Ilie Bolojan: „România are nevoie să își asigure SECURITATEA ENERGETICĂ. „Nu avem suficientă capacitate de producție”
Primul ministru a punctat că există o diferență majoră între sistemul energetic de astăzi și cel de acum 40-50 de ani. Bolojan s-a referit la industria agricolă pe care România o are, dar cu toate acestea importăm produse, ceea ce nu ar trebui să facem cu gazul prelucrat din Marea Neagră, ba din contră, acesta ar trebui valorificat. „Trebuie să ne asiguram o securitate energetică, asta e baza dezvoltării în anii urmatori. Unul din pilonii importanți pe care orice Guvern trebuie să lucreze și pentru mine este o prioritate în perioada următoare, alături de punerea în valoare a avantajelor noastre din punct de vedere economic cum este susținerea procesării producției agricole și a industriei agroalimentare cum este susținerea unei industrii care să prelucreze gazul care va fi extras din Marea Neagră în România și să nu procedăm cu gazul cum procedăm cu industria agricolă pe care o exportăm și apoi importăm, acest gaz să fie valorificat în România” „Ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție” Lipsa capacității de producție a energiei reprezintă o problemă majoră cu care România se confruntă. Faptul că au dispărut termocentrale și hidrocentrale care produceau energie, iar în locul lor nu a fost făcut nimic nou rezultă faptul că nu avem suficientă capacitate de producție. „Avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani, în primul rând există o realitate diferită astăzi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic, noi am gândit un sistem să producă în bandă, avem termocentrale sau hidrocentrale care produceau constant, acum prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eoliene un mix de energie, în orele de prânz supraproducție ieftină pe care o pierdem, iar seara avem o cerere mare de curent scump pe care îl importăm, seara importurile sunt foarte scumpe, toată lumea are deficit, la preț mediu, prețul din România e mai mare în anumite intervale din această parte de Europă. Pentru că ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție.”
După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: Nu mai trebuie să creștem taxe
Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorările recente de taxe au adus venituri suplimentare la bugetul de stat, însă, în prezent, accentul trebuie pus pe colectarea eficientă a taxelor existente și pe disciplina cheltuielilor publice, și nu pe noi creșteri fiscale. Profimedia Acesta a precizat că efectele reducerilor de cheltuieli nu se văd imediat. „Dar măsurile de reducere de cheltuieli, atunci când sunt luate, nu au efecte de pe zi pe alta. Se văd peste două luni, peste trei luni, peste patru luni de zile, pentru că e nevoie de adoptare de legi, e nevoie de timp de dezbatere, este nevoie de transparență decizională, e nevoie de publicare, unele sunt contestate… Deci toate aceste reduceri de cheltuieli se văd de anul viitor și trebuie să le susținem în continuare, în așa fel încât să ne echilibrăm cheltuielile. Nu ne mai putem permite să cheltuim ceea ce nu avem.” Referitor la deficitul de 8,4% din acest an, Bolojan a explicat impactul asupra economiei. „Gândiți-vă că acest deficit de 8,4% înseamnă 159 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 32 de miliarde de euro. Deci România anul acesta a cheltuit cu 32 de miliarde de euro mai mult decât a încasat. Gândiți-vă că asta înseamnă bani împrumutați, asta înseamnă dobânzi pe care statul român le plătește, care sunt achitate din taxele pe care le colectăm de la cetățeni și asta ce înseamnă de fapt? Înseamnă mult mai puține investiții și lucruri pe care le văd românii.” Profimedia Premierul a detaliat că o parte semnificativă a rectificării bugetare este destinată acoperirii dobânzilor, ceea ce limitează investițiile în infrastructură și proiecte strategice, inclusiv autostrăzi și alte lucrări majore. „O parte din această alocare către Ministerul de Finanțe de la această rectificare înseamnă plus 12 miliarde pe cheltuielile cu dobânzile. Gândiți-vă că dobânzile anul acesta ne costă peste 50 de miliarde de lei. Deci aproape 11 miliarde de euro. 11 miliarde de euro înseamnă valoarea autostrăzii Moldovei, București și până la Pașcani.” În final, Bolojan a subliniat că accentul guvernului trebuie să fie pe disciplină fiscală, colectarea eficientă a taxelor și combaterea evaziunii fiscale, pentru a evita noi dezechilibre și a asigura stabilitatea economică. „Acum, pe componenta de taxe, unde nu mai trebuie să luăm măsuri de creștere a taxelor, trebuie să ne încasăm aceste taxe, să toată lumea care are de plătit trebuie să înțeleagă că trebuie să contribuie cu aceste taxe la bugetul de stat, să luptăm împotriva fraudelor, a evaziunii fiscale, să controlăm prețurile de transfer în așa fel încât toate companiile care fac afaceri în România să plătească impozite aici și, în mod evident, să ne reducem cheltuielile.” Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Ilie Bolojan, în vizită la Transavia: Nu guvernul dezvoltă o ţară, ci oamenii şi companiile
„Am discutat despre cum facem să debirocratizăm avizările şi obţinerea autorizaţiilor şi cum stabilim politici publice ce susţin creşterea producţiei interne şi a exporturilor”, a declarat Bolojan, într-o postare pe Facebook. Premierul a remarcat că potenţialul agricol al României poate fi valorificat prin dezvoltarea firmelor locale, spunând „Potenţialul agricol al României poate fi pus în valoare prin firmele care s-au dezvoltat în aceşti ani, care pot să-şi crească capacitatea de producţie şi să-şi diversifice sortimentele. Vom avea astfel mai multe produse româneşti în magazine şi mai puţine importuri”. Bolojan a subliniat importanţa companiilor ca Transavia pentru economia României, menţionând: „Cu firme ca Transavia se poate dezvolta România. I-am mulţumit azi domnului Ioan Popa, fondatorul acesteia, pentru produsele de calitate livrate zi de zi, pentru cele peste 2.300 de locuri de muncă şi pentru taxele plătite bugetului de stat”. „Nu un guvern dezvoltă o ţară. Oamenii şi companiile fac acest lucru. Guvernul creează condiţiile pentru ca oamenii şi firmele să performeze”, a încheiat premierul.
Economistul Iancu Guda cere concedieri la stat cu orice preț: Trebuie neapărat să reducem risipa!
Într-o intervenție extrem de categorică, economistul Iancu Guda afirmă că România nu mai are alternative pentru a reduce cheltuielile excesive din administrația publică, motiv pentru care se impune o „restructurare cu forța” la stat. Cu alte cuvinte, concedieri cu orice preț. Declarațiile sale vin în contextul în care a fost invitat la Ministerul Finanțelor pentru a contribui la planurile de reorganizare. „Nu avem de ales, nu este opțional” „Trebuie nepărat să reducem risipa din sectorul public. Ar trebui să se ajungă la o restructurare cu forța până la urmă; dacă nu s-a putut accepta acea scădere a personalului din unităţile locale, vor trebui să le reducă. Nu avem de ales, nu este opțional”, a explicat Iancu Guda, potrivit știripesurse.ro. Poziția lui Ilie Bolojan este clară: premierul admite că sunt necesare reduceri de cheltuieli, dar susține că acestea pot fi făcute și fără concedieri masive. El are în vedere diminuarea salariilor și reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici – sau reduci salarii, sau reduci personalul” – Ilie Bolojan. Premierul este de părere că tăierile temporare, precum limitarea unor cheltuieli punctuale, nu pot asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Mai departe, șeful Executivului a atras atenția și asupra poverii financiare tot mai mari a datoriilor statului: „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps… gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”. Bolojan a conchis că, pentru a putea finanța investiții și proiecte de infrastructură, statul este obligat să reducă din cheltuielile curente, indiferent de metoda aleasă. „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare. Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a tras concluzia premierul Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda îi distruge pe liberali: Ați FURAT destul! Ați VIOLAT România! Economistul Iancu Guda, vehement cu privire la efectul TVA asupra pensiilor private: „Nicăieri nu am auzit să plătești CASS de două ori”
Miniștrii și premierul Ilie Bolojan nu se înțeleg pe bani. Rectificarea bugetară, amânată din nou
Punerea în transparență publică a proiectului privind rectificarea bugetară, care trebuia să aibă loc vineri, a fost amânată pentru luni, deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase că documentul va fi publicat după deciziile luate în Coaliție. El a revenit însă astăzi, spunând că în urma discuției cu premierul Ilie Bolojan, planurile s-au schimbat în ultimul moment. „Am discutat împreună cu premierul calendarul actualizat al rectificării bugetare, în urma solicitărilor şi nevoilor multiple de finanțare adresate Ministerului de Finanțe. Toate necesită analiză şi decizii responsabile, în contextul actualelor presiuni bugetare şi pe deficit. Luni vom publica proiectul în consultare publică, urmând ca dialogul să continue zilele următoare, iar până la finalul săptămânii viitoare proiectul de rectificare să fie adoptat”, a declarat Nazare. Profimedia El a mai precizat că s-au discutat și „direcțiile majore pentru ANAF și Vamă”, instituții care au mandat să crească gradul de colectare și să accelereze digitalizarea, proces văzut ca prioritate comună. Transporturile și Dezvoltarea, pe plus Surse guvernamentale arată că la rectificarea bugetară vor fi alocate în plus 22,8 miliarde de lei, cu un deficit țintit la 8,4%. Sunt acoperite salariile, pensiile, alocațiile și cheltuielile sociale până la finalul anului, dar și facturile restante la investiții. Profimedia Principalele alocări: Sănătate: +3,4 miliarde lei pentru CNAS, destinați medicamentelor compensate, datoriilor către farmacii și concediilor medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile la consumatori casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plăți către furnizori. Educație: aproximativ +900 milioane lei. Mediu: doar +600 milioane lei, deși solicitarea fusese de 4 miliarde. Externe: nicio alocare, deși ceruse 100 milioane lei. Cultură: doar 6 milioane lei din cele 375 milioane solicitate. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară.
Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi
Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit joi dimineață la Palatul Victoria. Tema principală a discuțiilor a fost rectificarea bugetară, potrivit surselor Gândul. Pe masa negocierilor s-a aflat împărțirea banilor către ministere. Printre instituțiile care ar urma să primească fonduri suplimentare se numără Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Transporturilor, potrivit unor surse guvernamentale. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi pus în transparență, cel târziu, joi sau vineri dimineață. „Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine și, cel mai târziu vineri dimineața, va fi publicată în transparență decizională în vederea consultării rectificarea de buget. Ea se va încadra în liniile pe care vi le-am prezentat”, a spus Bolojan. Executivul va adopta forma finală marți, într-o ședință extraordinară. „Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene – practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro, grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele”, a adăugat premierul miercuri, într-o conferință de presă. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax
Premierul Ilie Bolojan critică protestul angajaților din Guvern: Nu este corect nicăieri, în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă că nu a solicitat întocmirea unei liste cu angajații Cancelariei premierului prezenți la protest. El spune însă că „dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă și să fii și pontat și salarizat, nu este corect”. Sindicatul funcționarilor publici a acuzat acest demers drept o tentativă de intimidare. „Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru (Dragoș Pîslaru, ministul Fondurilor Europene-n.r.), când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă și l-am rugat să verifice. Să fie un minister întreg în fața Guvernului și să fie și plătit o zi întreagă nu mi se pare în regulă. Deci cred că dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi acest lucru, nu e niciun fel de problemă. N-are nimeni nicio treabă cu tine, dar să mergi la cumpărături sau oriunde în altă parte și să fii și pontat și salarizat, nu este corect nicăieri în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie”, a precizat Ilie Bolojan. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, că a cerut liste cu angajații care au participat la protestele spontane din 15 septembrie 2025, într-o acțiune pe care o califică drept „intimidare și hărțuire”. FOTO – Mediafax Foto / Alexandru Dobre
Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”. Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul. „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan. Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor „Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”. Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul. Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”. Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan. Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România „Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”. „Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan. În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”. Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale. „În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”. „Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul. Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai
România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă: