proiectul a rămas blocat, însă, la Camera Deputaților, iar premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă o astfel de prevedere ar putea să existe următoarele pachete fiscale. Acesta a precizat că „în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. (…) Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propuneri lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul Ilie Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de PARLAMENTARI Ilie Bolojan: Înainte de a majora TAXELE ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale
Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul reunit al Parlamentului
Plenul comun se va reuni, ulterior, luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură, scrie Gândul. Guvernul are la dispoziţie 30 de minute, la începutul şi la finalul dezbaterilor. PSD va avea 11 minute, AUR – 7 minute, PNL – 6 minute, USR – 5 minute, UDMR – 3 minute, S.O.S România – 2 minute. Grupul minorităţilor şi POT au 1 minut pentru dezbatere şi neafiliaţii – 2 minute. AUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar. Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând că țara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflație din UE și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung din UE”. Conform moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creșterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Mamele care sunt în concediu de creștere a copilului vor plăti CASS ca și pensionarii, spune Ilie Bolojan
Mamele care sunt în concediu de creștere a copilului vorn plăti CASS ca și pensionarii, explică, luni seara, premierul Ilie Bolojan. „Și mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante”, spune Bolojan. Întrebat, luni seara, la Antena 1, de ce s-a ajuns la anularea asigurării de sănătate la mămicile în perioada de creștere a copilului, Ilie Bolojan a spus că pe tot ce înseamnă contribuția la Casa de Sănătate, pentru a avea un sistem de sănătate mai bun, „nu există soluții magice”. „Ce trebuie înțeles? Astăzi avem 6.300.000 de români care contribuie și avem 16,5 milioane de beneficiari. Niciun sistem, nicăieri, nu poate funcționa în felul acesta. Și atunci, ce a trebuit să facem? Să căutăm cum creștem numărul de contributori, oameni care plătesc. Și cum creștem acest lucru? Am crescut prin două metode. Pe de-o parte, pentru pensiile care sunt peste 3.000 de lei, doar pe diferența care depășește 3.000 de lei, ar urma să se plătească 10% această contribuție, pentru că toți seniorii noștri, toți vârstnicii noștri au nevoie de servicii de sănătate și această contribuție mică, poate mare din pensia lor, dar mică raportat la un tratament complex, înseamnă o sumă foarte mică cu care contribuie”, spune Ilie Bolojan. El afirmă că a doua măsura a fost să se extindă baza de contribuabili prin anularea unor excepții. „Și că ne place, că nu ne place, și mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante și atunci, din nou, în această logică, la fel cum am anulat și o bună parte din celelalte excepții, trebuie să contribuie cu sumă infim de mică raportat la beneficiile pe care sistemul medical le pune în practică. Nu mai putem fi o țară de excepții, pentru că nu ne mai putem permite. Nu pentru că un guvern vrea să anuneze niște facilități. Dacă ascultăm fiecare categorie socială care a fost până acum scutită de aceste lucruri, eu le dau dreptate. Empatic, sunt de acord cu ei. Problema este ce facem în situația în care nu mai ai bani, în care restanțele de plată la Casa de Sănătate sunt de câteva miliarde pe care nu am avut bani să le plătim. În care lunile trecute am plătit doar salariile în sănătate și nu am putut să plătim ceilalți furnizori. Și atunci, în această situație, ce facem? E o logică de normalitate. Încercăm să contribuie fiecare categorie, cât mai puțin, de la cât mai mulți oameni, pentru că altfel sistemul nu mai poate funcționa. Acesta este realitatea. Nu pentru că avem ceva cu o categorie sau alta. Deci, eu înțeleg aceste lucruri, dar știți, totul este perfect cât timp ai bani”, a mai spus Bolojan. Premierul a afirmat că România este în situația în care nu mai are aceste resurse și atunci trebuie să ia niște decizii raționale. „Nu există servicii gratuite, cineva le plătește. Dacă cei care beneficiază, pentru că sunt într-un context al vieții în care au nevoie de aceste servicii medicale nu contribuie și ei cu o sumă minimă măcar, cineva va contribui. Asta înseamnă creditele pe care le plătim și așa mai departe, lucruri care nu le vedem. Deci, trebuie să le explicăm deschis românilor care este situația”, a mai spus premierul.
Cum s-a ajuns la CREȘTEREA TVA. Explicațiile lui Ilie Bolojan / Ce spune premierul despre relația cu Nicușor Dan
Premierul Ilie Bolojan a explicat luni seară, la Antena 1, că decizia de creștere a TVA a fost luată unilateral de Guvern, în ciuda faptului că președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu această măsură. Totodată, Bolojan a precizat că relația sa cu Nicușor Dan rămâne una de respect și colaborare, în ciuda acestui dezacord. Întrebat despre relația cu președintele Nicușor Dan, care s-a opus creșterii TVA, și cum a fost rezolvată această divergență, premierul Bolojan a răspuns că decizia aparține exclusiv Guvernului. „Domnul președinte, pe bună dreptate, la investirea Guvernului ne-a solicitat să facem tot ceea ce ține de noi pentru a nu crește taxa pe valoare adăugată”, a precizat prim-ministrul Bolojan, la Antena 1. Referitor la motivele care au dus la această decizie, premierul a explicat că între dorința legitimă de a nu crește taxele și realitatea economică există o diferență majoră. „Discuțiile cu piețele, investitorii care ne cumpără obligațiunile, discuțiile cu Comisia Europeană, analiza situației bugetare au determinat Guvernul să-și asume răspunderea acestor măsuri, inclusiv reașezarea TVA pe două cote”, a menționat el. Întrebat despre relația actuală cu șeful statului, șeful Executivului a afirmat că aceasta rămâne una de respect și colaborare. „Doar în felul acesta țara noastră poate să profite la maxim de posibilitățile din politica externă”, a declarat Bolojan, adăugând că România ar rata oportunități când nu ar exista colaborare între Cotroceni și Palatul Victoria. Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale / PSD introduce în proiect REDUCEREA banilor pentru partide cu 40% / „Gest de URGENȚĂ națională” Bolojan anunță al doilea pachet fiscal: Reforma pensiilor speciale. Restructurarea ASF, ANCOM și ANRE. Reducerea indemnizațiilor din CA-uri Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: N-a fost înghesuială la funcția de premier
Ilie Bolojan spune că „n-a fost înghesuială” la funcția de premier, cum a fost în alte dăți. „Când vezi că țara este într-o situație dificilă, ai două posibilități – să dezertezi, să fii o speranță perpetuă că se va face ceva în viitor, sau să-ți asumi răspunderea”. „Vă rog să vă puneți în locul meu. Aveam o cotă relativ bună de încredere înainte de a fi premier. Credeți că totul este bine în România și n-a fost nicio înghesioală să fie premierul României, cum a fost în alte dăți? N-a fost o înghesiuală. Credeți că cineva care e un om rațional, care are o cotă bună, ține să și-o distrugă prin anunțuri care știu că nu îl ajută ca și cotă de încredere? Aici nu ne jucăm cu țara noastră”, spune la Antena1 Ilie Bolojan. Premierul afirmă că „aici nu faci ceea ce dă bine pentru tine”. „Când vezi că țara este într-o situație dificilă, ai două posibilități. Să dezertezi, să fugi de acolo, să încerci să-ți conservi imagina, să fii o speranță perpetuă că se va face ceva în viitor, sau să-ți asumi răspunderea. Eu sigur, la o scară mult mai mică, în Oradea, am făcut astfel de reforme. La Consiliul Județean Bihor am făcut astfel de reforme. Am fost un an de zile secretar general în Guvernul Tăriceanu. (…) Deci problema este că atunci când comunitatea, în cazul ăsta, țara, are nevoie de tine, nu poți să fugi de acolo și asta a fost decizia pe care m-am asumat-o și știind aceste lucruri, vă puteți imagina că nu susțin aceste măsuri care nu-mi fac bine personal. Dar nu e o problemă că voi sta o zi, o lună, sau cât voi sta la Palatul Victoria. Eu nu vreau să stau degeaba și dacă, în această perioadă, vom reuși să facem nu ceea ce de bine, ci ceea ce trebuie pentru țara noastră și să o trecem prin această perioadă dificilă, înseamnă că n-am stat degeaba.”, încheie premierul Bolojan.
Pe cine ar susține Ilie Bolojan și Nicușor Dan la Primăria Capitalei
Organizarea alegerilor parțiale pentru fotoliul de primar general al Capitalei ar urma să fie anunțată până la sfârșitul lunii iulie, au precizat surse politice pentru Gândul. Mai mult, scrutinul ar urma să fie organizat în luna noiembrie. În prezent, între PNL și USR au loc negocieri „la sânge” cu privire la anunțarea candidaților. Surse politice au precizat, în exclusivitate pentru Gândul, că premierul Ilie Bolojan va susține un candidat „surpriză”, care nu face parte din PNL, dar care este dispus să taie în carne vie în contextul în care ar ajunge primar general. Surse politice au precizat pentru Gândul că premierul Ilie Bolojan va susține la Primăria Capitalei un candidat „după chipul și asemănarea sa”. Adică un om care este dispus să ducă și în administrația din București politica de austeritate și de tăieri. Este vorba de Cătălin Drulă, fost președinte USR și fost ministru al Transporturilor, acolo unde a vrut să taie în carne vie. „Cătălin Drulă este pe placul lui Ilie Bolojan, are cam aceleași principii când este vorba de administrație. Este ministrul care a dat jos chioșcurile cu ranga la metrou, deci ar fi cel mai potrivit la Capitală, din perspectiva premierului. Pe de altă parte, politica aceasta de austeritate dusă de Ilie Bolojan se poate întoarce împotriva sa și a candidatului pe care îl va susține. De asemenea, Cătălin Drulă poate fi văzut și ca un lider nu foarte rațional, care vrea să taie fără noimă, așa cum a vrut să reducă personalul la Metrorex, în condițiile în care la metrou chiar este nevoie de oameni în plus”, au precizat surse politice pentru Gândul. Cătălin Drulă este „împins” în față de Nicușor Dan În contextul în care premierul va susține un candidat USR, acesta va fi unul comun, care va fi susținut și de PNL. De altfel, candidatul USR este susținut la comun de cuplul politic „BoloDan”, respectiv premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan. Mai mult, spun sursele Gândul, Nicușor Dan este cel care l-a „împins” în față pe Cătălin Drulă. În aceste condiții, în care PNL și USR ar avea candidat comun, cei de la PSD vor trebui să vină cu un candidat foarte puternic pentru a avea șanse reale la câștigarea fotoliului de primar. „Șansele PSD în București, cu un candidat comun PNL – USR, nu sunt cele mai mari. Social-democrații au o carte bună de jucat doar în contextul în care USR și PNL ar avea candidați proprii, iar în joc va intra și Vlad Gheorghe, de la Partidul Drept. Cert este că PSD nu a decis cu cine va merge la Capitală și așteaptă mutările celorlalte partide”, au explicat surse politice pentru Gândul. PNL București și-ar dori amânarea alegerilor Pe de altă parte, nucleul PNL București, conturat în jurul primarului general interimar Stelian Bujduveanu, nu-și dorește organizarea alegerilor în acest an. „PNL stă bine la Primăria Capitalei. Are primarul, are câteva direcții foarte importante, precum Transporturile, STB, sistemul de parcare și alte departamente foarte importante. Ca atare, ei nu-și doresc alegeri, și cel mai probabil, sub pretextul că este o perioadă grea din punct de vedere financiar, ei militează pentru amânarea scrutinului, din lipsă de bani”, mai explică sursele Gândul. Potrivit Legii 115/2015, Guvernul României va stabili data viitoarelor alegeri. În prezent, primar general interimar este Stelian Bujduveanu, care a fost viceprimar PNL în mandatul lui Nicușor Dan. Citește și: Ultima ședință a lui Nicușor Dan la Primărie. De luni, Stelian Bujduveanu va fi primar interimar al Capitalei. A fost ales cu 38 de voturi „PENTRU” La loc comanda în București! Începe BĂTĂLIA pentru noul primar general, cu scenarii extrem de încurcate. Ce urmează pentru Capitală, pas cu pas Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele
Bolojan acuză lipsa de performanță în companiile de stat: avem directori care nu livrează nimic, dar încasează sume aberante
Întrebat în timpul unui interviu acordat ProTv despre o eventuală înființare a unei instituții care să supravegheze cheltuirea banului public, după modelul american, Bolojan a afirmat că problema nu este doar lipsa unui organism dedicat, ci slaba aplicare a legilor existente și permisivitatea sistemului politic față de derapaje. „Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Din păcate, în România, regulile au fost de multe ori mimate. S-au făcut legi bune doar de formă, dar în practică s-a căutat constant să fie ocolite”, a declarat Bolojan. Acesta a criticat dur sectoarele monopoliste din economie, unde companiile de stat sunt conduse de persoane care „nu livrează nimic pentru sumele încasate” și care nu sunt trase la răspundere pentru performanța economică slabă. „Am ajuns în situația să avem directori sau consilii de administrație care și-au stabilit niște câștiguri aberante. Nu au făcut companiile mai eficiente, nu oferă servicii mai bune și, în multe cazuri, merg în pierdere. Iar dacă sunt pe profit, este doar pentru că tarifele au fost stabilite astfel încât să acopere lipsa de performanță, nu datorită managementului”, a explicat oficialul. Ilie Bolojan a subliniat că soluțiile nu pot fi implementate „peste noapte”, fiind nevoie de modificări legislative și administrative, inclusiv la nivelul mecanismelor de control. „Există Curtea de Conturi, comitete de supraveghere, directorate, dar în multe cazuri, aceste structuri par să aibă ca singur scop încasarea indemnizațiilor, nu și responsabilitatea rezultatelor. Una dintre greșelile lumii politice, din care fac și eu parte, este că astfel de situații au fost tolerate prea mult timp”, a spus Bolojan. Reformele în administrația publică și controlul eficient al fondurilor publice reprezintă o componentă importantă în procesul de modernizare instituțională și în creșterea încrederii cetățenilor în buna guvernare, a concluzionat acesta.
Constantin Toma: Ciolacu are o mare vină pentru situația financiară a țării
Fostul premier Marcel Ciolacu are o mare vină pentru situația financiară a țării, spune primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma. Constantin Toma consideră corecte măsurile fiscale anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. „Aceste măsuri sunt necesare. Bineînțeles că vor afecta pe toată lumea și TVA-ul și, indirect, consumul (…), dar această măsură părerea mea e că a fost luată pentru a crește încrederea partenerilor finanțatori și a Comisiei Europene (…). Dar dacă nu vor fi dublate de măsuri luate în economie, în sensul în care să dezvoltăm, să aducem investitori noi, cei care sunt deja în România să capete încredere și să-și dezvolte afacerile, nu ne va fi bine”, a spus primarul Buzăului la RFI. El critică pe de altă parte conducerea propriului partid: „PSD este liniștit, așteaptă să-și rupă gâtul primul-ministru. Ce să vă spun, eu sunt critic acum cu partidul meu, pentru că a luat cele mai proaste măsuri în ultimii doi ani, legat de zona bugetară și acum ei susțin că domnule, noi n-am făcut nimic, că de fapt, a venit așa, de la Sfântul Duh situația asta peste noi (…). Au intrat la Putere, dar stau liniștiți aici, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Este aceeași echipă la conducere, nu se întâmplă nimic, s-a creat o mare diferență între actuala care este și fosta conducere și restul partidului și practic, în momentul ăsta, deciziile sunt la cei cinci-șase oameni care sunt acolo și se rotesc între ei. Nu mai este o legătură cu poporul a PSD-ului, în momentul ăsta, o parte s-au dus la AUR, foarte mulți, asta este!”. Constantin Toma îl critică pe fostul premier PSD Marcel Ciolacu, pentru faptul că nu-și asumă vina pentru situația financiară a țării: „Am citit și eu o declarație a lui Marcel Ciolacu, care din păcate, el nu recunoaște nimic. Domnule, hai să fim responsabili, ai o mare vină, Marcel Ciolacu, în această situație”.
Ilie Bolojan susţine creşterea normei didactice: Nu este o tragedie să predai 20 de ore
Invitat la Antena 3 CNN, Ilie Bolojan a susţinut măsura propusă de creştere a normei didactice în învăţământul preuniversitar, considerând că România are unele dintre cele mai reduse norme din Europa: „Am ajuns la 16 ore normă didactică pentru un profesor cu experienţă. În condiţiile în care lucrează 40 de ore pe săptămână, nu e o tragedie să se ajungă la 20 de ore la clasă.” Bolojan a subliniat că, în paralel cu scăderea numărului de elevi, au fost reduse orele de predare, dar performanţele educaţionale nu au crescut. În opinia sa, sistemul a devenit ineficient şi scump, cu multe posturi ocupate de suplinitori sau profesori cu derogări: „Avem peste 30.000 de posturi la plata cu ora, iar orele suplimentare se plătesc dublu. Creşterea normei reduce această povară bugetară.” Oficialul a pus în discuţie şi modul în care sunt acordate bursele de merit, arătând că există discrepanţe între mediile obţinute în clasă şi rezultatele la examenele naţionale: „Avem clase întregi cu bursă de merit, iar la bac iau 5 sau 6. Nu mai ştim ce înseamnă merit. Asta este, din păcate, o formă de fraudă morală.” În final, Bolojan a spus că este nevoie de reguli clare şi aplicate uniform pentru a obţine rezultate mai bune în educaţie şi în societate: „Dacă vrem comportamente corecte, trebuie să stabilim reguli bune, care se aplică tuturor.”