Etichetă: ilie bolojan

Toni Neacșu demontează cea mai mare golănie a Guvernului Bolojan, remarcată de Ion Cristoiu și dezvăluită de Gândul/ Improvizație și prostie

Adrian Toni Neacșu îl aprobă pe publicistul Ion Cristoiu, care a vorbit, pe larg, despre modul în care a fost numit la șefia Corpului de Control, Crinel Nicu Grosu, eliminându-se criteriile, printr-o Ordonanță de Urgență, introducându-se alte noi criterii, pentru ca acesta să le poată îndeplini. Referitor la acest subiect, publicistul Ion Cristoiu spunea: „Ca să-l pună pe domnul cu pricina, nu îndeplinea unele condiții, impuse pentru Corpul de Control, pentru Șeful Corpului de Control al Guvernului printr-o Ordonanță de Urgență 87/2020. Ca să ajungă la Crinel Nicu Grosu, ce a făcut cioflingarul, traficantul de persoane care este Ilie Bolojan? În 21 august, a dat o Ordonanță de Urgență 42/2025, despre alocarea unei sume de bani minerilor din Valea Jiului. La articolul 3, în Ordonanța asta, a introdus, pe șest, cu complicitatea celor din Guvern, un articol 3 care elimină toate condițiile, el le-a scos, și pe 28 august a introdus noi criterii, în așa fel încât să poată fi numit acesta. Ați mai pomenit o asemenea golănie, nu la nivel de raion, nu la nivel de cătun, ci la nivel de Guvern. Deci omul a modificat pe șest niște Ordonanțe de Urgență, pentru a putea să–și pună omul pe șest. Este inimaginabil, toată lumea tace: o golănie la nivel înalt”, a spus Ion Cristoiu în „Pastila lui Cristoiu”. Despre „performanța” mai puțin obișnuită chiar și pentru politica românească, de a elimina criteriile de numire pentru șefia Corpului de Control al prim-ministrului printr-o ordonanță care, oficial, trebuia să ajute minerii din Valea Jiului, Gândul a scris, pe larg, AICI. Toni Neacșu a reacționat pe pagina de Facebook, legat de acest subiect. Acesta a declarat: „Maestrul Ion Cristoiu califică drept cea mai mare golănie postdecembristă vrăjitoria legislativă pe care a făcut-o Ilie Bolojan pentru a numi drept șef al corpului de control persoana pe care si-o dorea, Crinel Nicu Grosu. Într-adevăr, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acel post, așa că, noaptea ca hoții, prin OUG, au modificat criteriile, astfel încât să intre și șeful de tren Oradea-Budapesta, dacă Ilie Bolojan pe el și-l dorea. Da, este un exemplu tipic pentru modul autoritar în care Ilie Bolojan își impune dorințele, călcând în picioare pentru asta orice principii sau reguli de legiferare transparentă. Gafele și bâlbele care au însoțit această numire mă sperie însă mai mult, pentru că demonstrează câtă improvizație și prostie profesională există în Guvernul României. Pe scurt, condițiile pentru numirea șefului corpului de control al Guvernului erau prevăzute într-o ordonanță de urgență dedicata, nr. 87/2020. Trebuiau modificate, pentru că preferatul lui Ilie Bolojan nu îndeplinea unul dintre criterii, adică experiența anterioară într-o funcție de control. Zis (de Bolojan) și făcut (aparatul legislativ din Guvern). Logica ne spune că acea condiție trebuia pur și simplu eliminată și atât. Ei bine nu, non-inteligența juridică din Guvern propune o variantă șoc: eliminarea completă a art. 5 din OUG, care prevedea toate condițiile necesare. Pe 21 august 2025 Guvernul strecoară în cuprinsul unei ordonanțe de urgență prin care se acordau ajutoare de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului un nou articol care nu avea nici o legătură cu obiectul acesteia, abrogând cu totul art. 5. Adăugarea au făcut-o în ultimul moment, deși la Consiliul legislativ trimiseseră pentru aviz o variantă în care aceasta lipsea. Nici o problemă, doar că în momentul in care Bolojan a vrut să-și numească pupilul pentru care tocmai modificase legea, singura minte juridică lucidă din Guvern, probabil, realizează că tocmai făcuseră o mare prostie: abrogând art. 5 cu condițiile de numire au abrogat și textul care prevedea ca corpul de control e condus de un șef al corpului de control. Bolojan nu-l mai putea numi pe Crinel Grosu pentru că tocmai eliminase această funcție din aparatul Guvernului. Așa că, panicat, la numai câteva zile distanță de prima modificare (28.08.2028) Guvernul modifică din nou legea, evident tot prin OUG, reintroducând jumătate din textul art. 5 pe care tocmai îl eliminaseră cu o săptămână in urmă (acum devenit art. 4/1). Ei bine eu sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie si incompetență juridica si de tehnică normativa există în Guvernul României. Aceasta pentru că aceasta incompetență pură a creat și camioanele de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea (se modifica numai până acum peste 50 de legi în vigoare), iar de data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe”, a scris Adrian Toni Neacșu pe Facebook. Autorul recomandă: Bolojan a eliminat PE ASCUNS criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control, într-o ordonanță a minerilor. Fost judecător CCR: „E o golăneală”. Cine este cel numit deja „MINERUL lui Bolojan” Ilie Bolojan – autorul celei mai mari golănii la nivel înalt din postdecembrist

Toamna protestelor. Bolojan a reușit. A unit toată România împotriva lui

Se anunță o toamnă fierbinte. Politica de austeritate a Guvernului Bolojan a reușit o performanță rară. În vreme ce polarizarea societății constituie un fenomen de ani de zile, măsurile fiscale au nemulțumit mai toate categoriile sociale: de la mame la studenți, de la polițiști la pensionari, de la profesori la magistrați sau funcționari publici (fac excepție, desigur, beneficiarii pensiilor speciale). Toți și-au dat același loc de întâlnire: în fața Palatului Victoria, chiar sub ferestrele lui Ilie Bolojan.  Preambulul valului de proteste a avut loc încă din timpul verii, studenții, sindicaliștii sau magistrații arătând că sunt bine organizați, dar și că au o motivație comună. România fierbe! Sindicaliștii au protestat toată vara, la peste 40 de grade Profesorii, studenții și sindicaliștii din mai multe domenii nu s-au lăsat intimidați de temperaturile toride, ieșind în stradă zile în șir, în mai multe orașe din țară. Tot la începutul verii, în iunie, s-au pichetat sediile ANAF din mai multe orașe din țară, funcționarii publici fiind nemulțumiți de măsurile anunțate de Guvern. În luna iulie, valul de protest a luat amploare, deși termometrele arătau peste 40 de grade la umbră. Mai exact, sute de sindicalişti de la Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, împreună cu Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România și Federația Națională a Muncii, membre ale Confederației Sindicale Naționale Meridian, au organizat mitinguri de protest în Piața Victoriei din Capitală. Colapsul școlii românești. Profesorii strigă „CATALOGUL” disperării în poarta Ministerului Educației Armata profesorilor. Peste 30.000 de cadre didactice protestează, luni, la București Peste 30.000 de cadre didactice venite din toată țara vor protesta, luni 8 septembrie, în Capitală, chiar în ziua care marchează deschiderea oficială a noului an școlar. Profesorii au în spate logistica și experiența unuia din cele mai mari centrale sindicale din țară, Blocul Național Sindical. BNS și-a exprimat întreaga solidaritate cu manifestațiile de protest organizate de cadrele didactice din întreaga țară – membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.), ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”. Momentan, președintele Nicușor Dan nu a transmis niciun mesaj personal profesorilor, însă a declarat că va merge împreună cu familia la festivitatea de deschidere, în prima zi de școală, pentru a-și conduce fetița la cursuri. Studenții se alătură protestelor profesorilor din prima zi de școală După tăierea mai multor categorii de burse de către Guvern, studenții s-au mobilizat și au protestat zile la rând încă din luna iunie, mai ales în marile centre urbane ca București sau Timișoara. Vineri, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a confirmat că se alătură protestului din 8 septembrie organizat de federaţiile sindicatelor din învăţământul preuniversitar. Studenții se declară nemulțumiți de „măsurile de austeritate” impuse de Guvern, ce afectează întregul sistem de educaţie. ANOSR reclamă că, în pofida demersurilor repetate ale studenţilor, profesorilor şi elevilor, inclusiv prin proteste în stradă, prin care semnalau „absurditatea măsurilor de austeritate adoptate”, fără „consultări şi fără „justificări”, factorii de decizie „continuă să ignore solicitările”, dând dovadă de „lipsă de interes” faţă de nevoile cu care se confruntă sistemul de învăţământ, dar şi faţă de „efectele negative” pe care le vor provoca aceste măsuri, afirmă studenţii într-un comunicat de presă. Studenţii solicită imperios revenirea la alocarea fondului de burse şi acordarea acestora pe durata întregului an calendaristic, creşterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5% şi abrogarea prevederilor care limitează dreptul studenţilor de a beneficia de facilităţile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Judecătorii și procurorii protestează pe termen nelimitat până se abrogă legea pensiilor La rândul lor, magistrații au declanșat grevă generală la nivel național, instanțele fiind blocate de aproape o lună de zile în urma anunțării măsurilor dure incluse în anunțata reformă a pensiilor magistrațiilor. Practic, spre finalul lunii august, oamenii din sistemul de justiție au anunțat măsuri extreme de protest. Mai multe instanţe şi structuri de Parchet din ţară au anunţat public că îşi suspendă activitatea cu unele excepţii. Magistratii au hotărât ca activitatea să se desfăşoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce ei numesc riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menţionat. Protestul va fi menţinut pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către iniţiatori, subliniază magistrații protestatari. Sindicatele din administrația publică se mobilizează Nici sindicatele din administrația publică, reprezentând diverse categorii de bugetari, nu pierd vremea. Acestea au anunțat, joi 4 septembrie, declanşarea unor acţiuni comune de protest. ”Federaţiile sindicale semnatare anunţă declanşarea unor acţiuni comune de protest împotriva politicilor sociale şi economice promovate de Guvernul României în sectorul de activitate «Administraţie publică» şi atrag atenţia că măsurile promovate «pe persoană fizică», mai exact «.REFORMA MEA», creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, datorită lipsei totale a unui dialog social real şi responsabil”, au transmis sindicaliştii din administraţia publică. Organizațiile sindicale care sunt decise să declanșeze și să gestioneze protestele acestei toamne sunt: Federația Columna-Scor Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie – FNSA Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală Federaţia Nationala a Sindicatelor din Administratia Locala SEDLEX Federaţia PUBLISIND Federația Sindicatelor Democratice din România Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII. Ce urmează În acest context complicat, se poate estima că toate acțiunile menționate sunt doar debutul unei lungi toamne fierbinți. Deși nu au anunțat încă un calendar concret de proteste, este de așteptat ca sindicatele polițiștilor, foarte vocale în toate momentele de criză economică, să se mobilizeze exemplar. O abordare similară este de așteptat și în cazul cadrelor medicale medii, afectate la rândul lor de măsurile de austeritate decise de Executiv. Rămâne de văzut dacă și numeroșii pensionari afectați de tăierea pensiilor, odată cu impunerea CASS la toate pensiile care depășesc 3000 lei, se vor organiza într-o acțiune comună. RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea

Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii

Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale.  UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare.  „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe

„În șase luni vor fi listate pe bursă companii din energie și transporturi”, spune premierul

 Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că procedura de listare a companiilor pe bursă durează cel puțin șase luni și că anul viitor vor fi incluse în special firme din sectorul energetic și cel al transporturilor. Întrebat când se vor lista mai multe companii pe bursă, Ilie Bolojan a explicat că procesul durează aproximativ șase luni și că, în 2026, alte firme vor fi incluse, concentrându-se în special pe domeniile energiei și transporturilor. „Durează o procedură de listare cel puțin șase luni de zile,” a precizat Bolojan. Referitor la impozitul progresiv, Bolojan a spus că nu este luat în calcul din motive ideologice sau doctrinare. „Astăzi România nu are un sistem fiscal pus la punct care să-l facă operabil de pe zi pe alta. Ți-ar trebui un an, doi, ca să devină operațional,” a explicat el. Bolojan a subliniat că, în procesul de reformă, deciziile fiscale trebuie să fie pragmatice și aplicabile imediat, mai degrabă decât dictate de abordări ideologice.

De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții

Reforma pensiilor speciale a creat un dezacord între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Nicușor Dan a cerut „perioadă tranzitorie”, Bolojan nu a dat. „Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Reamintim că Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”.  Bolojan a replicat, marți, că președintele a avut un „punct de vedere”. „În momentul în care Nicușor Dan a mers peste ei, în coaliție, a avut în vedere o eșalonare de 13 ani. Pentru că, o eșalonare pe 10 ani e neconstituțională. Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect și le-a dat sugestia. Dacă au ignorat-o, au făcut-o cu bună știință. E vorba de o victimizare (n.r. a lui Bolojan)”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, a identificat cel puțin opt decizii CCR încălcate de noul proiect și a explicat ce ar urmări, de fapt, premierul. „Am identificat cel puțin 8 decizii ale CCR încălcate prin aceste prevederi, ceea ce-mi întărește convingerea că se cunoștea că un astfel de proiect nu  are cum să treacă, mai ales că, practic, sunt sfidate toate aceste hotărâri ale CCR. Au avut grijă să le încalce pe fiecare în parte, ca să se asigure că nu are cum să treacă. Acei specialiști pe care i-a consultat, probabil, au fost solicitați să scrie un proiect prin care încalcă toată această jurisprudență amplă la care am făcut referire. Practic, n-au iertat nicio hotărâre”, spune Toni Neacșu. Toni Neacșu: „Miza reală sunt pensiile militare” Fostul judecător consideră că intenția lui Bolojan nu este să treacă eliminarea pensiilor magistraților, ci eliminarea pensiilor militare. Asta pentru că, miza nu este una financiară, așa cum a prezentat premierul, de nenumărate ori, în susținerea reformelor sale. „Cred că-si dorește lucrul ăsta. I-ar permite să modifice și alte lucruri, ulterior. Miza reală, la nivel financiar, nu sunt pensiile  judecătorilor și procurorilor. În fiecare seară, iese Bolojan și spune ce pensii au judecătorii și procurorii care au ieșit din sistem. Dar de ăia nu te atingi, că au ieșit și nu se aplică retroactiv. Ei oricum vor rămâne cu pensia mare. Din 2023 sunt alte reguli, nu mai depășește indemnizația în plată. Miza reală, cred eu, nu e financiară. Nu fac nicio economie. În nota de fundamentare a acestui proiect este trecut 0 lei. Miza reală sunt pensiile militare”, a mai spus Adrian Toni Neacșu. „Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul” Potrivit acestuia, în PNRR, la Jalonul 215, cei de la Comisie cer reformarea bugetului pentru „speciali”. Însă, aici intră și angajații din MApN, MAI, SRI, SIE. Financiar, ponderea cea mai mare este deținută de angajații din Ministerul de Interne și SRI, cu 210.000 de pensii în plată, în timp ce doar 5.300 de pensii sunt pentru magistrați și procurori. „Ponderea, la nivelul cheltuielilor statului este de 10% pentru judecători- procurori, iar 90% se duc pe pensiile militare.  Sunt mult mai mulți. Miza reală a lui Bolojan sunt aceste pensii militare. Se creează un scandal, îi sare lumea în cap. Militarii o dau cu NATO…S-a mai încercat o dată. A ieșit Ciucă și-a zis că pensiile militare sunt nespeciale, apoi a ieșit la pensie înainte de 50 ani, cu o „pensie nespecială” de 40.000 lei.   Cred că Bolojan o să primească acceptul public. E o victimă care luptă cu sistemul. I-a picat asta cu judecătorii, dar trebuie să-l sprijinim cu asta, măcar, cu militarii.” Nici legea care permite primarilor să beneficieze de pensii speciale, care acum se află în așteptare, nu va putea fi ținută prea mult în stand by, având în vedere că CCR se poate sesiza și invoca pericolul de neconstituționalitate în acest caz. „Nici aceea cu primarii nu poate fi amânată la nesfârșit, că va veni CCR să spună că e neconstituțional să amâni la nesfârșit. Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul. Să se victimizeze puțin. El se victimizează raportat la tot, până și la președinte. Toți îmi dau mie în cap, eu le vreau binele. Îi place chestia asta. Nu cred că-si dorește ca acel proiect să treacă de CCR”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Bolojan, pesimist cu privire la propriile măsuri. “Nu cred că putem închide anul cu un deficit sub 8%” / Premierul ia în calcul, din nou, demisia CTP explică de ce Bolojan refuză reorganizarea bugetară de 25%, pe principiul „să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”: „Este un fake ceaușist”

Au fentat austeritatea lui Ilie Bolojan! Fondurile pentru polivalenta SF din Brașov, care costă 73 de milioane de euro, nu au fost tăiate!

Sala Polivalentă din Brașov, o construcție SF care costă 73 de milioane de euro, a fentat austeritatea impusă de premierul Ilie Bolojan, ca măsură de reducere a deficitului bugetar în cursul acestui an. Motivul pentru care construcția impresionantei săli (cu o capacitate totală de 11.200 de locuri) merge mai departe este dat de gradul avansat al lucrărilor, de peste 70%. Proiectul amplu este realizat cu fonduri de la Compania Națională de Investiții (96,5%) și de la bugetul local, dinspre primărie (3,5%), iar la lucrări participă trei companii din România (MIS Grup Bistrița, Electrogrup Cluj, EnergoSteel ART Brașov) și una din Turcia (Yeningun Insaat). Potrivit presei locale, unele federații deja și-au anunțat intenția clară de a organiza competiții internaționale în noua sală, construită pe terenul fostului Stadion Municipal din cartierul Bartolomeu. Sala Polivalentă din Brașov a scăpat de tăierea de fonduri după anunțarea austerității lui Bolojan Sala Polivalentă din Brașov, o construcție impresionantă cu un cost pe măsură, de 73 de milioane de euro, a scăpat de tăierea de fonduri de la investiții, una dintre măsurile de austeritate impuse de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar cu care se confruntă România în acest moment. Potrivit lui Narcis Florescu, șeful de șantier de la polivalenta SF, proiectul se bucură de sprijinul Companiei Naționale de Investiții, de unde vine cea mai mare parte a fondurilor, iar un alt motiv pentru care lucrarea merge mai departe este dat de gradul în care se află executarea acestor lucrări. „Avem sprijinul CNI în acest sens și, de altfel, ar fi foarte greu de gestionat în acest moment lucrări de conservare. Ar costa destul de mult. Per total, ne aflăm la circa 70% cu întregul complex”, a declarat Florescu pentru GSP. Viitorul complex sportiv are o clădire circulară, cu două săli integrate, una cu o capacitate de 10.059 de locuri, cea de-a doua cu o capacitate de 1.152 de locuri, care poate fi folosită pentru încălzire sau competiții de o anvergură mai mică, De asemenea, clădirea va fi înconjurată de un parc, cu spații verzi, zone pietonale, piste de biciclete și alei străjuite cu copaci. „S-au făcut lucrările de zidărie în sala mare, pe toate nivelurile. Suntem la peste 95% la acest capitol. Au mai rămas deschise doar anumite zone unde vor veni echipamente foarte mari. De asemenea, compartimentările de gips carton au ajuns acum la un procent de 75% din proiect”, a mai spus șeful de șantier. Încă un pas făcut la Satu Mare pentru proiectul noului stadion! Cum se va numi noua arenă și suma estimată construcției Jocuri de lumini pe fațada Polivalentei Potrivit lui Florescu, partea exterioară a sălii polivalente va avea o eleganță specială, iar la acest lucru va contribui atât confecția metalică de fațadă, când și sursele de lumină LED, care vor permite efectuarea de jocuri de lumini. „Am început confecția metalică de fațadă, un element extraordinar din punct de vedere arhitectural. Va arăta fantastic la final. Va conține o colecție de panouri policarbonat, în care vor fi integrate surse de lumină LED, cu alimentare individuală. Astfel, se va putea face o programare automatizată, care va permite efectuarea unor jocuri de lumini deosebite”, a mai spus Florescu. În ceea ce privește finalizarea acestei ample lucrări, termenul este întârziat cu aprozimativ un an față de ceea ce se anunțase inițial. Astfel, constructorii estimează că polivalenta va fi gata la sfârșitul anului 2026, iar această întârziere a fost cauzată de o serie de complicații pe partea de instalații, care a presupus reproiectarea circuitelor. Sala polivalentă din Brașov a fost concepută să poată găzdui competiții multisport (tenis de câmp, tenis de masă, baschet, handbal, futsal, badminton, volei, box, gimnastică, tir, haltere, scrimă, karate, judo, dans sportiv), concerte, congrese, simpozioane sau vernisaje. Construcția este structurată pe patru niveluri: subsol, parter, mezanin și etajul 1. Reamintim că BT Arena din Cluj, cea mai mare sală polivalentă din țară, a fost gazdă pentru multe dintre confruntările de Fed Cup (actualmente Billie Jean King Cup), în care a evoluat România. Ultima dispută care a avut loc la Cluj a fost în 2021, cu Italia, din anul următor s-a schimbat formatul competiției.

Spectacol politic absurd în Parlament. Bolojan, 5 asumări, 5 ședinte, 5 discursuri, că așa e procedura

Actualizări Demisia, Coaliția și întâlnirea cu Nicușor Dan – subiecte fără răspuns din partea premierului Marile reforme au trecut de PARLAMENT în 45 de minute Ultima asumare – RESURSELE publice / Bolojan: Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe Parlamentul – activitate RECORD: 4 ședințe, în 30 de minute Simion cere IMNUL la începutul fiecărei ședințe Bolojan și ședința comună cu numărul 3 / Reformarea ANRE, ASF și ANCOM Boloban, asumarea numărul 2 – SĂNĂTATEA Bolojan spune că vom putea constata o „corecție de curs” undeva, spre jumătatea anului viitor Bolojan, asumare în „gălăgie” Țoiu și Moșteanu (USR) lipsesc de la plenul Parlamentului Bolojan, în Parlament. Anunță că va da EXPLICAȚII marți Ședința de guvern s-a încheiat după aproximativ 50 de minute Grindeanu, referitor la coaliție: „Am luat parte la acest proces, vrem să facem parte în continuare” Ședința de guvern, amânată a doua oară. Ultima oră anunțată: 17:00 SURSE: Taxa pe LUX, introdusă în pachetul 2 Ședința de guvern, amânată cu 30 de minute SURSE: Bolojan nu exceptează de la CASS veteranii, deținuții și invalizii de război Decizie de ultim moment în coaliție. Amendamentul PSD, acceptat. Impozitul de 1% pe cifra de afaceri al multinaționalelor nu va fi eliminat AUR depune 4 moțiuni de cenzură/ Excepția: Reforma pensiilor magistraților 5 ședințe de plen, 5 angajări de răspundere/ PROCEDURA angajării PNL sugerează o posibilă ieșire de la guvernare/ Ciprian Ciucu: „Viitorul este incert” Ședința coaliției a început. Negocieri pe amendamente USR cere ca bonusul directorilor de instituții autonome să se acorde doar după ce coborâm sub 3% deficit – AMENDAMENTE PSD nu este de acord cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor (IMCA) și cer ca refugiații ucraineni să plăteasca CASS pe ajutoarele acordate de statul român – AMENDAMENTE 20:00 Demisia, Coaliția și întâlnirea cu Nicușor Dan – subiecte fără răspuns din partea premierului Ilie Bolojan pleacă la fel cum a sosit, fără a discuta cu presa. „V-am avertizat că nu voi face declarații pe holuri. Știți asta”, le spune Bolojan jurnalștilor. 19:52 Marile reforme au trecut de PARLAMENT în 45 de minute 45 de minute au durat toate cele 5 ședințe de plen comun ale celor două camere ale Parlamentului. De acum, Opoziția poate depune moțiuni în termen de 3 zile, în caz contrar legile se vor considera adoptate, în formele prezentate de Guvern. 19:48 Ultima asumare – RESURSELE publice / Bolojan: Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe Premierul, din nou la microfon, în ultima ședință comună pentru angajarea răspunderii pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. „Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe”, spune premierul care anunță introducerea de „măsuri de disciplină financiară și revenire a abuzurilor”. 19:40 Parlamentul – activitate RECORD: 4 ședințe, în 30 de minute În 30 de minute, Parlamentul a înregistrat o activitate record – 4 ședințe de asumare. Bolojan se întoarce la microfon, pentru a patra oară, pentru a-și angaja răspunderea pe proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome. 19:34 Simion cere IMNUL la începutul fiecărei ședințe Liderul AUR, George Simion, a cerut intonarea imnului național la începutul fiecărei ședințe de plen comun. „Că tot sunt 5 ședințe”, comentează Simion. Președintele Senatului i-a explicat că asta a fost decizia – imnul la începutul primei ședințe. 19:32 Bolojan și ședința comună cu numărul 3 / Reformarea ANRE, ASF și ANCOM Pe repede-nainte, Bolojan și Parlamentul trec la pachetul numărul 3 – Guvernanța corporativă. Premierul Ilie Bolojan prezintă proiectul care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: ANRE, ASF şi ANCOM. „Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”. Ilie Bolojan transmite că proiectul propune o reducere de personal cu 10% a numărului posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor de suport. El anunță și restructurarea organigramelor: „Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerele de atribuții”. Premierul a mai vorbit și de nivelul remunerațiilor: „Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care căștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile: Maxim de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate”. De asemenea, el susține că legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. 19:26 Boloban, asumarea numărul 2 – SĂNĂTATEA După prezentarea reformei privind pensiile speciale, Bolojan continuă cu reformele în domeniul sănătății. „Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate există fără un sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale eficiente”, spune el. „Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus șeful Guvernului. El a declarat că proiectul va aduce mai multe ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil. „În primul rând, reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților

Ilie Bolojan, conferință de presă după ce a amenințat cu demisia: Am avut o înţelegere, avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate” / Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% / Nicușor

LIVE TEXT transmis de Mediafax Ilie Bolojan: „Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile după ce am preluat mandatul, am constatat că situația deficitului era mult mai dificilă decât știam. Am pus în practică câteva pentru a reduce deficitul, pentru a ne atrage fondurile europene și pentru a corecta nedreptățile. Am lucrat pe creșterea veniturilor și pe prioritizarea investițiilor. Nu era posibil la un deficit de 10% să corectezi cu o singură măsură acest deficit.” „Primul pachet a urmărit această problemă și a rezolvat unele. Cel de-al doilea pachet reduce beneficiile care nu aveau în spate performanță.” „Al doilea pachet format din 5 proiecte trebuia să fie completat de al șaselea. Proiectul care ține de reforma administrației locale, dar pentru că nu am ajuns la o înțelegere el nu a mai fost depus. Acest pachet este complementar celui de fiscalitate pentru că fără adoptarea lui nu ne valorificăm potențialul administrației locale și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta.” „Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 130.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială.” „Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. E absolut necesară reforma.” „Pachetul pe administrație avea trei direcții importante, cel de creșterea a capacității administrative. A doua componenta este partea de descentralizare unde există un acord.” „Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție pentru că implica o reducere de personal.” „Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau alta. Administrația este dimensionată pe un număr mare de posturi raportat la numărul de locuitori. Fiecare localitate din România știe prin calculul pe cre îl primește de la prefecturile din județ câți angajați maxim poate avea.” „Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați. În multe localități mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim. Al treilea element este câte posturi sunt efectiv ocupate. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.” „Când am propus procentul de 25% mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația. Va exista un link cu aceste calcule publice.” „Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere de 5% înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim.” „Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40%.” „Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere Interne și Dezvoltare și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de comunicare.” „Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect înseamnă că și celelalte primării au oportunitatea să facă o analiză. Indiferent că se impune sau nu, pentru fiecare administrator a nu risipa banii de la cetățeni trebuie să fie o prioritate.” „Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală. Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală.” Ilie Bolojan despre o posibilă demisie transmisă partenerilor Ilie Bolojan: „Le-am transmis că am avut o înțelegere, că am agreat un program de guvernare și dacă poți să exerciți ai nevoie de reformă. Dacă lucrurile sunt menținute, stabilitatea politică trebuie respectată. Dacă lucrurile nu sunt respectate, e greu să-ți exerciți aceste atribuții și ocupi un post fără să-l puneți în valoare.” Bolojan, despre rămânerea sa în funcția de premier, care depinde de acceptarea procentului de 40% concedieri: „Respectarea angajamentelor politice este de natură să-ți permită să mergi mai departe.” Președintele Nicușor Dan a cerut în coaliție ca normele tranzitorii pentru pensiile magistraților să fie de 15 ani, nu de 10, însă premierul Ilie Bolojan a păstrat în proiectul final varianta de 10 ani. Aceasta este a doua situație, după cazul creșterii TVA, în care solicitările președintelui nu au fost preluate în proiect. Ilie Bolojan a explicat că fiecare persoană care ocupă o funcție publică are dreptul la un punct de vedere asupra unui proiect. „El a avut un punct de vedere. Nu poți modifica un proiect după ce l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Pe componenta de magistrați nu am avut astfel de amendamente”, a spus premierul. În cadrul conferinței de presă, Ilie Bolojan a fost întrebat dacă își va da demisia în cazul în care proiectul nu trece de Curtea Constituțională. El a răspuns că, atunci când un proiect important reprezintă un jalon, este greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri dacă acesta nu trece. Creșterea TVA la 23% Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă poate asigura românii că TVA nu va crește de la 21% la 23%. El a răspuns că nu a existat o astfel de discuție și că, în ceea ce privește sectorul HoReCa, guvernul va analiza situația în octombrie și va decide dacă TVA rămâne la cota actuală sau va crește la cota standard. Alte întrebări din cadrul conferinței de presă În cadrul conferinței de presă, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat ce credibilitate ar mai avea reformele în cazul în care și-ar da demisia. El a spus că o astfel de problemă nu se pune în timpul în care se desfășoară procedura parlamentară de asumare. Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat care este suma de bani care se va economisi dacă se reduce numărul de posturi cu 25% sau 40%. El a clarificat că discuția este despre o reducere