Etichetă: ilie bolojan

Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei

Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul

Ședința Parlamentului a început / Ilie Bolojan: Reduceri de posturi și de salarii la ANRE, ASF şi ANCOM

Bolojan: Unul dintre obiectivele mandatului – să punem ordine în finanțele țării Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente, spune Ilie Bolojan, în ședința Parlamentului în care și-a asumat angajarea Executivului pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresarea resurselor publice. „Unul dintre obiectivele pe care le-am anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. Angajăm azi răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantoma. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecti sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite de paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime din trei au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei”, spune Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a prezentat luni seara, în Parlament, proiectul care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: ANRE, ASF şi ANCOM. „Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”, a spus premierul. Bolojan: Salariile și investițiile nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale Creșterea salariilor în ultimii ani și investițiile făcute în Sănătate nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale, a declarat premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii pe reforma în acest domeniu. „Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus șeful Guvernului. Ilie Bolojan: Trebuie să trecem la acţiune. Avem nevoie de reforme radicale pentru un stat corect „Nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie”, spune premierul Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului în timpul căruia îşi asumă răspungerea pe cinci proiecte de lege. Premierul Ilie Bolojan a declarat în faţa Parlamentului, că pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar şi recâştigarea încrederii internaţionale reprezintă începutul „reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect faţă de cetăţeni”. Bolojan a amintit că primul set de măsuri, adoptat în urmă cu o lună şi jumătate, a fost unul „nepopular, dar necesar”, subliniind că România plăteşte astăzi „preţul anilor de cheltuieli excesive şi investiţii pornite fără acoperire financiară”. Bolojan, despre reforma pensiilor magistraților: Nu este o lege împotriva magistraților Nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție, a spus luni premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. El spune că, până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, iar acum procentul a fost plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună: „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaționale sau Constituției”. Grindeanu, referitor la coaliție „Noi am venit în această coaliție să facem lucruri bune. Uitați-vă la contribuția pe care PSD a avut-o la acest pachet, pensia magistraților, pachetul pe sănătate etc au la bază munca depusă de reprezentanți PSD. Am luat parte la acest proces, vrem să facem parte în continuare”, a declarat Grindeanu. Măsurile acceptate Bolojan nu a acceptat propunerea PSD de eliminare a CASS pentru categoriile vulnerabile, spune Grindeanu. „Nu au fost acceptate eliminarea CASS pt veterani invalizi, deținuți politici, indemnizația pt mame, pt călugări. Astea sunt lucruri care nu au impact major, sunt lucruri care țin de dreptate.” Creșterea impozitului pe cripto de la 10 la 16% a fost acceptată. Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1% Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal. „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu. UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului. Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune. În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres. Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă. Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social. Premierul țării a spus, într-o declarație

Guvernul își asumă răspunderea pe noul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului / Ședința Parlamentului are loc astăzi la ora 19.00 / Conținutul proiectelor de lege

Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1% Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal. „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu. UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului. Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune. În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres. Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă. Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social. Premierul țării a spus, într-o declarație comună cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care se află în acest moment într-o vizită în România, că speră ca, „prin dialogul cu Comisia Europeană, cu comisarul responsabil pe domeniu, să putem avea un acord cu Comisia în așa fel ca măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la corectarea deficitului”. Bolojan a amenințat cu demisia dacă liderii coaliției nu îi aprobă reforma administrației locale Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru g4media.ro. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală. Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor. AUR pregătește patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul AUR intenționează să înainteze patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, aceste moțiuni vizează patru dintre cele cinci proiecte legislative pentru care executivul își asumă răspunderea în fața Parlamentului. Singurul proiect care nu va fi contestat este cel referitor la pensiile magistraților. UPDATE Coaliția se reunește luni, de la ora 12.00, pentru a discuta amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi asumat de Executiv. La ora 16.00 este prevăzută o ședință de Guvern, unde vor fi adoptate amendamentele convenite. Pachetul include cinci domenii: pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, instituțiile autofinanțate (ASF, ANCOM și ANRE) și partea de fiscalitate-insolvență. Potrivit procedurii, diseară, la plenul comun, președintele de ședință va deschide prima ședință, după adoptarea ordinii de zi, va da cuvântul premierului Bolojan, care își va rosti discursul de angajare a răspunderii. Urmează declarațiilor politice, potrivit timpilor alocați. Apoi, președintele va încheia ședința și va deschide alta, care se va desfășura în același fel. Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată luni, 1 septembrie, de la ora 19:00. Val de amendamente pe pachetele de măsuri PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat. PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat iar USR propune ca şefii instituţiilor autonome să beneficieze de bonsuri, după ce coboară deficitul sub 3% Unul dintre amendamentele propuse de PSD se referă la reintroducerea impozitului de 1% a companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane (IMCA). Asta după ce forma adoptată de Executiv prevedea eliminarea lui. „Impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor care au cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro este o formă de protecţie a veniturilor fiscale, astfel încât statul să încaseze din impozitul pe profit nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri a acestora. În actualul context fiscal-bugetar considerăm inoportună renunţarea la venituri fiscale certe, care au un impact de 1,2 miliarde lei. Mai mult decât atât, abordarea de a abroga acest impozit, în contextul în care taxele şi impozitele pe companiile mici sau pe populaţie cresc, creează o discriminare fiscală, îndepărtându-se de la principiul echităţii fiscale. În acest sens, propunem eliminarea prevederii privind abrogarea IMCA”, se arată în amendamentul PSD. De asemenea, social-democraţii propun ca refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii să fie obligaţi la plata impozitului, pentru sumele acordate de statul român. Astfel, potrivit documentului, PSD cere ca, la categoria „plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale”, să fie introduşi „refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii pentru toate sumele acordate de statul român”. În plus, PSD vrea scutirea de la plata contribuţiei de sănătate a mai multor categorii de persoane, cum ar fi: părinţii aflaţi în concediu de creştere a copilului, personalului monahal şi obligarea la plata impozitului a refugiaţilor ucraineni, migranţilor şi apatrizilor, pentru sumele acordate de statul român. Alte amendamente ale PSD

Bolojan merge, iar, cu ASUMAREA, în Parlament. PSD nu este de acord cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor AMENDAMENTE

13:14 AUR depune 4 moțiuni de cenzură/ Excepția: Reforma pensiilor magistraților Opoziția a anunțat deja că va depune moțiuni, chiar dacă regulamentul spune că este înregistrată doar una pe sesiune. 12:49 5 ședințe de plen, 5 angajări de răspundere/ PROCEDURA angajării Cum se desfășoară angajarea răspunderii, într-un caz unic în istoria parlamentarismului românesc. Ilie Bolojan a spart Pachetul II în 5 bucăți și își va angaja răspunderea, în fața Parlamentului, separat, pe cele 5. Astfel, potrivit procedurii, diseară, la plenul comun, președintele de ședință va deschide prima ședință, după adoptarea ordinii de zi, va da cuvântul premierului Bolojan, care își va rosti discursul de angajare a răspunderii. Urmează declarațiilor politice, potrivit timpilor alocați. Apoi, președintele va încheia ședința și va deschide alta, care se va desfășura în același fel. 12:16 PNL sugerează o posibilă ieșire de la guvernare/ Ciprian Ciucu: „Viitorul este incert” După ce premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia în ședința coaliției de duminică, din cauza neînțelegerilor pe reforma administrației locale, amânată după jumătatea lunii septembrie, PNL postează luni pe pagina sa de Facebook un mesaj cu subînțeles pentru partenerii de guvernare. „Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”, transmite Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL. 12:00 Ședința coaliției a început. Negocieri pe amendamente Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR) dezbat amendamentele la Pachetul II fiscal. Ședința coaliției a început la ora 12:00. La discuții participă, printre alții, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu și vicepremierul Marian Neacșu. După ședința coaliției, Guvernul va adopta forma finală a celor 5 proiecte de lege. Apoi, Bolojan va merge în Parlament, luni după-amiază, pentru procedura de angajare a răspunderii. 10:41 USR cere ca bonusul directorilor de instituții autonome să se acorde doar după ce coborâm sub 3% deficit – AMENDAMENTE USR propune eliminarea obligației pentru firme de a face conversia împrumuturilor în capital social. „Această măsură riscă să blocheze finanțarea start-up-urilor românești și să alunge investițiile, susțin reprezentanții USR. Amendamentele USR la pachetul 2 de măsuri: •⁠ ⁠Definirea rolului unor comisii de contestații în procesul de selecție a membrilor CA, deci la OUG 109/2011. Trebuie ca în cazul în care unii candidați sunt eliminați pe nedrept sau alții sunt admiși, deși nu îndeplinesc criteriile (de vechime într-un domeniu de activitate, de exemplu), să existe o cale de contestație înainte de a ajunge în instanță, unde procesele pot dura ani de zile. •⁠ ⁠Pentru autorități autonome (ASF, ANRE, ANCOM), limitarea prin lege a dreptului de a-și oferi bonusuri și prime doar dacă îndeplinesc criteriile de performanță și doar atunci când deficitul bugetar va fi de sub 3%. Acum, legea nu prevede nimic, așa că și-au dat prime nesimțite chiar în anul falimentelor firmelor de asigurări. Propunerea din pachetul 2 e ca bonusurile să fie limitate la 2 salarii de ministru/an, adică 26.000 de lei, dar chiar și așa dacă nu sunt performante, iar România e în deficit excesiv, primele și bonusurile trebuie drastic limitate. •⁠ ⁠Eliminarea asimilaților magistraților din lista celor care primesc pensiile magistraților. Azi nu doar magistrații, ci și niște funcționari publici valoroși, dar care totuși nu sunt magistrați, au aceleași drepturi. CCR s-a mai exprimat pe acest subiect și modificarea aceasta ar trece de CCR. •⁠ ⁠Alocarea de bani pentru investigațiile necesare monitorizării diabetului, AVC-urilor, a sarcinilor, dar și câtorva boli rare. Asta presupune cheltuieli suplimentare și, deși e o perioadă de restrângeri bugetare aici, ne costă mai mult dacă nu facem aceste monitorizări: decese sau intervenții medicale mai scumpe când e prea târziu. •⁠ ⁠Mai sunt o serie de amendamente tehnice. 10:25 PSD nu este de acord cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor (IMCA) și cer ca regugiații ucraineni să plăteasca CASS pe ajutoarele acordate de statul român – AMENDAMENTE Grupul PSD a depus o listă cu amendamente la pachetul II fiscal care se vor discuta de la ora 12 într-o ședință a coaliției. Unul dintre ele se referă la reintroducerea impozitului de 1% a companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane (IMCA), după ce forma adoptată de Executiv prevedea eliminarea lui. „Impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor care au cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro este o formă de protecție a veniturilor fiscale, astfel încât statul să încaseze din impozitul pe profit nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri a acestora. În actualul context fiscal-bugetar considerăm inoportună renunțarea la venituri fiscale certe, care au un impact de 1,2 miliarde lei. Mai mult decât atât, abordarea de a abroga acest impozit, în contextul în care taxele și impozitele pe companiile mici sau pe populație cresc, creează o discriminare fiscală, îndepărtându-se de la principiul echității fiscale. În acest sens, propunem eliminarea prevederii privind abrogarea IMCA”, se arată în amendamentul PSD. De asemenea, social-democrații propun ca refugiații ucraineni, migranții și apatrizii să plătească CASS pentru toate sumele acordate de statul român. Vezi amendamentele PSD – AICI Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni, de la ora 19.00, pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.  Ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului vor avea loc luni, de la ora 19.00, după cum au stabilit Birourile permanente reunite. Pentru cele 5 pachete, adoptate vineri, Guvernul se va reuni într-o nouă ședință luni, la ora 16.00, pentru a analiza amendamentele propuse. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că ședința Executivului va fi precedată de o reuniune a coaliției, la ora 12.00, având același scop, revizuirea amendamentelor. La ora 19.00 va avea loc procedura angajării răspunderii în Parlament. În aceste condiții, premierul Bolojan nu va putea merge la Constanța, pentru a se întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va face luni, 1 septembrie, o vizită în România. Guvernul a aprobat, vineri, pachetul 2 de măsuri de austeritate. Deși acesta a fost împărțit în șase legi separate,

Lider PSD, după ce Bolojan a amenințat cu demisia: E plin cimitirul de oameni de neînlocuit

„E plin cimitirul de oameni de neînlocuit”, spune vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați. Coaliția de guvernare, adaugă el, nu s-a format „în jurul unui om”. „Eu sunt de părere că, iertați-mi analogia pe care urmează să o fac, dar e plin cimitirul de oameni de neînlocuit. Și cred că am spus tot”, spune la Digi24 Ionuț Pucheanu. El afirmă că a susținut varianta Ilie Bolojan premier. „Coaliția aceasta, iertați-mă eu din câte știu, nu s-a făcut în jurul unui om. Dacă dumneavoastră ați auzit că s-a făcut în jurul unui om, să-mi spuneți și mie. (…) Și eu mi l-am dorit (premier – n.r.). Și eu mi l-am dorit, având o relație apropiată cu dumnealui. Am învățat administrație în primul meu mandat de la dumneavoastră. Nu neg lucrurile acestea. M-am consultat de multe ori cu domnul Bolojan, dar încep să cred că are sfătuitori greșiți lângă dumnealui. Ar trebui să uite rapid la oamenii care îi dau sfaturi și ce sfaturi îi dau”, încheie Pucheanu. Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru g4media.ro. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală.

SURSE: Bolojan a amenințat Coaliția că-și va da demisia din funcția de premier / Coaliția și Guvernul se reunesc luni pentru amendamentele la pachetul fiscal

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a amenințat coaliția că-și va da demisia din funcția de premier. Discuțiile au avut loc duminică, la Palatul Victoria, potrivit unor surse liberale, citate de Gândul. Momentul s-a petrecut după patru ore de discuții aprinse despre pachetul de reformă a administrației publice. „Nu are rost să mai stau, în condițiile acestea!”, le-a spus premierul Ilie Bolojan liderilor Coaliției care au luat parte la discuții. Reuniunea a început după orele prânzului și era urmată de o ședință de Guvern. Discuțiile cu privire la pachetul de reforme au durat mai bine de patru ore. Reducerile de posturi din Administrația Publică este cauza pentru care liderii nu au ajuns la un acord. Mai precis, propunerea dată de premierul Bolojan ca procentul reducerii de posturi să ajungă la 45%, cifră care, ar determina desființarea unui număr estimat de 70.000 de posturi. Angajarea răspunderii pachetului privind reforma administrație centrale, se amână pentru cel puțin două săptămâni, adică nu înainte de pe 15 septembrie. Măsurile de reducere a posturilor au fost analizate duminică, iar pentru că nu s-a ajuns la un acord, vor avea loc noi discuții luni. ȘTIREA INIȚIALĂ: La ora 12:00 va avea loc o întrunire a coaliției pentru analizarea amendamentelor propuse de parlamentari. La ora 16:00 este programată o ședință de guvern special dedicată acestor amendamente, unde Executivul va decide asupra eventualelor modificări. La ora 19:00 Guvernul va adopta pachetul prin angajarea răspunderii. Premierul Ilie Bolojan va participa, la ora 19:00, la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra: Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice Proiectului de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Analiză exclusiv | Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești

Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc. Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției. „Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024  a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF. Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei. Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale. Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact. Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii? Care este impactul bugetar? „Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții. În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului. Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024. Ce spune Ministerul de Finanțe De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură. „Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024. Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari. Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent. Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat. Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic. Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie. Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile. Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit. Cine are cele mai mari afaceri din România În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom. Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei. Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei). În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri. Top 10 companii din România după cifra de afaceri OMV Petrom SA – 30 miliarde lei; Automobile Dacia – 28 miliarde lei; OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei; Lidl Discount – 24 miliarde lei; Kaufland România – 20 miliarde lei; Ford Otosan – 19 miliarde lei; Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei; Profi Rom Food – 14 miliarde lei; Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei; Carrefour România – 13 miliarde lei. Sursa – Ministerul Finanțelor RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul „Lamborghini”. „Cursă” în instanță între ANAF și o firmă din Hunedoara. Bolizi de lux, folosiți în Franța de un pilot de raliuri Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București

Elena Lasconi către Bolojan: Măsurile de austeritate pot duce România la dictatură

„Grijă mare cu măsurile de austeritate pe care le luați din disperarea de a scădea deficitul! Cea mai mare greșeală într-o societate capitalistă este să tai investițiile. Cea mai mare. Vă atrag atenția că la Câmpulung am cheltuit puținii bani din buget pentru documentații, pentru a atrage fonduri europene. De cinci ani muncim pe brânci pentru a transforma proiectele în realitate. Vorbesc despre peste 30 de investiții. Domnule Bolojan, mă bazam pe experiența dumneavoastră de la Primăria Oradea și mă întreb ce ați fi făcut dacă vreunul dintre prim-miniștrii, din perioada în care ați fost primar, v-ar fi comunicat printr-o ordonanță, din pix, că nu veți mai continua proiectele pe fonduri europene? Am respectat legea, termenele de achiziție. Cred că știți că o licitație durează chiar și doi ani, doar trăim în România birocratică. Cu trei oameni la achiziții și cu peste 30 de proiecte pe fonduri europene e extrem de complicat. Am început licitațiile pentru spitale și școli. Acum sunt în derulare cele pentru blocuri. Analiza trebuie făcută pentru fiecare UAT în parte pentru că situațiile sunt diferite și au specificul lor. Nu e vorba de matematică. E vorba despre investiții și mai ales despre oameni”, a scris Elena Lasconi. Potrivit acesteia, un alt exemplu este „uciderea proiectelor prin CNI”: „Domnule Bolojan, la Câmpulung avem două proiecte în derulare: construirea primei creșe din municipiu și construirea pieței centrale agroalimentare, singura din Câmpulung. Proiectul pieței a fost blocat politic vreme de zece ani. După zece ani m-am luptat să îl deblochez, am participat la toate ședințele tehnice de la Ministerul Dezvoltarii, fiind în sit am lucrat la obținerea avizelor pentru autorizația de construire aproape doi ani. CNI a organizat licitația și din păcate a câștigat o firmă extrem de neserioasă care nu a făcut nimic. Ar trebui reluată licitația, dar ați distrus această posibilitate tot printr-o ordonanță. După 15 ani credeam că blestemul pieței se va sfârși. Nu ai cum să blochezi un proiect extremă urgentă pentru o comunitate. Toți producătorii stau în frig și în ploaie pentru că noi ne-am făcut datoria din contractul cu MDLPA și am demolat piața. Nu mă plâng pentru mine domnule Bolojan, ci pentru câmpulungenii pe care îi reprezint și cu mare îngrijorare despre ceea ce o să se întâmple cu România. Eu sunt zilnic printre oameni. Creșterea TVA a crescut și nemulțumirile oamenilor. După ce am scăpat de manipularea prin frică din ultimul an simt din nou frica cetățenilor. Frica de a nu mai avea ce pune pe masă, frica pierderii locului de muncă. Teama de a sta în frig la iarnă. Nu vreau să am dreptate, dar dacă nu revizuiți ordonața ucigătoare de proiecte pe fonduri europene, dacă nu vă temperați cu măsurile absurde făcute din birou, peste trei ani la alegerile parlamentare există riscul să ne trezim cu o majoritate izolaționistă. De acolo și până la dictatură mai e doar un pas”. Lasconi apelează la rațiune, „la omul care știu că sunteți”: „acțiunile dumneavoastră de acum pot schimba în rău România următoarelor decenii! Analizați situația din fiecare UAT. Nu matematic! Analizați-o în funcție de nevoile comunităților și nu renunțați la investiții”.

Nicușor Dan recunoaște posibile erori în pachetul fiscal: Vor fi corectate din 2027

Declarațiile au fost făcute la Chișinău, unde șeful statului a avertizat că sfârșitul anului 2025 și tot anul 2026 vor reprezenta „perioade dificile pentru români”. „Este un moment din care trebuie să ieșim, pentru că altfel economic pentru toată lumea va fi mult mai complicat. Când iei măsuri sub presiunea timpului mai comiti și erori. Aceste posibile erori le vom rectifica începând cu ianuarie 2027″, a explicat Dan. Președintele a subliniat că ultimele patru luni din 2025 și întreg anul 2026 vor pune la încercare populația română, dar a oferit și vești pozitive privind economia. „Vestea bună este că în iulie Fitch ne-a păstrat ratingul BBB-, iar în august Standard & Poors ne-a menținut ratingul BBB- cu perspectivă negativă, dar a conservat nivelul de dinainte să vedem amploarea fiscală”, a precizat Dan, adăugând că așteaptă și decizia Moody’s din septembrie. Referitor la stabilitatea guvernului Bolojan, președintele a avertizat că, în contextul în care toate partidele pro-occidentale sunt la putere, „nu prea mai ai rezervă” și responsabilitatea tuturor este ca acest cabinet să reziste cât mai mult timp.

Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale

Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni, de la ora 19:00, pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar. Măsurile privind administraţia publică sunt încă neadoptate, premierul Ilie Bolojan precizând că ar urma să fie discutate în cursul zilei de duminică. Ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului vor avea loc luni, de la ora 19:00, după cum au stabilit Birourile permanente reunite. Deputații vor putea depune amendamente la cele cinci proiecte până luni, la ora 9:00. Premierul Bolojan a anunţat, vineri, că doar cinci măsuri au fost adoptate în Executiv, iar prevederile privind administraţia publică urmează să fie discutate duminică, el precizând că foarte probabil va avea loc o nouă şedinţă de Guvern. Pe agenda şedinţei de Guvern de vineri s-au aflat: proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome; proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Șeful Executivului şi-a exprimat încrederea că, până la finalul săptămânii viitoare, toate cele şase pachete vor fi aprobate prin asumarea răspunderii. „Am încheiat o şedinţă de Guvern extraordinară în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele şase pachete, pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al şaselea, pachetul pentru administraţie publică, urmează să fie discutat duminică, când foarte probabil vom avea o nouă şedinţă de Guvern, în aşa fel încât să urmeze şi acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele şase pachete să poată fi adoptate”, a spus Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri la Palatul Victoria. Pe 7 iulie, Executivul şi-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale, iar o parte dintre prevederi au intrat în vigoare la 1 august. Al doilea pachet ar fi trebuit adoptat mult mai repede, însă a fost amânat din cauza neînţelegerilor din coaliţia de guvernare. AUTORUL RECOMANDĂ: Camera Deputaților își alege noua conducere LUNI. În aceeași zi, Bolojan este așteptat să-și asume pachetul 2 în Parlament Bolojan anunță duminică o nouă ședință pentru adoptarea pachetului pe administrație publică