Patru organizații ale magistraților cer o discuție urgentă cu premierul Bolojan. Ce invocă acestea
Patru organizații ale magistraților au cerut marți premierului Ilie Bolojan o întâlnire „de urgență” pentru a analiza efectele pe care „campania susţinută de subminare a profesiei de magistrat”, desfășurată în ultimii trei ani, le are asupra încrederii publicului în autoritatea judecătorească. Reprezentanții acestora consideră că există o campanie îndreptată împotriva lor, după ce guvernul a propus reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare în justiție. Într-un comunicat transmis premierului, asociațiile afirmă cât de importantă este nevoia implicării judecătorilor și procurorilor în discuțiile despre modificările propuse la statutul magistraților. „Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) au solicitat luni o întrevedere de urgenţă prim-ministrului Ilie Bolojan, în legătură cu efectele pe care campania susţinută de subminare a profesiei de magistrat, din ultimii trei ani – exacerbată în timpul campaniilor electorale recente şi în contextul noilor propuneri de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor -, le produce asupra încrederii publice în autoritatea judecătorească”, se arată în comunicatul transmis ce acestea. În documentul transmis premierului, organizațiile declară că „dialogul este esenţial pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, dar devine cu atât mai necesar atunci când derapaje frecvente subminează deliberat încrederea în capacitatea puterii judecătoreşti de a-şi îndeplini funcţia esenţială – aplicarea legii, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”. Tot în comunicat se mai menționează că „dialogul şi consultarea reală nu pot fi substituite de mesaje publice menite să discrediteze o profesie, transformând-o în sursa tuturor problemelor unei societăţi. Există o distincţie clară între libertatea de exprimare şi critica legitimă, pe de o parte, şi lipsa de respect sau presiunea incorectă asupra sistemului judiciar, pe de altă parte”. Cele patru asociații declară că „stabilitatea şi predictibilitatea statutului judecătorilor şi procurorilor reprezintă principalele garanţii ale independenţei justiţiei” și cer o dezbatere pentru a stabili dacă schimbările legislative repetate respectă aceste principii democratice. Ele insistă asupra „importanţei participării judecătorilor şi procurorilor la dezbaterile care privesc statutul lor”, și asupra faptului că magistrații trebuie consultați și să aibă un „rol activ” în elaborarea legilor care le reglementează activitatea sistemului judiciar. „AMR, UNJR, AJADO şi APR şi-au exprimat încrederea că, la nivelul Guvernului, este înţeleasă necesitatea consultărilor cu organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru a asigura un cadru de dialog adecvat atunci când sunt iniţiate proiecte legislative ce implică statutul acestora, respectiv atunci când discursul public tinde să pună în discuţie însăşi legitimitatea autorităţii judecătoreşti”, se precizează în același comunicat.
SSCANDALUL din justiția românească nu rămâne fără ecou. Organizația magistraților europeni MEDEL condamnă „demonizarea” judecătorilor: „Incită la ură şi umilirea publică”
Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a postat pe pagina sa de facebook un mesaj în care Organizația MEDEL (n.r. – Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă „campania constantă de denigrare a puterii judecătoreşti, încurajată activ sub pretextul reformării repetate a statutului judecătorilor şi procurorilor din România.” Reamintim că justiția din România se află pe un butoi cu pulbere, după reforma pensiilor speciale, anunțată de Guvernul Bolojan, ceea ce a stârnit un adevărat scandal pe scena justiției din României, magistrații acuzând că sunt discreditați, iar acest lucru poate submina încrederea publică în puterea judecătorească. Subiectul pensiilor speciale ale magistraților stârnește, în continuare, reacții și controverse diverse în spațiul public. „MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar” Potrivit sursei citate, MEDEL solicită autorităţilor române să respecte standardele internaţionale şi să înceteze tacticile de presiune care destabilizează şi delegitimează sistemul judiciar. În plus, sprijină apelurile Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România ca celelalte puteri şi autorităţi să respecte statutul constituţional al judecătorilor şi să se asigure că principiile stabilităţii şi predictibilităţii acestui statut nu reprezintă doar vorbe goale, ci un scop comun demn de susţinut şi păstrat. „Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică” „MEDEL (Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă public campania de denigrare a puterii judecătoreşti din România, care a fost relansată în iulie 2025 de partidele aflate la putere, sub pretextul necesităţii reducerii deficitului bugetar. MEDEL atrage atenţia că un astfel de climat de ostilitate politică, întreţinut de oficiali de rang înalt, nu este de natură doar să ameninţe independenţa puterii judecătoreşti, ci şi să erodeze încrederea publicului în sistemul judiciar şi în legitimitatea acestuia, ce reprezintă o componentă esenţială a statului de drept. În declaraţiile sale anterioare privind România, MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar şi standardele internaţionale privind libertatea de exprimare şi critica sistemului judiciar, aşa cum au fost acestea statuate în opiniile şi recomandările instituţiilor internaţionale. Avem în vedere în primul rând Opinia nr. 18/2025 a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europene: Comentariile critice neechilibrate ale politicienilor sunt iresponsabile şi cauzează o problemă gravă, deoarece pot submina încrederea publică în puterea judecătorească. În aceste cazuri, puterea judecătorească trebuie să evidenţieze că un astfel de comportament este un atac asupra Constituţiei unui stat democratic şi un atac asupra legitimităţii unei alte puteri a statului”, sunt precizările făcute de MEDEL. „Niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare” „Respectarea limitei clare între libertatea de expresie şi critica legitimă pe de o parte, şi lipsa de respect şi presiunea incorectă asupra puterii judecătoreşti, pe de altă parte, impun ca politicienii să nu recurgă la argumente simpliste sau demagogice pentru a critica puterea judecătorească în timpul campaniilor politice doar de dragul argumentării sau pentru a abate atenţia de la propriile lor deficienţe. De asemenea, niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare, cu atât mai puţin violenţa împotriva judecătorilor. Puterile executivă şi legislativă trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a asigura toată protecţia necesară şi adecvată atunci când atribuţiile şi funcţionarea instanţelor sunt puse în pericol prin atacuri sau intimidări la adresa membrilor puterii judecătoreşti. Campania constantă de demonizare a judecătorilor din România din ultimii trei ani pune sub semnul întrebării abilitatea acestora de a-şi îndeplini în mod independent şi corect atribuţiile, acestea fiind compromise prin presiunile excesive de a accepta modificări substanţiale anuale ale statutului judecătorilor. ‘ Stabilitatea legislativă şi predictibilitatea nu pot fi asigurate cât timp statutul judecătorilor şi procurorilor este subminat an de an. Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică pot încuraja activ nesupunerea faţă de hotărârile judecătoreşti şi chiar violenţa faţă de reprezentanţii puterii judecătoreşti, care sunt portretizaţi ca fiind cauza principală a deficitului bugetar.” Sursă foto: Shutterstock RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene” Nicușor Dan intervine în plin SCANDAL al reformei din magistratură! / Întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă? CSM îi dă peste nas lui Ilie Bolojan și spune „PAS” REFORMEI Operațiunea „DISCREDITAREA”! Cum s-a transformat reforma „pensiilor speciale” într-un RĂZBOI TOTAL al grupării Bolojan împotriva magistraților! Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”
Cseke Attila: Ședințele coaliției trebuie reluate rapid pentru decizii importante
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, consideră că este necesară reluarea cât mai rapidă a ședințelor coaliției de guvernare, deoarece există decizii ce trebuie adoptate pentru binele țării, nu pentru un partid anume. Ministrul, care a fost invitat luni seară la Antena 3, a fost întrebat despre tensiunile apărute între partidele din coaliție. Cseke Attila a declarat că actuala formulă de guvernare trebuie să continue. El a spus că apar discuții în mod inevitabil, fiindcă fiecare formațiune are propriul program politic. „Este obligatoriu să mergem mai departe, acum sigur că vorbesc din partea UDMR, nu pot vorbi din partea celorlalţi. Într-o coaliţie cu patru formaţiuni şi grupul minorităţilor naţionale întotdeauna apar discuţii. Şi de aici încolo vor fi. Nu cred că undeva în lume există o coaliţie în care patru partide se înţeleg în toate. Nu se poate acest lucru. Pur şi simplu programul lor electoral diferă, programul partidelor diferă”, a explicat ministrul. Acesta a precizat că este nevoie de discuții între partidele de la guvernare, astfel încât întâlnirile coaliției să fie reluate cât mai curând. „Trebuie discutat, sper că aceste şedinţe ale coaliţiei se vor ţine cât mai repede, pentru că deciziile trebuie luate. Şi se iau pentru ţară, nu pentru un partid. Este un context şi un an foarte greu şi o perioadă grea în care trebuie să luăm decizii în comun”, a declarat Cseke Attila. Întrebat despre posibilitatea ca PSD să iasă de la guvernare, ministrul UDMR a spus că speră că acest lucru „nu se va întâmpla”. „Asta ne-ar mai lipsi acum, în contextul în care suntem cu acest deficit pe care trebuie să îl gestionăm. Nu vorbim de o săptămână sau de o lună, noi avem o perioadă foarte grea în faţă, probabil anul acesta şi mare parte din anul următor. Nu rezolvăm cu pachetul doi toate problemele României, adică o să punem punct la privilegii şi vom avea bani la bugetul de stat. Ne-am angajat, ca ţară, să reducem deficitul în fiecare an pentru următorii şase-şapte ani. Eu sper ca în partea a doua a anului viitor măsurile să nu mai fie atât de contondente şi atât de dure, să se ia şi măsuri care vin în sprijinul tuturor, inclusiv pe partea de investiţii”, a adăugat ministrul Dezvoltării.
Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor
Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.
Bolojan le cere miniștrilor să-și publice declarațiile de avere: Transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală
Ilie Bolojan le-a cerut tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului. Premierul României le-a mai solicitat membrilor cabinetului să publice documentele și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective. Potrivit unui comunicat al Guvernului, această solicitare a premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament. „Transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice”, a declarat premierul. Însă, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025, s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate încălca dreptul la viață intimă, familială și privată. Cu toate astea, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice, potrivit Mediafax. Sursa Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Autorul recomandă: Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor / Cel mai mare constructor român scade ritmul
Anunțul BNR cu privire la rata dobânzii de politică monetară. Evoluțiile mediului intern și internațional, atent monitorizate de Banca Națională
Informații importante pentru zona economică transmise de BNR! Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an. BNR a mai punctat că monitorizează evoluțiile mediului intern și internațional, precizând că este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care discupune, pentru a îndeplinirii obiectivului fundamental și anume stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, arată BNR într-un comunicat. „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale sunt esențiale” S-a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai spune în comunicatul băncii centrale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Oficial BNR, despre principalul RISC la adresa stabilităţii financiare. „Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare”
Sebastian Burduja este noul consilier onorific al premierului
Sebastian Burduja a anunțat pe Facebook faptul că a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan. „Serviciul public nu este despre politicieni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată”, a scris Sebastian Burduja. Noul consilier al premierului a explicat de ce a acceptat propunerea. „Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă. Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică”, a precizat Sebastian Burduja.
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!
Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.
Ilie Bolojan, despre scandalul lui Dragoș Anastasiu: Nu am ştiut despre dosar
Bolojan a subliniat că nu a discutat cu Anastasiu acest subiect și a condamnat ferm practicile de corupție din administrația publică. „Nu trebuie să acceptăm darea de mită și taxele de protecție. Chiar dacă viața de antreprenor a fost dificilă, aceste practici nu pot fi tolerate”, a spus premierul, făcând apel la antreprenorii români să denunțe orice formă de corupție, confrom G4Media. Ilie Bolojan: controale și schimbări în ANAF pentru eliminarea corupției Bolojan a dezvăluit că deține informații despre angajați ai ANAF ale căror rude dețin firme de contabilitate și consultanță, implicate în relații suspecte cu companii controlate de aceștia. Premierul a afirmat că a schimbat conducerea ANAF și a dispus controale pentru a verifica aceste practici. „Sistemele pervertite nu pot fi dezafectate peste noapte, dar luptăm să eliminăm aceste situații”, a adăugat acesta. Premierul preia atribuțiile pentru reforma companiilor de stat După demisia lui Dragoș Anastasiu, Ilie Bolojan a anunțat că nu va numi imediat un alt vicepremier. Până la găsirea unui înlocuitor, premierul va prelua atribuțiile legate de reorganizarea companiilor de stat și a agenției AMEPIP, responsabilă cu gestionarea acestora. „Reforma companiilor de stat rămâne o prioritate. Trebuie să creștem performanța și să eliminăm pierderile care afectează bugetul de stat și serviciile publice”, a declarat Bolojan.