Etichetă: ilie bolojan

PSD sesizează Curtea de Apel București şi Parchetul General împotriva Guvernului Bolojan. Partidul lui Grindeanu reclamă abuzuri de ordin legislativ

PSD transmite luni că sesizează Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul General, împotriva guvernului Bolojan, după ce a iniţiat hotărâri de Guvern şi politici publice cu impact pe termen lung, ceea ce îi era total şi irevocabil nepermis, fiind guvern demis. PSD cere Guvernului Bolojan să oprească de îndată publicarea hotărârilor ilegale în Monitorul Oficial şi/sau să le reintroducă pe circuitul legislativ pentru reconsiderare, în conformitate cu normele constituţionale, arătând că România are nevoie de un Guvern care respectă Constituţia, nu de unul care o reinterpretează în favoarea sa. PSD contestă în instanță hotărârile adoptate de Guvernul Bolojan și îl acuză că a încălcat Constituția „PSD somează guvernul demis Bolojan să respecte Constituţia şi iniţiază procedurile legale împotriva abuzurilor de ordin legislativ pe care acesta le-a comis. PSD a avut şi are întreaga disponibilitate de a susţine măsurile necesare pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR şi absorbţia fondurilor europene, aşa cum a demonstrat, inclusiv în actuala sesiune extraordinară a Parlamentului. Este responsabilitatea oricărui Guvern să îndeplinească obiectivele strategice ale României cu respectarea Constituţiei şi a legii, nu prin încălcarea lor”, spun social-democraţii într-un comunicat oficial.  Loading … PSD anunţă că „a luat astăzi măsuri juridice ferme şi fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deşi demis, continuă să acţioneze ca şi cum ar deţine un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituţia României, cât şi limitările impuse de lege”. „Este prima etapă a unui proces de denunţare în faţa tuturor autorităţilor competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniştrilor săi a depăşit termenul constituţional de 45 de zile. De la momentul demiterii de către Parlament, acţiunea executivă a Guvernului Bolojan este strict restricţionată de lege la acte de administrare curentă. Nu este interpretarea vreunui avocat, nu este vreo opinie politică – ci reprezintă norma constituţională explicită. În loc să respecte această regulă fundamentală a statului de drept, premierul demis Ilie Bolojan a ales s-o sfideze şi s-o interpreteze abuziv, după bunul său plac. A iniţiat acte de dispoziţie – hotărâri de Guvern şi politici publice cu impact pe termen lung – ceea ce îi era total şi irevocabil nepermis”, arată PSD în comunicat. Social-democraţii precizează că nu vorbim de încălcări formale sau tehnice, ci vorbim de acte cu impact direct asupra României. „Un Guvern demis a aprobat şi a impus Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii şi Planul de Acţiune aferent – documente programatice de mare anvergură, cu consecinţe directe asupra construcţiei de autostrăzi, exploatării gazelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep şi finalizării sau construcţiei de noi hidrocentrale. Acestea sunt politici pentru viitor, adoptate de un Guvern fără mandat pentru prezent! Astăzi am contestat aceste hotărâri adoptate în şedinţa de Guvern din 23 iulie 2026 şi alte opt adoptate în acelaşi spirit de sfidare constituţională, toate marcate de acelaşi tipar: depăşirea limitelor legale, ignorarea avizelor negative şi exercitarea unor atribuţii ministeriale expirate”, anunţă PSD. PSD mai anunţă că marţi va sesiza Curtea de Apel Bucureşti cu cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. „Legea ne conferă explicit dreptul de a sesiza instanţa fără a mai aştepta răspunsul Guvernului – şi îl vom exercita. Hotărârile nepublicate le vom contesta de îndată ce vor apărea în Monitorul Oficial. Nu există fereastră de timp care să funcţioneze ca scut împotriva răspunderii. Sesizăm Parchetul General – pentru ca procurorii să analizeze, în limitele competenţelor lor legale, consecinţele penale ale adoptării şi punerii în executare a unor acte constituţional interzise”, arată PSD. „Somaţia noastră este clară: Guvernul Bolojan trebuie să oprească de îndată publicarea hotărârilor ilegale în Monitorul Oficial şi/sau să le reintroducă pe circuitul legislativ pentru reconsiderare, în conformitate cu normele constituţionale! România are nevoie de un Guvern care respectă Constituţia – nu de unul care o reinterpretează în favoarea sa. PSD va folosi toate instrumentele legale disponibile pentru a restabili ordinea constituţională şi a trage la răspundere pe cei care au ales să o sfideze. Guvernul demis a ales să sfideze Constituţia. PSD a ales să o apere”, mai transmite PSD.

Rogobete îi cere lui Bolojan să plece acasă: Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit

Potrivit fostului ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, România a avut nevoie de 36 de ani pentru a construi primele spitale noi, iar investițiile de miliarde în infrastructură sunt inutile fără personal medical adecvat nevoilor sistemului sanitar. „Am construit degeaba toate aceste spitale și s-au investit degeaba peste 12 miliarde de lei în ultimii patru ani în infrastructura spitalicească dacă nu angajăm personal suficient”, a transmis sâmbătă Alexandru Rogobete. Rogobete contestă calculul necesarului de personal din sănătate Deputatul PSD contestă cifra de 26.000 de angajați vehiculată de Ilie Bolojan ca necesar de personal în sistemul de sănătate. Rogobete susține că necesarul de resurse umane nu poate fi stabilit printr-un singur tabel care are ca obiectiv reducerea deficitului. „Nu putem privi nevoia de resursă umană din sănătate într-un singur tabel care are un singur obiectiv, și anume de a reduce deficitul. Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit”, i-a transmis Rogobete premierului interimar. Fostul ministru susține că politica de reducere a deficitului și limitarea angajărilor în sistemul sanitar afectează funcționarea spitalelor și îi cere lui Ilie Bolojan să plece de la conducerea Guvernului. „Spitalele astea noi au nevoie să fie însuflețite. Ca să poată fi însuflețite, vă rog, eliberați România și plecați acasă”, a transmis Rogobete. „Pentru gloria dumneavoastră de a vă lăuda că a scăzut deficitul, ați slăbit unul dintre cele mai importante sisteme – sistemul de sănătate”, a mai afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, reducerea deficitului a fost pusă înaintea nevoilor sistemului de sănătate. România traversează o perioadă în care „copiii mor pe listele de așteptare” din cauza lipsei personalului medical, spune deputatul PSD. Alexandru Rogobete a fost ministrul Sănătății în Guvernul condus de Ilie Bolojan până în aprilie 2026, când și-a depus demisia alături de ceilalți miniștri social-democrați, după retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD.

Ion Cristoiu îl acuză pe Bolojan că repetă șmecheria lui Traian Băsescu: Încalcă Constituția și, dacă nu îl atenționează nimeni, o mai face o dată

Ion Cristoiu îl acuză pe Ilie Bolojan că încălcă Constituția la fel cum a făcut-o și Traian Băsescu. Scriitorul susține că jaloanele PNRR nu sunt un pretext pentru ca un guvern interimar să dea legi. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Bolojan a depășit limitele Constituției, iar opinia publică nu l-a atenționat Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că jaloanele PNRR nu pot fi un pretext pentru ca Guvernul interimar Bolojan să dea legi sau hotărâri de guvern. Acesta menționează că Bolojan nu are voie să inițieze niciun fel de lege, conform Constituției. Scriitorul afirmă că este aceeași șmecherie pe care a făcut-o și Traian Băsescu. Odată încălcată Constituția, oricine poate repeta încălcarea fără a fi penalizat de opinia publică. „Am adus o carte de drept constituțional pentru a arăta de ce nu pot fi folosite legile PNRR ca pretext pentru a iniția legi. Deci Bolojan nu are voie să inițieze. Dar el a apelat la o șmecherie și zice , având în vedere că sunt jaloane PNRR, hai să facem excepție. Este o șmecherie pe care o cunosc, a folosit-o și Traian Băsescu. Încalci Constituția, treci pe roșu și dacă vezi că nu te fluieră milițianul, adică opinia publică, mai treci și a doua oară fără probleme.”, susține scriitorul. Guvernul Tăriceanu a introdus o portiță în lege Scriitorul susține că în 2005, Guvernul Tăriceanu a fost cel care a introdus portița ordonanțelor de urgență în cazuri speciale. Acesta afirmă că Guvernul Bolojan, potrivit Constituției, nu se poate ocupa decât de întreținerea administrativă a Palatului Victoria. „În 2005, când tot așa nu avea voie să facă nimic, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanță de urgență în care a introdus portița asta. Sunt date anumite legi care sunt de urgență și pot fi să fie inițiate. Curtea Constituțională și Parlamentul au oprit la acel moment. Spiritul Constituției este foarte clar. De ce a luat Constituția dreptul guvernului demis de a iniția lege și a face ordonanță? Pentru că guvernul demis nu e ce face Bolojan acum. Acela este un guvern de întreținere a clădirii.”, explică jurnalistul. OUG nr. 76/2005, adoptată de Guvernul Tăriceanu în iulie 2005, prin care a fost modificată Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Prin această ordonanță a fost introdusă excepția potrivit căreia un Guvern al cărui mandat a încetat poate iniția proiecte de lege și ordonanțe de urgență în anumite situații. Cazurile excepționale au fost pentru: aplicarea programului de guvernare, administrarea treburilor publice, ori în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Sorin Grindeanu trebuia să respingă legea salarizării a lui Pîslaru Jurnalistul îl critică pe Sorin Grindeanu că nu a respins legea salarizării unice. Acesta susține că liderul social-democraților trebuia să sesizeze că legea salarizării a fost trimisă de Pîslaru care este un ministru demis și se încalcă Constituția. „Ori în momentul în care în momentul în care s-a pus problema jaloanelor PNRR, normal era ca Grindeanu să spună legea cutare a fost trimisă de Pîslaru și este încălcată Constituția.”, afirmă Cristoiu PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat pe 18 și 19 iulie 2026 consultări la Parlament cu reprezentanții sindicatelor. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Mari probleme în noua lege a Integrității, inițiată de PNL și susținută de USR. Și de ce nu votează PSD

Proiectul de lege privind noua lege a Integrității a fost depus ieri, la Parlament, de către ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, în numele PNL. Legea – care ar avea impact direct pe atribuțiile Agenției Naționale Integritate (ANI) în cazul în care ar fi votată – conține deja amendamente depuse de USR și UDMR și multe controverse. Cea mai mare problemă: Averile demnitarilor rămân secrete. PSD nu este de acord Sediul ANI Chiar dacă după decizia CCR, atât liderii PNL cât și cei ai USR dar și președintele Nicușor Dan au promis că vor susține ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie din nou publice, noua lege a integrității inițiată de PNL menține secretizarea declarațiilor de avere. Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora. Declarațiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute (…) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”. Ce spune PSD, prin Sorin Grindeanu: „Vi se pare normal să nu fie transparență? PSD-ul nu este de acord și nu va vota. PSD-ul este de acord cu transparentizarea întregului proces. Acum în Parlament vor ca totul să fie la secret, să oprească accesul public la informații, să anonimizeze date și să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”. Controversatul prag de la abuzul în serviciu, mutat în zona integrității. PSD nu este de acord ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Deși în cazul deciziilor CCR privind introducerea pragului în cazul situației de abuz în serviciu, atât PNL cât și USR nu au fost de acord cu această prevedere, în cazul situațiilor ce vizează integritatea PNL și USR doresc prag: Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Prin excepție de la alin. (24), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicției prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) și b) impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.” „Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de pånä la 3 ani aplicarea acesteia în mod proportional, după cum urmează: diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie„. Ce spune PSD, prin liderul Sorin Grindeanu: „Mai mult, au introdus praguri privind integritatea de două salarii minime pe economie. Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când a fost vorba de pragul la abuzul în serviciu? „S-a legiferat hoția”. USR pune prag. Campionii transparenței își arată adevărata lor față. (…)Vi se pare normal să punem prag? PSD nu este de acord”. Reducerea interdicțiilor: Aleșii locali nu mai sunt în conflict de interese când emit sau votează acte administrative care vizează banul public. Scapă și rudele primarilor. PSD nu este de acord. O situație aproape bizară o reprezintă prevederea din noul proiect de lege al PNL care scapă primarii (aleșii locali) de situații de conflict de interese atunci când acestea au impact direct pe banul public. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL propune prin proiect inclusiv modificarea Codului Administrativ al României, nu numai a legii ANI. Ce prevede proiectul de lege al PNL: La articolul 228 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificärile completärile ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (11) — (13), cu urmätorul cuprins: „ Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare in cadrul unității administrativ-teritoriale, cu exceptia situatiei in care sunt alocate fonduri către entităti reglementate de Legea societä!ilornr. 31/1990 (…) care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. „Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale in lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, intr-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință„. „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.” Ce spune președintele PSD, Sorin Grindeanu: „Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducere interdicțiilor privind integritatea. Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ pentru ca aleșii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”. Ce amendamente problematice a depus USR Umbrele participantilor la o conferinta de presa organizata cu ocazia implinirii a 9 ani de la infiintarea partidului, se vad in timpul intalnirii strategice a conducerii USR, in Timisoara, sambata, 20 septembrie 2025. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO După discuțiile PSD cu conducerea Agenției Naționale de Integritate, Sorin Grindeanu susține că în legea PNL și amendamentele propuse de USR și UDMR au mai fost descoperite probleme în lege: Amendament USR: „În cazul în care toate condițiile de la alin. (24) sunt îndeplinite în mod cumulativ, inspectorul nu aplică prin raport interdicția de până la 3 ani.” Amendament USR: „Dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani și dacă nu există un raport de evaluare în condiţiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani și dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o forță multinațională pentru Ucraina: Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina. Istoricul amintește că Bolojan a anunțat că România va permite tranzitul unor trupe străine către Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Bolojan ne-a anunțat că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici” Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan amintește una dintre declarațiile lui Ilie Bolojan din vremea în care era președinte interimar. În martie 2025, Bolojan anunța că nu vor fi trimiși militari din România să lupte în Ucraina. Istoricul surprinde că premierul demis a mai precizat și că trupele străine care vor merge să lupte în Ucraina vor avea drept de tranzit în România. „Ilie Bolojan, încă din martie 2025 când era președinte interimar, a zis că România nu va trimite militari în Ucraina. Dar de militarii care trec pe aici și se duc în Ucraina să se bată cu rușii, ce zicem? Bolojan ne anunța încă de atunci nu numai că face exerciții împotriva Rusiei, ci că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici.”, amintește Valentin Stan. Profesorul Stan critică proiectul lui Macron de a organiza forță multinațională pentru Ucraina. Acesta susține că președintele Franței vrea să aibă oameni pe teritoriul Ucrainei, ca în cazul unui nou atac al Rusiei să poată interveni. Istoricul se întreabă ce se va întâmpla cu acești militari după terminarea războiului. „Forța de reasigurare, misiunea de sprijin pentru Ucraina, asta e forța multinațională pentru Ucraina. Ce are? Vocație defensivă… Măsurile sunt puse în aplicare pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Deci în momentul în care s-a terminat războiul acolo, ce fac ăștia? Sunt acolo pentru a răspunde dacă Rusia ar decide să atace din nou. Adică ăștia vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, spune Macron, ca să se bată cu Rusia. Iar noi îi susținem pe ăștia… Franța este națiune cadru NATO în România. Iar ăștia vor desfășura aceste forțe, inclusiv pe teritoriul țărilor vecine.”, explică istoricul. Sloganul lui Macron – ne batem cu rușii Stan critică dur proiectul francez și susține că România, chiar dacă nu participă, va avea parte de exerciții militare pe teritoriul ei. Acesta afirmă că au mai fost exerciții militare făcute împotriva pericolului rusesc. Profesorul sesizează că niciun alt exercițiu nu a fost declarativ făcut pentru a pregăti militari într-o luptă directă cu Rusia. Exercițiile militare ale lui Macron, surprinde istoricul, sunt unele ostile împotriva Rusiei. „Forța asta se va bate cu Rusia. Până se bate cu Rusia, vor face exerciții. Unde? În țările vecine Ucrainei. Știi vreo țară vecină, mai vecină decât aia unde Franța este națiune cadru NATO? Pe aici sunt cele mai multe trupe franceze. Deci noi vom desfășura exerciții, chiar dacă nu participăm, pe teritoriul nostru. Vor fi exerciții anunțate de Macron ca fiind exerciții ostile împotriva Rusiei. Altminteri, NATO face fel de fel de exerciții, la munte, la mare… Dar nicăieri nu o să ai o comunicare de tipul: ne batem cu rușii. Sigur, le faci ca să te aperi de ruși și așa mai departe. Doar că aici și-a spus de dinainte că suntem nu numai ca să ne batem cu rușii, ci ca să îi apărăm pe ucraineni.”, menționează profesorul. Pe 13 iulie, Ucraina și nouă parteneri europeni au lansat Coaliția împotriva rachetelor balistice, cu scopul de a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. România nu va participa la această coaliție împotriva rachetelor balistice.

Veștea anunță că susține Platforma Liberal-Conservatoare din PNL: Nu e îndreptată împotriva cuiva

Adrian Veștea susține că este membru al PNL de 30 de ani și că, în tot acest timp, nu i-a fost teamă să își susțină, argumentat, punctele de vedere, „chiar dacă aceasta nu era pe placul unor lideri locali sau de la centru sau nu coincidea cu poziția acestora”. El adaugă că printre valorile PNL se numără, de peste 150 de ani, libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. „Niciun liberal nu ar trebui să se teamă să își exprime un punct de vedere și să îl argumenteze. Nu împotriva cuiva, ci în interesul PNL și al României”, a scris Veștea pe Facebook. Adrian Veștea mai spune că este momentul ca PNL să se întoarcă la valorile și principiile care i-au definit identitatea și să redevină un spațiu al dialogului, „în care fiecare membru este ascultat și respectat”. „Din aceste motive susțin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Național Liberal. Este un demers care își propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL și să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă și responsabilă despre viitorul nostru”, mai spune Adrian Veștea. El susține că platforma nu este îndreptată împotriva partidului și nici împotriva cuiva, ci își propune să „întărească PNL prin dialog”. „Sunt convins că toți ne dorim același lucru: un Partid Național Liberal puternic și o Românie mai bine guvernată. Putem avea opinii diferite asupra drumului pe care trebuie să mergem, însă numai prin dialog sincer, fără etichete și fără teama de a spune ceea ce gândim, putem găsi cele mai bune soluții”, a adăugat Veștea. Platforma Liberal-Conservatoare, lansată de Alin Tișe Alin Tișe a anunțat în 16 iulie că activează în interiorul PNL Platforma Liberal-Conservatoare. „Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator. Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale. Nu pentru că dețin adevărul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară – județ pe primul loc în România – sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal”, a transmis atunci Alin Tișe. Conflict în PNL Conflictul intern din PNL a explodat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept o acțiune ostilă la adresa partidului. Deși conducerea PNL a refuzat să susțină formula Veștea, o parte dintre liberalii din tabăra contestatară s-au poziționat în favoarea premierului desemnat. Guvernul Veștea a fost însă respins în Parlament, nereușind să strângă majoritatea necesară pentru învestire.

Ilie Năstase, atacat pentru că ar primi pensie 6.800 de euro de la statul român: Bolojan nu vede

Ilie Năstase (80 de ani), primul lider ATP din istoria tenisului masculin, a fost atacat pentru că ar primi o pensie uriașă din partea statului român, în valoare de 6.800 de euro. Atacul a fost lansat de Daniel Ghiță (45 de ani), fost luptător K1, care nu a ezitat să îl ia în colimatorul său pe premierul Ilie Bolojan, cel care încă de la învestire, în iunie 2025, a impus măsuri de austeritate. Potrivit unei declarații publice făcute de Ilie Năstase pensia acestuia este una infimă față de suma la care face referire fostul parlamentar, mandat 2020-2024, intrat pe lista social democraților. Ilie Năstase a fost atacat pentru că ar primi o pensie de 6.800 de euro din partea statului român. Daniel Ghiță, cel care a lansat atacul împotriva primului lider ATP din istorie, a adus în discuție „Anul Ilie Năstase”, dar în același timp  i-a cerut socoteală și premierului Ilie Bolojan, despre care spune că „nu vede” situația lui Năstase, dar că „doar taie de la copiii cu dizabilități”. „Anul viitor este anul Ilie Năstase! George Simion cu AUR au inițiat legea «Ilie Năstase», dar, la fel, fără plafon financiar! O să fie iar monezi de aur, 7.800 lei bucata? Petreceri, show, ca doar plătesc românii. Tăiem de la bolnavii de cancer, dar avem bani pentru show. Cântăm iar «Trandafir de la Moldova» pe banii statului român? Ilie Năstase primește lunar 3.400 euro renta viageră și 3.400 euro pensie MAI lunar cadou de la statul român. Totul din banii românilor! A mai primit și o casă pe Primăverii de la Ceaușescu! Bani gârla de la statul român! Românii plătesc lunar renta viageră și pensia MAI 6.800 euro lunar? Asta cu generali făcuți din pix este de domeniul comunismului. Trebuia demilitarizat și anulate toate pensiile de 3.400 euro. Ei nu au muncit, nu au pregătire militară, dar încasează 3.400 euro lunar. Când tăiem aceste pensii? Ilie Bolojan nu le vede, doar taie de la copiii cu dizabilități!”, a scris Daniel Ghiță, pe pagina sa de Facebook, unde a a avut o serie de postări acide și spre Nadia Comăneci, „Zeița de la Montreal”, pe care de altfel a menționat-o, subtil, și în atacul asupra lui Ilie Năstase. Reamintim că din 5 mai 2026, de la momentul în care Guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură ințiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, acesta funcționează cu atribuții restrânse, iar conform Art. 110 din Constituția României, „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Cât este pensia lui Ilie Năstase Fosta legendă a tenisului mondial a dezvăluit valoarea pensiei pe care o primește de la MAI, iar aceasta este infimă față de cea la care face referire Daniel Ghiță, de sub 10%. „Când ajungi la bătrânețe, și un minut vrei în plus, și o jumătate de oră, și o oră (n.r. râde). Vreau doar să fiu sănătos, să-mi văd fetele mai mult timp. Acum sunt pensionar-șomer. Am ieșit bine la pensie, cu 300 de euro. Bine, eu nu am fost general făcut excepțional. Vă dați seama, un locotenent-colonel, cu 5 copii în România, are 300 de euro pensie? Eu nu am probleme cu banii, dar nu este corect. Nu se judecă într-un mod corect. Așa că haideți să mergem în altă țară (n.r. râde)”, a declarat Ilie Năstase pentru Fanatik, în legătură cu pensia pe care o primește. Potrivit legii care reglementează renta viageră a sportivilor de performanță, valoarea acesteia reprezintă 1,5 salarii medii brute pe economie, care în martie 2026 era de 9.902 lei, conform datelor INS.

După jaful național Microbuzele școlare, un alt program stârnește suspiciuni. Creșe noi, construite la suprapreț. Cea mai scumpă creșă, de 12 milioane de lei, a fost inaugurată de Ilie Bolojan la Oradea. Gândul prezintă analiza costurilor pe metrul pătrat

Uriașul scandal „Microbuze electrice școlare” a dus – în urma repetatelor semnale de alarmă trase de Gândul – la declanșarea unei anchete de proporții a Parchetului European. Acum, după acuzațiile legate de manipularea licitațiilor publice în dosarul microbuzelor supraevaluate, la orizont apar alte semne de întrebare, de data aceasta în contextul noilor creșe care sunt inaugurate în mare viteză, pe ultima sută de metri. Programul guvernamental „Sfânta Ana” – finanțat prin PNRR și bugetul de stat – a fost inițiat în anul 2021. Prevede construirea a 247 de noi creșe la nivel național, iar suma totală alocată pentru acest program este de 299 milioane euro.  Programul Guvernamental de Construire Creșe „Sfânta Ana” este derulat de Ministerul Dezvoltării și implementat prin Compania Națională de Investiții (CNI). 230 milioane euro sunt alocate prin PNRR. 69 milioane euro reprezintă o majorare de 30% conform OUG nr.124/2021.  Creșele trebuie să corespundă standardelor nZEB (clădiri aproape independente energetic). Oficial, s-a pornit la drum de la o idee generoasă. Sunt construite „creșe moderne si prietenoase cu mediul înconjurător, în care energia necesară va proveni parțial din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice”. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, în luna iunie, că „până la finalul lunii august, vor fi construite 100 de astfel de creșe”. Până la acest moment, 84 de creșe au fost finalizate, dar au apărut, imediat, și semnele de întrebare referitoare la costuri. Sunt justificate sau nu? Autoritățile sunt întrebate, frecvent, de ce nu se investește și în repararea străzilor din localitățile respective, în noi locuri de joacă sau în recondiționarea/modernizarea unor școli vechi. Încă nu există lista centralizată a creșelor deja construite Gândul a analizat, comparativ, prețul final pe metru pătrat construit la câteva dintre creșele inaugurate deja de ministrul Dezvoltării – Cseke Atilla – și de premierul demis Ilie Bolojan. Urbanistul Alexandru Pânișoară a oferit, pe de altă parte, toate explicațiile necesare. Surprinzător, încă nu există o listă centralizată cu cele 84 de creșe deja construite și predate autorităților locale. Harta interactivă MonitorPNRR prezintă doar localitățile unde au fost semnate contracte pentru construirea acestor creșe. Nu sunt oferite alte detalii în afară de tipul creșei – mică (albastru deschis), medie (albastru), mare (albastru închis). Gândul a solicitat reprezentanților Ministerului Dezvoltării lista centralizată – județ, localitate, valoare contract, firma care a construit creșa – a creșelor construite cu fonduri PNRR până în data de 13 iulie 2026. Lista localităților unde s-au semnat contracte pentru construirea creșelor prin programul guvernamental „Sfânta Ana” Creșe de trei tipuri – mari, medii și mici În funcție de necesitățile fiecărei comunități locale au fost gândite 3 proiecte tip: Creșă mică (4 grupe, capacitate totală – 40 de copii) O astfel de creșă mică – 2 variante – costă, potrivit CNI, 12. 249.269, 78 lei cu TVA (varianta 1) sau 12.331.995, 78 lei cu TVA (varianta 2). Este vorba de peste 2.4 milioane euro / creșă. Sursa – CNI Creșă medie (7 grupe, capacitate totală – 70 de copii) O astfel de creșă medie – 2 variante – costă, potrivit CNI, 17. 092.424, 85 lei cu TVA (varianta 1) sau 17.263.483, 70 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă medie costă peste 3.4 milioane euro.  Sursa – CNI Creșă mare (11 grupe, capacitate totală – 110 copii) O astfel de creșă mare – 2 variante – costă, potrivit CNI, 22.262.920, 53 lei cu TVA (varianta 1) sau 22.478.830, 10 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă mare costă peste 4.4 milioane euro. Sursa – CNI 2026. „Austeritatea lui Bolojan”. Creșă mică la Oradea, dar cu costuri mari Timp de 12 ani – în perioada iunie 2008 – octombrie 2020 – premierul demis Ilie Bolojan a fost primar la Oradea. Din 2020 și până în 2024, Ilie Bolojan a fost președinte al Consiliului Județean Bihor. Județul Bihor rămâne „zona de influență” a „premierului austerității”, iar operațiunea „Creșe prin programul Sfânta Ana” întărește această regulă nescrisă. Premierul demis a inaugurat o creșă cu o capacitate de doar 40 de locuri (creșă mică). A fost construită prin Programul național „Sfânta Ana”, derulat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Grădinița a costat 12,4 milioane de lei, fără TVA. Creșa este organizată pe un singur nivel. Spațiul a fost împărțit în trei zone principale: Zona administrativă – spațiile de primire, cabinetele medicale, o mică infirmerie și birourile Zona destinată activităților educaționale – săli de joacă și dormitoare pentru cele patru grupe formate din câte 10 copii; Zona tehnică – bucătăria complet echipată, biberoneria, spălătoria, uscătoria și spațiul pentru călcat. Ilie Bolojan, la inaugurarea creșei din Oradea Noua creșă de pe strada Aluminei din Oradea are o suprafață construită de 1.342 de metri pătrați. Investiția ajunge la aproximativ 9.240 de lei pentru fiecare metru pătrat construit, fără TVA, respectiv aproximativ 1.850 de euro. Raportat la capacitatea creșei, calculele arată că investiția ajunge la 375.100 de lei pentru fiecare dintre cele 40 de locuri, fără TVA. În consecință, pentru fiecare copil care va fi înscris în noua creșă au fost alocați peste 300.000 de lei din fonduri europene nerambursabile. Lucrările au fost executate de NEWCON TEHNIC SRL. Compania din Oradea a fost înființată în noiembrie 2022. Este abonată la bani publici, potrivit informațiilor furnizate de termene.ro. Firma a cunoscut o ascensiune spectaculoasă într-un interval foarte scurt de timp. (toate detaliile AICI) 2025. Creșă mare la Oradea – 19.8 milioane lei Creșa mică inaugurată de Ilie Bolojan este cea de-a doua investiție de acest tip realizată în Oradea prin același program „Sfânta Ana”. În 2025 a fost inaugurată o creșă și în cartierul Nufărul. În data de 11 ianuarie 2025, Cseke Attila – ministrul Dezvoltării – și Florin Birta, primarul Municipiului Oradea, Florin Birta noua creșă construită pe Strada Ion Irimescu, în cartierul Nufărul. Este o creșă tip „mare”, cu 110 locuri. Creșa a fost construită pe un teren viran cu suprafața de 7.162 mp și are o suprafață construită desfășurată de 2.409,13 mp. Valoarea totală a investiției a fost de 16.684.614,16 lei fără TVA, din care contribuția Primăriei Oradea a fost de 1.751.425,72

Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite

Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.