Etichetă: ilie bolojan

Alertă energetică în august. Risc crescut de pene de curent

În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație. Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax.  Loading … România, în stare de alertă energetică în august Ce reprezintă starea de alertă? Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă. Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice. Care sunt măsurile Guvernului? Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice. Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată. Pot fi pene de curent? Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii. Ar exista riscul unor pene de curent? Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică. În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica. Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ

PSD: PNL, USR și AUR sacrifică banii din PNRR pentru Fritz

PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz. Reacția vine după ce legea integrității, care este jalon în PNRR, a fost respinsă în Parlament. PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că pune interesele politice înaintea fondurilor europene. Social-democrații susțin că Ilie Bolojan a blocat adoptarea Legii ANI pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și afirmă că miza reală este salvarea liderului USR, nu respectarea angajamentelor din PNRR.  Loading … Ce a transmis PSD după ce legea ANI a picat în Parlament. Sursă foto: Facebook „Iată imaginea coaliției PNL-USR-AUR: e gata să sacrifice cu cinism 770 milioane de euro din PNRR ca să-l salveze pe Dominic Fritz! Când a fost vorba de a vota pentru un jalon PNRR pe decarbonizare care însemna aproape un miliard de euro din PNRR, Bolojan nu s-a obosit să vină la vot în Senat. Azi, când a fost vorba de salvarea politică a lui Fritz, Bolojan a făcut toate eforturile posibile pentru a bloca adoptarea noii Legi a ANI, din care PSD scosese toate portițele pe care le strecuraseră în favoarea șefului USR. A venit, s-a zbătut, a luat cuvântul, și-a scos parlamentarii din sală. Aceasta este adevărata față a lui Bolojan, nu contează cu adevărat integritatea, miliardele europene și economia, ci doar supraviețuirea sa politică și a aliatului din fruntea USR”, arată PSD pe Facebook. Ce arată tabelul postat de PSD AUR: 1 „pentru”, 25 „abțineri”, 1 „nu a votat” PIR: 7 „pentru”; PNL: 17 „nu au votat”; PSD: 35 „pentru”; UDMR: 9 „pentru”; USR: 11 „nu au votat”; Senatori neafiliați: 3 „pentru”, 3 „abțineri”. Legea ANI a picat în Parlament, joi, 30 iulie 2026 Legea ANI, inclusă ca jalon în PNRR, nu a fost adoptată de Senat. Un amendament propus de PSD prevedea încetarea mandatului pentru persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese prin decizie definitivă. Dominic Fritz susține că modificarea îl viza direct. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 „abțineri”, iar 29 de senatori „nu au votat”. De asemenea, în această seară, Dominic Fritz a reacționat, după ce legea ANI a picat în Parlament. Președintele USR susține că, potrivit noii legi, dacă acest caz s-ar rejudeca, nu s-ar mai afla în conflict de interese. Liderul USR afirmă că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca Constituția și respinge schimbarea sancțiunilor după producerea faptelor. Detaliile pot fi consultate AICI. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Tanczos Barna anunță planul ANSVSA pentru oieri

În cursul zilei de joi, 30 iulie 2026, Tanczos Barna s-a întâlnit cu reprezentanții oierilor. La București, crescătorii de ovine și caprine au protestat în Piața Victoriei, până în jurul orei 17:00. Aceștia au solicitat Guvernului reluarea de urgență a exporturilor, avertizând că blocarea comerțului pune în pericol fermele și veniturile a mii de familii. Au cerut și demisia conducerii ANSVSA. Tot astăzi, vicepremierul Tanczos Barna, care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a purtat un dialog cu reprezentanții oierilor și i-a anunțat că o echipă de experți de la ANSVSA va prezenta planul pentru ieșirea din criză. Protestul fermierilor nu a fost lipsit de incidente. Protestul oierilor a început cu o altercație, fermierii au forțat gardurile de protecție, în încercarea de a intra în sediul ANSVSA. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Ajunși în Piața Victoriei, fermierii au blocat parțial circulația. Apoi, după ora 15:00, o delegație formată din 10 persoane a fost primită la Guvern. Vezi AICI, pas cu pas, ce s-a întâmplat la protest.  Loading … Fermierii au protestat în București Tanczos Barna s-a întâlnit cu fermierii Tanczos Barna a dat asigurări fermierilor că va trimite Guvernului Bolojan lista revendicărilor, după întâlnirea cu reprezentanții oierilor, arată Mediafax. Vicepremierul, ministru interimar al Agriculturii, s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții crescătorilor de ovine care au protestat în București. Fermierii au prezentat Guvernului o listă de revendicări. Ei au cerut schimbarea președintelui ANSVSA, reclamând lipsa dialogului, dar și măsuri rapide pentru depășirea crizei și despăgubiri pentru pierderile provocate de blocarea exporturilor de ovine. Tanczos Barna a precizat că solicitările lor vor fi analizate cu prioritate pentru identificarea unor soluții rapide. Ministrul interimar al Agriculturii a anunțat că a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri privind trasabilitatea și controlul circulației animalelor. Scopul este ca România să demonstreze că poate gestiona eficient riscurile legate de bolile din sectorul zootehnic. „În cursul zilei de astăzi, am avut ocazia să mă consult cu domnul premier și posibilitatea de a-l informa de solicitările fermierilor cu care m-am întâlnit la Palatul Victoria. Îi asigur pe fermieri că am înțeles mesajul. Zilele acestea o nouă echipă de experți de la ANSVSA și mediul academic vor prezenta planul pentru ieșirea din criză, care va fi dezbătut săptămâna viitoare atât cu Colegiul Medicilor Veterinari, cât și cu reprezentanții fermierilor și experții Comisiei Europene, după care va fi înaintat și oficial Comisiei. Îi asigur pe fermieri, că o decizie în ceea ce privește conducerea ANSVSA va fi luată la nivelul Guvernului în cel mai scurt timp posibil”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, după întâlnirea cu reprezentanții oierilor. Sursă foto: Gândul / Mediafax Foto

Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE

Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.

Grindeanu îl torpilează pe Bolojan după ce acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Simion

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat pe pagina sa de Facebook  despre întâlnirile pe care le-a avut premierul interimar Ilie Bolojan cu George Simion. Politicianul a precizat că Bolojan i-a sărăcit pe români în numele ”reformei”, însă s-a întâlnit cu ”extremistul” George Simion pentru a rămâne la putere. ”Pentru putere și bani! ”Pro-europeanul” Bolojan, care i-a sărăcit pe români în numele ”reformei” recunoaște că și-a salvat scaunul prin înțelegeri netransparente cu ”extremistul” George Simion. Apărătorul democrației care ne ținea prelegeri sforăitoare despre ”pericolul extremist” a recunoscut negocierile pe sub masă, prin camere de hotel, de la Cluj până la Bruxelles, cu fix aceiași ”extremiști” pe care îi critica. De ce?! E simplu: pentru a rămâne la putere și racordat la bani! Bolojan nu este ”salvatorul providențial” care luptă cu forțele răului, anti-europene”, a scris președintele PSD. Sorin Grindeanu: ”Românii au nevoie de stabilitate” De asemenea, Sorin Grindeanu a mai scris că Bolojan ”este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii”, iar ”românii să plătească prețul acestei crize profunde”. ”Bolojan este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii, ca să mențină instabilitatea în țară, iar românii să plătească prețul acestei crize profunde. Eu am spus mereu că respect votanții AUR și că luptăm împotriva măsurilor aberante ale lui Bolojan și pentru ei. Am însă o problemă cu liderii lor. ”Imaculații” de la PNL acum au descoperit că cei de la AUR ”au voturi în spate”. Domnilor de la PNL și USR – când strigați pe la televizoare că AUR este un partid pro-rus și un pericol pentru Europa, nu știați asta? Sau ”liniile roșii” pe care le trasați sunt valabile doar pentru presă, în timp ce ascunși prin cotloane negociați pentru funcții și interese personale? Românii au nevoie rapid de un guvern funcțional. Românii au nevoie de stabilitate. PSD rămâne alături de români și vom sancționa în Parlament orice derapaj la adresa lor”, a mai spus Sorin Grindeanu. Ce a spus Ilie Bolojan despre întâlnirile cu George Simion Premierul interimar și președintele PNL Ilie Bolojan a oferit o serie de explicații la Digi24, miercuri seara. ”Anul acesta cred că m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. În condiţiile în care, în plan parlamentar, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetăţeni care au votat… am căutat să nu jignesc oameni şi să am o relaţie civilizată. Asta am făcut şi cât am fost preşedintele Senatului, asta am făcut şi în această perioadă şi cu toţi cei, de exemplu, care sunt în Senat, cu liderii de grup, cu cei care erau vicepreşedinţi, am căutat să am o relaţie civilizată, pentru că asta ţine de respectul între oameni şi de respectul pentru românii care votează”, a spus Bolojan.

Sorin Grindeanu: Ilie Bolojan, în toată aroganța domniei sale, a anunțat că a deblocat vreo 6.000 de posturi în sănătate. Nu știe nimeni pe ce criterii

Sorin Grindeanu a vorbit, într-o intervenție la România Tv, despre memorandumul lui Ilie Bolojan privind deblocarea celor aproximativ 6.000 de posturi în sănătate. Liderul PSD mărturisește că nici el, nici alți colegi din partid, care cunosc sistemul medical (Alexandru Rogobete, Alexandru Rafila, Adrian Streinu-Cercel) nu cunosc criteriile care au stat la baza acestei decizii. „Bolojan a spus în fața unei săli goale că a aprobat un memorandum de a deblocat 6000 de posturi în sănătate, cele mai multe la Bihor. Am colegi care știu sistemul – Rogobete, Rafila, Cercel. Nu știm criteriile pentru care au fost deblocate. Grindeanu: „Nu știu criteriile după care s-au împărțit aceste posturi” Am făcut 12 plângeri prealabile, după care am formulat 11 acțiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel București. De ce 11? Pentru că, între timp, așa cum ați văzut și aseară, Ilie Bolojan, în toată aroganța domniei sale, a venit la declarații, la pupitrul Guvernului, și a spus, în fața unei săli goale, următorul lucru: „Am aprobat, nu știe nimeni pe ce criterii, un memorandum pentru a debloca vreo 6.000 de posturi în sănătate”. Am aflat că cele mai multe sunt pe la Bihor și nu știu încă nici eu, nici colegii mei. Am colegi care cunosc foarte bine acest sistem – Alex Rogobete, Alexandru Rafila și domnul Cercel – și spun că nu știu criteriile după care s-au împărțit aceste posturi. „Guvernul demis și-a depășit atribuțiile” Iar la punctul 2 de pe ordinea de zi a fost ceea ce cred eu că trebuia să realizeze încă din prima clipă prim-ministrul, și anume că a făcut o ilegalitate la penultima ședință de Guvern, când a aprobat, printr-o hotărâre de Guvern, acea strategie pentru biodiversitate 2027–2030, depășindu-și atribuțiile de guvern demis, interimar, care nu are voie să adopte politici publice noi. Diana Buzoianu a trimis strategia la Senat. Este bine că au ieșit din ilegalitate, însă 11 hotărâri de Guvern sunt în continuare în afara legii, iar noi vom continua demersurile în justiție, astfel încât legea să nu mai fie încălcată în România. Parlamentul României – și nu este doar meritul PSD – a votat astăzi, în Camera Deputaților, toate cele 10 puncte aflate pe ordinea de zi. Șase dintre acestea sunt legate de PNRR, iar celelalte patru reprezintă propunerile PSD despre care aminteam la început. Grindeanu, despre deblocarea ROMATSA Vineri voi convoca un nou plen al Camerei Deputaților pentru proiectele care vin de la ministrul Nazare și care vizează deblocarea situației de la ROMATSA, astfel încât să putem efectua plățile necesare și să evităm o situație care ar putea genera blocaje în traficul aerian. Vom vota vineri două legi, dacă acestea vor veni de la Senat – și sper să ajungă joi seara. De asemenea, vom avea pe ordinea de zi o lege referitoare la exploatările din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, precum și o lege de la Ministerul Transporturilor, astfel încât aplicarea e-vinietei, respectiv a acestei taxe, să poată fi amânată până la 1 octombrie. Este o solicitare venită din partea Ministerului Transporturilor și a CNARI. Pe ordinea de zi se vor afla și încă trei proiecte de lege inițiate de Ministerul Agriculturii. Le mulțumesc tuturor colegilor, inclusiv celor de la USR, care au votat aceste proiecte, cu excepția legii privind ANI. Nu vreau să intru în amănunte cu privire la motivele pentru care s-au abținut, deoarece cred că știm cu toții de ce.”, a declarat Grindeanu.

Un membru PNL cere împușcarea lui Sorin Grindeanu într-un comentariu la o postare făcută de Ilie Bolojan. Mesajul, apreciat și de alte persoane

Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, a publicat un comentariu în care cere împușcarea lui Sorin Grindeanu, la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan. Pe pagina sa de Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, scrie Gândul. Comentariul acestuia a fost publicat la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar se plânge de presiunile și atacurile venite din partea PSD. „Soluția este să-l împușcați pe Grindeanu …. . PSD = atentat la siguranța României! Grindeanu elementul principal. Dacă era în Rusia plonja voluntar de la etajul 10 în gol sau se îneca cu mâncare”, a scris Găgeanu Ionuț Silviu. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan. Mai mult, comentariul a primit aprecieri din partea unor simpatizanți ai PNL și ai premierului. Tot Gândul declară că l-a contactat pe liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală. Publicația spune că a transmis și un mesaj în acest sens, însă până la publicarea materialului nu a primit un răspuns. Cine este liberalul care a publicat mesajul Potrivit informațiilor prezentate de Gândul și activității sale de pe Facebook, Găgeanu Ionuț Silviu este din județul Vâlcea, are 32 de ani și se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași și antreprenor la Titan Construct. În profilul său menționează că locuiește în Râmnicu Vâlcea. De asemenea, acesta publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și pentru liderii formațiunii. Pe pagina sa apar fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, dar și materiale de promovare a activităților organizației județene. Tot pe pagina sa de Facebook, Găgeanu a distribuit în repetate rânduri mesaje de susținere pentru Ilie Bolojan și pentru PNL, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale a fostului lider liberal Nicolae Ciucă. Comentariul lui a fost publicat în contextul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la data de 5 mai. De atunci, aripa din PNL apropiată de Ilie Bolojan a schimbat replici dure și amenințătoare cu celelalte partide parlamentare, cu excepția USR. La mai bine de 80 de zile de la acel moment, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, după cum reiese din mesajele publicate.

Alexandru Rogobete îl acuză pe Ilie Bolojan că dezinformează despre sistemul sanitar: Nu înțelege cum funcționează spitalele

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a respins marți, la Euronews, afirmațiile făcute în aceeași seară de premierul interimar Ilie Bolojan despre funcționarea sistemului medical. Acesta a afirmat că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale. „A înțeles ceva cu numărul de paturi, dar n-a înțeles tot. Și n-a înțeles până la capăt. Dezinformează, așa cum a făcut-o în toate aceste zile. O să explic de ce spun asta. Ce nu înțelege domnul premier demis, Ilie Bolojan, deși i-am explicat de zeci de ori când eram ministru, este că în țara asta există mai multe categorii de spitale”, a declarat fostul ministru. Rogobete a spus că spitalele de urgență funcționează după reguli diferite față de celelalte unități medicale și că „dacă apare un accident colectiv, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere”. „Există categoria spitalelor de urgență, indiferent că sunt județene sau institute de urgență, în care gradul mediu de ocupare astăzi în România este undeva anual de 90%. Este enorm. Recomandările internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare de maximum 75%. De ce? În cazul în care apare un accident colectiv, de exemplu, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere și de a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete. Fostul ministru al Sănătății a precizat că există și spitale unde gradul de ocupare este mai redus, însă motivul nu este lipsa pacienților, ci deficitul de personal medical. „Mai există alte categorii de spitale unde gradul de ocupare este mai mic. Este adevărat că sunt unele spitale care au gradul de ocupare mediu undeva între 60 și 70% și ar putea să aibă mai mult pentru că nu sunt spitale de urgență. De ce nu au mai mult? Pentru că nu au personal medical care să îngrijească acești pacienți. Au secție în structură și nu face diferența, nu vede această diferență pentru că nu înțelege sistemul. Deși pe hârtie apare că au secție de cardiologie, ei nu au cardiolog”, a spus acesta. Legat de salarizarea personalului medical, Rogobete a spus că una dintre majorările importante ale veniturilor din sănătate a fost făcută în 2024, în perioada în care activa în Ministerul Sănătății. „A doua creștere de salarii din 2018 s-a făcut când eram în Ministerul Sănătății, în 2024, unde a crescut salariul mediu al asistentelor și medicilor cu 20%. Dar nu aici este problema. Până în 2018, România avea cel mai mare exod al medicilor. Un medic rezident câștiga 1.200 de lei. Este foarte greu de recuperat această pierdere. Cine își imaginează că peste noapte se produc medici și se reorganizează, se reașează serviciile, nu știe despre ce vorbește”, a declarat fostul ministru. „Premierul nu știe despre ce vorbește în situația asta. Toți sunt proști în sistemul de sănătate, doar el e deștept. Am văzut toate acestea. Un anestezist care lucrează în cele mai grele condiții pierde între 2.500 și 4.000 de lei pe lună”, a mai afirmat Alexandru Rogobete. Bolojan: „Un spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați” La rândul său, Ilie Bolojan a precizat marți că Guvernul a analizat solicitările venite din sistemul sanitar pentru deblocarea a 26.000 de posturi, însă a decis aprobarea unui număr mai redus, pe baza unor criterii care, potrivit acestuia, urmăresc nevoile pacienților și situația financiară a spitalelor. „Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale. Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim”, a declarat premierul interimar. Ilie Bolojan a spus că primul criteriu folosit a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Potrivit acestuia, unitățile care aveau spațiu financiar pentru noi angajări au primit un număr mai mare de posturi. „Cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nozocomiale și așa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan. Al doilea criteriu avut în vedere a fost gradul de ocupare al paturilor. Premierul a susținut că spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi. „Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi. Asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă și calitatea serviciilor medicale răspund cererilor pacienților. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor și consumă resurse”, a spus acesta. „Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a declarat Bolojan.

Ilie, nu mai încălca legea!. Grindeanu anunță că PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uri

În cadrul unei declarații susținute în Parlament, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său a depus „12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri”. „Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD. Din aceste 12 HG-uri, 11 „au fost deja publicate în monitorul oficial și au putut fi contestate la Curtea de Apel București”, potrivit acestuia. „De aceea fac, așa cum am făcut și ieri, încă un apel la premierul demis Ilie Bolojan să retragă acest HG și să-l trimită de urgență la Parlament”, a declarat Grindeanu. În caz contrar, „premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde un miliard de euro din PNRR”, afirmă el. Sorin Grindeanu a afirmat „că Parlamentul va dezbate cu celeritate acest proiect și vom acorda toată atenția cuvenită pentru a ne asigura că nu se vor crea blocaje suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii mari de transport. Nu va distruge capacitățile de producție a energiei hidro și nici nu va compromite șansa României de a extrage gaze naturale din Marea Neagră”. La finalul discursului său, liderul PSD a făcut un apel către Ilie Bolojan. „Ilie, nu mai încălca legea! Trimite acest proiect la Parlament și-l vom dezbate cu celeritate. Dacă nu vei face acest lucru și vom pierde acel miliard, ești unicul vinovat pentru această situație”, a conchis Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu: Am mesaje de la Ilie Bolojan cu 10-11 propuneri. Liderul PSD spune că va face o nouă sesiune extraordinară, nu pentru orgoliul lui Bolojan”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie. „Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD. Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem” „Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta. Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens. „O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu. Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”. „De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.