Etichetă: ilie bolojan

Ilie Bolojan: Pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu

„Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a declarat premierul. Bolojan a explicat că în formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum rămâne cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una „mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”. Premierul a subliniat necesitatea unui sistem de salarizare clar pentru magistrați, având în vedere că actualul sistem interpretabil a generat peste 23.000 de procese. „S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a precizat Bolojan. „Este nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistrătură”, a adăugat premierul. Bolojan a anunțat că pachetul a fost adoptat și că Guvernul își propune să trimită Parlamentului cele 5 proiecte până la finalul zilei, cu agenda pentru amendamente stabilită până la începutul săptămânii viitoare. Proiectul pentru administrația publică a fost scos de pe ordinea de zi, dar premierul nu a explicat de ce. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a fost: „Am să vă răspund eu. Mai sunt câteva chestiuni în discuție. În discuția partidelor se va relua discuția cu coaliția duminică, după care va urma probabil o ședință de guvern”.

Ilie Bolojan anunță că au fost adoptate cinci din cele șase proiecte: „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități”

„În această seară am avut o ședință extraordinară, în care Guvernul României a adoptat cinci dintre cele șase proiecte din Pachetul 2 de reforme: proiectul privind pensiile magistraților, proiectul privind sistemul de sănătate, proiectul privind companiile de stat, proiectul pentru autoritățile autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE) și proiectul cu privire la fiscalitate – insolvență”, anunță Ilie Bolojan pe pagina de Facebook. Premierul spune că pentru al șaselea proiect, cel privind administrația publică, ne propunem adoptarea lui duminică, într-o nouă ședință de guvern. „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități, pentru o reformă necesară, prin care punem bazele unui stat corect, care-și respectă cetățenii”, mai spune premierul. Ilie Bolojan adaugă că: „Suntem nevoiți să acționăm urgent, pentru că timpul nu mai poate aștepta. Ani de zile s-au acumulat datorii care au crescut deficitul, dar și inechități diverse, care au dus la o stare de nemulțumire profundă în societate. Acum reparăm ceea ce s-a stricat”. Șeful Guvernului invocă situații excepționale în cazul acestor pachete de măsuri. „Nu e misiune ușoară sau populară, dar facem ce trebuie: evităm un rău mai mare pentru țară și readucem statul pe o traiectorie sănătoasă. La situații excepționale, luăm măsuri excepționale. Ne facem deci datoria”, mai notează Bolojan. Premierul spune în final că va transmite Parlamentului proiectele de lege, iar Guvernul își va angaja răspunderea pe acestea în fața forului legislativ.

UPDATE | Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONFIRMAT de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor

Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile  în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a crescut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun  (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli  au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile  Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei,  în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONTRAZIS de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor

Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile  în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun  (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli  au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile  Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei,  în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor

Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI)  „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,

Ilie Bolojan, despre agenda pachetului doi de măsuri: E foarte posibil să avem acest pachet pe cinci proiecte

„E greu să cuplezi pensia cu administrația, pensiile magistraților cu companiile de stat. E foarte posibil să avem acest pachet pe 5 proiecte. Noi ne propunem ca la sfârșitul acestei săptămâni să declanșăm această procedură, urmând ca, până la începutul săptămânii viitoare, să existe posibilitatea prevăzută în legislația parlamentară, să vină cu observații, cu completări din Parlament. Și dacă sunt fezabile, e posibil să le integrăm. Procedura de asumare va fi săptămâna viitoare. Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să încheiem procedurile. Nu știm dacă va fi o moțiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut”, a spus Bolojan. El a precizat că, după adoptare, pachetul va trebui să treacă prin Parlament și ar putea fi contestat la Curtea Constituțională. „Ar trebui să treacă de Parlament. Va exista posibilitatea unor contestații la Curtea Constituțională. Va mai dura o perioadă de timp, o săptămână, două, trei, așa încât Curtea să se pronunțe. Agenda este ca la 1 octombrie propunerile să intre în vigoare”, a afirmat premierul. Bolojan: Dacă România ar intra în OCDE, încrederea noastră ca țară crește Bolojan a explicat că Guvernul are două etape majore de respectat, una internă și una externă, care ține de accederea României la OCDE și de angajamentele asumate față de Comisia Europeană. „Avem proiecte de adoptat care țin de accederea României la OCDE. Ne propunem ca până la finalul lunii septembrie să adoptăm toate pachetele legislative hotărâte de guvern, în așa fel încât să trecem de evaluarea comitetelor. Avem încă 10 comitete de parcurs. Am parcurs 15 până în momentul de față. Dacă România ar intra în OCDE, încrederea noastră ca țară crește, atât de investitori și piețe, ceea ce înseamnă costuri financiare mai reduse, dobânzi mai mici, posibilități de investiții mai mari în România”, a spus premierul. „Al doilea element extern este ședința comisarilor și miniștrilor de finanțe, ECOFIN, care va avea loc în octombrie, unde va fi o evaluare a situației din România. Angajamentele pe care le-a făcut România în fața Comisiei Europene în anii trecuți – să le recuperăm, din păcate am întârziat, am generat această neîncredere. Nu e vorba doar de Comisie, e vorba de încrederea piețelor. Dacă vom trece de acest test, dacă nu mai avem alte probleme deosebite din punct de vedere al riscului de țară, al dezechilibrelor. Pe măsură ce încheiem anul, pachetele care au fost adoptate își fac efectul. Anul viitor vedem o scădere cu 2 procente a deficitului care ne duce într-o zonă în care ne stabilizăm”, a adăugat Bolojan.

Ilie Bolojan: Veniturile suplimentare din impozite nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal

Asta înseamnă că va scădea presiunea, nu va mai fi atât de mare presiunea legată de creșterea datoriei externe. Pentru că asta este o presiune foarte mare în fiecare an, dobânzile și cheltuielile financiare legate de contractarea de credite a crescut, ceea ce pune o presiune suplimentară, spune prim-ministrul. E nevoie de mai mulți oameni în economia reală Este nevoie de mai mulți oameni în economia reală, de încurajarea muncii, susține premierul: „Dar în afară de aceste măsuri, trebuie să susținem și alte măsuri, care să însemne mai mulți oameni în economia reală. Înseamnă încurajarea muncii, înseamnă premierea performanței, înseamnă reducerea cheltelor inutile din administrație și acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta, pentru că nu este atât de simplu. Avem începute foarte multe șantiere în România. În fiecare localitate din România, în fiecare oraș sau comună, sau în reședințele de județ, zeci de șantiere, dar în fiecare comună din România este cel puțin un șantier la care se lucrează”. Contracte mari, lipsă de finanțare Toate aceste șantiere trebuiau să fie finanțate din bani naționali sau bani europeni. Ilie Bolojan spune că, în urbanul mare, unde resursele primărilor sunt mai mari, o parte din șantiere sunt finanțate din banii primărilor de mari orașe. Dar în comune, 99% din finanțările sunt asigurate din bugetul de stat. „Asta a fost perioada în care am contractat lucrări pe Anghel Saligni de 55 de miliarde de lei, am contractat lucrări pe fonduri europene, am supracontractat lucrări pe fonduri europene, am început peste 1.200 de șantiere prin Compania Națională de Investiții, prin Administrația Fondului pentru Mediu și așa mai departe. Și am constatat că nu mai avem finanțări pentru aceste lucrări. Nu în totalitate, dar nu le mai putem duce în această formulă”. Creșterea impozitelor pe proprietate Astfel s-a decis, explică premierul, creșterea impozitelor. „Având în vedere angajamentele României și analizele legate de impozitele pe proprietate la persoanele fizice care se plătesc în România, am luat decizia să creștem baza de impozitare la impozitele pe proprietate la persoanele fizice. Asta înseamnă că această creștere de impozite la persoanele fizice, care sigur poate părea mare, să spunem, în procente, dar în termeni reali e oricum o creștere, nu mai plătești, să spunem, 100 de lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 de lei, va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale”. Aceste venituri nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal, mai spune Ilie Bolojan. „De aceea, complementar, am venit cu un pachet prin care reducem numărul de angajați în administrația locală, acolo unde s-a angajat prea mult. Și banii încasati suplimentar din impozitele pe proprietăți la persoanele fizice, plus economiile la salarii care se vor face, trebuie să se ducă în continuare la aceste investiții”.

Bolojan spune răspicat în fața agenției de rating Moodys că România traversează o CRIZĂ bugetară

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut deschis, în fața reprezentanților agenției internaționale de rating Moody’s, că „România traversează o criză bugetară”. Mesajul a fost transmis miercuri, în cadrul unei întrevederi la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat al Guvernului. Discuțiile cu oficialii Moody’s s-au concentrat pe măsurile deja adoptate de către Executiv pentru echilibrarea finanțelor publice și pe pașii următori. Ilie Bolojan a subliniat că depășirea crizei necesită „un set coerent de pachete de măsuri”, care „vizează reducerea cheltuielilor statului, creșterea veniturilor bugetare, precum și prioritizarea investițiilor publice”, potrivti comunicatului Palatului Victoria. Întrevederea cu Moody’s a inclus și o „discuție privind poziționarea României în actualul context regional, relația cu Uniunea Europeană, nivelul cheltuielilor militare și alte provocări externe”. La discuții au mai participat șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului. Guvernul a transmis că „va continua să urmărească menținerea stabilității economice și consolidarea credibilității României în fața partenerilor și a investitorilor internaționali”. Sursa: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:

Ilie Bolojan reafirmă sprijinul României pentru Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței: România va rămâne un susținător de neclintit

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a transmis astăzi un mesaj de felicitare Republicii Moldova și cetățenilor săi, cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la proclamarea independenței statului, reafirmând sprijinul ferm al României pentru parcursul european al țării. „România va rămâne susținător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova și al românilor de peste Prut, așa cum a dovedit în cei 34 de ani de la proclamarea independenței statului. Legătura unică de limbă, cultură, istorie și tradiții a creat spațiul prieteniei și solidarității între statele noastre. Sprijinul ferm, aplicat și multidimensional al României pentru parcursul european al Republicii Moldova, este, așadar, pasul firesc al relației noastre frățești,” a transmis Bolojan pe Pagina de Facebook a Guvernului. Premierul a subliniat că sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova este un pas firesc al relației dintre cele două state și a reiterat angajamentul României de a sprijini cetățenii moldoveni în aspirația lor pentru prosperitate, drepturi și libertăți europene. „Așa cum am spus răspicat și acum câteva zile la Chișinău, indiferent de vremuri, vom înfrunta împreună provocările și vom continua să fim punctul de sprijin al fraților noștri de peste Prut care aspiră la o viață mai bună, la prosperitate, la drepturile și libertățile conferite de statutul european. La mulți ani Republicii Moldova și cetățenilor săi!” Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion IRONIZEAZĂ măsurile lui Bolojan: „Bine că nu sunt eu președinte” ANPC avertizează că uniformele școlare pot afecta SĂNĂTATEA copiilor. Părinții sunt sfătuiți să fie atenți și la rechizite Țoiu și Muraru se CONTRAZIC pe excluderea din Visa Waiver. Țoiu: „Ne-au exclus pentru că am anulat alegerile”/Muraru: „SUA nu ne-au reproșat nimic”

Ilie Bolojan, consultări pentru prioritizarea investiţiilor din PNRR cu ministerele Transporturilor şi Dezvoltării

Ilie Bolojan i-a chemat la consultări pe tema prioritizării investițiilor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe miniștrii Transporturilor și Dezvoltării, în scopul analizării proiectelor care vor fi mai departe susținute prin acest mecanism european și prin identificarea altor surse de finanțare pentru cele care nu se pot încadra în PNRR, potrivit unui comunicat al Executivului. Proiectele de transport și de dezvoltare locală care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, precum și cele asumate de România drept ținte de investiții prin PNRR vor fi în continuare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor prezenta Guvernului, în scurt timp, proiectele prioritizate, pentru a beneficia în continuare de finanțare din PNRR. Pentru celelalte proiecte contractate, care sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a comunităților locale, vor fi identificate surse de finanțare din Programul Operațional Sectorial Transporturi, Fondul de Modernizare, Fondul Social European, alte surse de finanțare europene sau naționale. ”Pentru mediul economic și pentru dinamica implementării proiectelor este esențial să avem o radiografie clară a stadiului de realizare a investițiilor și a finanțărilor asigurate. Fiecare ministru are deplină libertate să stabilească portofoliul de proiecte și etapizarea lor, pe baza unor principii clare de dezvoltare strategică, cu încadrarea în anvelopa de finanțare. Obiectivul nostru ferm este să menținem un nivel cât mai ridicat al investițiilor”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. În domeniul transporturilor, au fost analizate proiectele de infrastructură rutieră, cu accent pe Autostrada Moldovei – A7, precum și proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, discuțiile s-au concentrat pe investițiile incluse în componenta ”Valul Renovării”, achiziționarea de vehicule nepoluante de către comunitățile locale și susținerea mobilității urbane durabile. sursa foto: Guvernul României