Daniel Zamfir critică Guvernul pentru renunțarea la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază
„Curat murdar, dle prim-ministru! Care-i rațiunea pentru care domnul Bolojan refuză să continue plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază? Că aici nu e vorba de cheltuieli nejustificate și nici să păstrăm bugetari în aparatul de stat. Am înțeles disprețul față de bugetari, dar cu oamenii nevoiași, ce aveți, dle prim-ministru?”, a transmis Zamfir printr-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a mai declarat că măsura, alături de nivelul de inflație ce se apropie de 10%, „va lovi tot în cei nevoiași”. În plus, acesta l-a acuzat pe premier că apără interesele companiilor multinaționale. „Cine va câștiga din această măsură? Retailerii, adică multinaționalele cărora voiați să le eliminați și impozitul de 1% pe cifra de afaceri”, încheie liderul PSD. Coaliția de guvernare a decis să nu mai prelungească măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma sa fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”, a transmis, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu. Grindeanu: Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare Tot sâmbătă, Sorin Grindeanu a declarat că această măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. Tot sâmbătă, Sorin Grindeanu, lider interimar PSD, a declarat că această măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. „Specialiştii spun că ridicarea plafonării ar creşte imediat inflaţia cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuşi! Aşadar, nu văd nimic pozitiv în ridicarea acestui mecanism de protecţie, mai ales că el îi ajută pe românii cu venituri mici şi medii! O spun public şi o voi afirma clar şi în cadrul viitoarei Coaliţii: presiunea preţurilor deja se resimte puternic în buzunarele oamenilor, nu este nevoie de o lovitură suplimentară! Să gândim de două ori înainte de orice acţiune guvernamentală”, a scris Grindeanu.
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
Trei partide de dreapta și nicio reformă liberală este avertismentul lui Florin Cîțu. Antreprenorii și sectorul privat, dați la o parte de Bolojan
Fostul premier liberal al României, Florin Cîțu, avertizează că, deși la guvernare se află trei partide de dreapta, PNL-USR-UDMR, Guvernul Bolojan a picat la examenul de liberalism. „Din păcate, cu trei partide care se declară de dreapta la guvernare, nu există o singură măsură liberală de susținere a sectorului privat, a proprietății private, a antreprenorilor”, a declarat Cîțu. Premierul Ilie Bolojan se află între ciocan și nicovală, mai spune Cîțu. Pe de o parte, promite reforme pentru modernizarea statului, pe de altă parte, presiunea politică și opoziția din Coaliție îl fac să plătească un preț greu de suportat. „Eu vă spun din propria experiență, atunci când îți asumi să faci reforme, este complicat să ai și coaliția de partea ta și să supraviețuiești politic. Dacă vrei să reziști politic, nu vei face reforme. E complicat. Dacă îți asumi să faci reforme și te duci înainte, să faci reformele, va fi complicat să reziști politic și fiecare își alege destinul”, spune Florin Cîțu, întrebat ce soartă crede că va avea premierul Ilie Bolojan, dacă reformele sale eșuează. Fostul premier subliniază că România are nevoie de soluții concrete și reforme reale. „Problema cea mai mare pentru România și pentru viitorul României o reprezintă soluțiile pe care le vedem implementate”, a precizat Cîțu. Florin Cîțu a fost prim-ministrul României în perioada decembrie 2020 și noiembrie 2021, fiind cunoscut pentru pozițiile sale ultraliberale. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion
Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică – în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat
Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru
Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă
Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici. „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Profesorii din România pregătesc un nou marș pentru Educație între Guvern și Cotroceni, luni, 8 septembrie. Care este programul marșului
Sindicatele din educație au făcut public programul oficial al manifestației care va avea loc la București, luni, 8 septembrie 2025, chiar în prima zi de școală. Marșul este organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”. Conform datelor transmise de organizatori, la protest sunt așteptați mii de profesori. Aceștia se vor strânge atât în Piața Victoriei, cât și pe traseul ce duce către Palatul Cotroceni. Programul zilei de protest 10.00 – 11.00 Adunarea participanților în Piața Victoriei 11.00 – 12.00 Pichetarea Guvernului României 12.00 – 13.30 Marș pe traseul Piața Victoriei – Bd. Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șos. Grozăvești – Palatul Cotroceni 13.30 – 14.30 Pichetarea Palatului Cotroceni 14.30 – 16.00 Plecarea participanților Sindicaliștii afirmă că protestul este un răspuns la prevederile din Legea 141/2025, cunoscută și sub denumirea de „Legea Bolojan”. Documentul a inclus creșterea normei didactice, comasarea unor unități școlare și diminuarea burselor. Profesorii au declarat că aceste măsuri vizează, în mod special, condițiile de funcționare a școlilor, precum și calitatea actului educațional pentru elevi. Protestul are o semnificație aparte, pentru că amintește de momentele din primăvara anului 2023. Atunci, peste 12.000 de dascăli au mers spre Cotroceni și au ocupat integral Pasajul Basarab, lung de aproape 2 kilometri. Coloana aceea umană de profesori și învățători a fost, practic, un semnal de alarmă în ceea ce privea nemulțumirile din sistemul educațional. La acel moment, acțiunea a devenit un simbol, sau mai exact, un reper al grevei din învățământ.
Ilie Bolojan apără reforma ANRE, ASF și ANCOM: Nu este un moft și nici o opțiune
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament un discurs în apărarea proiectului de lege privind eficientizarea activității autorităților administrative autonome, ca răspuns la moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție. „Vă rog să respingeți moțiunea de cenzură înaintată de un număr de parlamentari ai opoziției împotriva proiectului care propune eficientizarea activității ANRE, ASF și ANCOM. Vorbim despre trei instituții care influențează direct viața fiecărui român. ,” a transmis Bolojan. Bolojan a subliniat că reforma nu este un moft, ci o necesitate pentru stabilitatea financiară, siguranța energetică și buna funcționare a comunicațiilor în România. „ASF decide cât de sigure sunt economiile și pensiile. ANRE stabilește cât plătim la facturile de energie. ANCOM reglementează cum funcționează comunicațiile. De modul în care funcționează aceste instituții depind stabilitatea financiară a oamenilor, siguranța energetică a țării și funcționarea sigură a comunicațiilor.” Referindu-se la criticile Opoziției privind salariile din aceste instituții, Bolojan a spus: „Reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivel de conducere. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care înainte erau nelimitate, la latitudinea conducerii.Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță.” Premierul a explicat că reforma nu afectează zonele de supraveghere și control, ci doar birocrația și posturile administrative umflate artificial: „Așadar, reducem cu 30% posturile suport și cu 10% pe cele de specialitate. Reforma noastră nu atinge zona de supraveghere, ci birocrația și structurile umflate artificial. Măsurile pe care le propunem întăresc aceste instituții, le fac mai eficiente și mai credibile în fața cetățenilor.” În ceea ce privește acuzațiile Opoziției, Bolojan a respins afirmațiile privind ANCOM sau exportul de energie: „ANCOM este o autoritate tehnică, de implementare. Atacurile explicite la adresa exportului de energie către Republica Moldova sunt și ele un act de iresponsabilitate, prin care se propagă narative fără vreo legătură cu realitatea. România vinde energie către Republica Moldova la preț similar cu restul exporturilor de energie. Remarc că un partid care se declară unionist face din efortul de a ajuta Republica Moldova un motiv de răsturnare a guvernului.” Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul