Etichetă: ilie bolojan

Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.

Dominic Fritz despre coordonarea comună a PNL și USR în fața crizei provocate de PSD: Nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc”

Președintele USR, Dominic Fritz, a explicat joi seară ce înseamnă „coordonarea” dintre PNL și USR, anunțată după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. El a explicat că, în Parlament, PNL și USR vor avea o poziție comună, iar la consultările de la Cotroceni, organizate de Nicușor Dan după moțiunea de cenzură, cele două partide își vor comunica dinainte punctele de vedere, astfel încât declarațiile făcute de una dintre formațiuni să nu fie „o surpriză” pentru cealaltă. Dominic Fritz a declarat, la Digi24, că PNL și USR reprezintă împreună cea mai mare forță parlamentară și că vor încerca să împiedice schimbarea direcției reformiste a României. „Înseamnă că PNL şi USR, împreună, sunt cea mai mare facţiune din Parlament şi au împreună o forţă pentru a determina ca România să nu piardă calea reformistă şi pentru a ne opune la ce au început PSD şi AUR în Parlament şi orice decizii pe care va trebui să le luăm, le vom lua împreună”, a afirmat Dominic Fritz. Totodată, Fritz a explicat și cum va funcționa coordonarea dintre PNL și USR la consultările de la Palatul Cotroceni. Acesta a spus că cele două partide își vor comunica pozițiile înainte de discuțiile cu președintele. „Nu mergem la Cotroceni pentru a povesti aşa, din burtă, ci mergem cu idei clare, asumate, idei pe care le spunem şi în public, decizii pe care le luăm în partidele noastre şi ne informăm reciproc despre asta. Nu mergem cu delegaţii comune, pentru că este decizia preşedintelui pe cine şi în ce ordine invită, dar nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc. (…) Cred că pentru ţară este direcţia bună, mulţi oameni îmi spun că vor să ne aliniem, vor să luptăm împreună pentru ca lucrurile să se schimbe în această ţară”, a declarat liderul USR. Dominic Fritz a mai spus că această apropiere dintre cele două partide este necesară pentru a combate ceea ce el a numit „sistemul corupt” construit de PSD în ultimele decenii. „Este nevoie de această formă de aliniere” pentru a lupta împotriva „sistemului corupt” creat de PSD în ultimii 35 de ani, a mai transmis președintele USR.

Crin Antonescu îl desființează pe Bolojan: Omul s-a smintit

Crin Antonescu afirmă că Ilie Bolojan și-a pierdut discernământul și s-a rătăcit sub presiunea laudelor exagerate venite din partea susținătorilor săi. Fostul lider liberal consideră ridicolă transformarea premierului demis într-un simbol al luptei împotriva sistemului și critică dur comparațiile acestuia cu figuri istorice. Ilie Bolojan, ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Un diagnostic dur pentru Bolojan Antonescu folosește termeni duri și spune că Ilie Bolojan „s-a smintit”. Potrivit acestuia, schimbarea a început încă de la stagiul lui Bolojan la Cotroceni. „Mi se pare că domnul Bolojan s-a smintit. Și nu spun asta pur și simplu, ci folosesc termenul cu toată cuviința, în sensul de rătăcire a minții sub imperiul unor emoții, împrejurări sau factori externi. Cred că domnul Bolojan s-a smintit, în opinia mea, încă de la micul stagiu pe care l-a făcut la Cotroceni ca președinte interimar,” a declarat Anonescu la Metropola TV.  Propaganda din spatele „statuii” lui Bolojan Antonescu atacă mecanismul de promovare care îl prezintă pe Bolojan ca pe un salvator al națiunii. „Omul s-a smintit și îi acord anumite circumstanțe. Chiar dacă ai foarte multă minte, foarte multă stăpânire de sine și discernământ, atunci când vin oameni și îți spun că ești peste Kogălniceanu, peste Brătieni, peste Regina Maria, sigur că te smimtești” RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul

(VIDEO) Imagini de arhivă cu Ilie Bolojan când aprindea lumina alianței cu PSD. Cum le mulțumea votanților USL

În 2008, Ilie Bolojan a fost ales primar al municipiului Oradea cu 50,37% din voturi, când a candidat din partea PNL, devenind primul primar al orașului ales încă din primul tur, după 1989. El a candidat și la alegerile locale din 2012 și 2016, pe care le-a câștigat cu 66,08%, respectiv 70,95% din voturi. Gândul publică imagini de arhivă cu actualul premier interimar al României, la alegerile din 2012, când a candidat din partea USL, în momentul când le mulțumea votanților. Practic, atunci „aprindea lumina” alianței cu PSD. „În calitate de candidat al USL-ului la Primăria Municipiului Oradea aș vrea să mulțumesc tuturor orădenilor care au ieșit la vot în această zi. Prezența lor, în număr mult mai mare decât în 2008, arată pe de o parte că sunt interesați de ceea ce se întâmplă la Primăria Municipiului Oradea și în al doilea rând că s-a făcut ceva pentru care oamenii care nu au mai ieșit niciodată la vot au ieșit pentru prima dată la vot. Vreau să le mulțumesc tuturor orădenilor care au votat pntru mine si pentru Uniunea Social-Liberală. De asemenea, doresc să le mulțumesc tuturor celor care ne-au sprijnit, membrilor celor trei partide și tuturor celor care ne-au susținut în această campanie. Doamne ajută și să auzim de lucruri bune”, spunea Bolojan, în 2012. De altfel, pe fundal se poate observa pe un panou sigla USL, Uniunea Social-Liberală, o alianță politică parlamentară și preelectorală, între partide de stânga și dreapta, constituită la inițiativa lui Dan Voiculescu. Ilie Bolojan, în 2012 Ea s-a format pe 5 februarie 2011, între Alianța de Centru Dreapta (compusă din Partidul Național Liberal și Partidul Conservator) și Partidul Social Democrat, factorul de unificare al acestor partide diferite, din punct de vedere ideologic, fiind opoziția la adresa președintelui de atunci, Traian Băsescu. Ani mai târziu, PSD a devenit indezirabil pentru Bolojan Premierul Ilie Bolojan și-a schimbat cu totul optica însă. Dacă mulțumea alegătorilor alianței cu PSD, pe lista căreia a fost ales, acum Ilie Bolojan sugerează că social-democrații s-au speriat când „a aprins lumina”. Referirea la șobolani, spune Bolojan, nu are legătură cu persoane. Nu este clar însă cu ce are legătură. Autorul mai recomandă: Ce îi reproșează Dominic Fritz lui Bolojan PNL și USR s-au aliat și au dat un mesaj comun PSD. Ce transmit Bolojan și Fritz Marea reformă a lui Ilie Bolojan din administrație s-a făcut praf în primă instanță. Ce a decis Tribunalul Covasna Sondaj Gândul. Cititorii ziarului nu îl mai vor pe Ilie Bolojan premier din nou. Cine este în topul preferințelor Kelemen Hunor, după consultările de la Cotroceni: „Premierul nu poate veni nici din PSD, nici din PNL”. Care sunt scenariile

PNL și USR anunță coordonare comună după ruptura cu PSD: Nu mai putem accepta argumentul unei false stabilități

Într-o postare comună pe Facebook joi seara, liderii PNL și USR, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, afirmă că răspunsul la „acțiunea distructivă a PSD împotriva bunei guvernări și la colaborarea dintre PSD și AUR în Parlament” este „cooperarea forțelor politice reformiste și responsabile”. „Astăzi, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, prin președinții lor, își asumă un angajament pentru a apăra direcția de reformă și corectitudine pe care ne-am întemeiat guvernarea comună”, au transmis Ilie Bolojan și Dominic Fritz. Cei doi susțin că au convenit, „în urma unei discuții deschise”, să își coordoneze „pașii următori în fața acestei crize provocate artificial, în Parlament, în Guvernul interimar și la consultările de la Palatul Cotroceni”. Totodată, liderii PNL și USR critică ideea menținerii unei „false stabilități” politice. „Nu mai putem accepta argumentul unei false stabilități care să acopere blocarea reformelor și risipirea banului public”, se arată în mesajul publicat pe Facebook. Potrivit celor doi lideri politici, colaborarea dintre PNL și USR reprezintă „garanția că modernizarea instituțiilor, onestitatea în funcția publică și realizarea investițiilor strategice vor rămâne pe agenda țării”. „Nu facem acest lucru pentru partidele noastre. O facem pentru România”, se arată în finalul mesajului.

Deputatul Bogdan Cojocaru: O țară nu poate sta la cheremul unui singur om!

„Ilie Bolojan a ținut și continuă să țină de scaunul de premier. Nu a înțeles nevoia dialogului în Coaliție când era în funcție, nu a înțeles că dacă nu mai ai sprijin politic nu mai poți fi premier, iar acum, după ce 281 de parlamentari l-au demis nu înțelege că trebuie să se retragă. Dimpotrivă, se agață de scaun cu aceeași încăpățânare cu care a refuzat dialogul în cele 10 luni de mandat, aceeași încăpățânare cu care a luat bani de la veterani și de la mame. Dar comportamentul premierului nu are doar efecte punctuale. Politica dusă de Ilie Bolojan a sărăcit românii, a închis afaceri și oamenii și-au pierdut locurile de muncă. A preluat o țară cu creștere economică și a distrus tot ceea ce s-a construit în ultimii ani. Inflația s-a dublat, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, investițiile au fost reduse. Aici s-a ajuns din cauza unui premier prea preocupat să facă doar ce dorește, fără a se preocupa de efectele măsurilor sale. Acum, la fel. A refuzat să plece din funcție, iar efectele le vedem cu toții. Poate cel mai vizibil este cursul valutar, unde avem record după record. Leul pierde teren la fiecare oră. De ce? Pentru că Ilie Bolojan face doar ce vrea, indiferent de costurile la care îi supune pe români. El este singurul care știe ce trebuie de făcut. Românii sunt doar victime colaterale ale experimentelor lui. Democrația are însă instrumente și mecanisme prin care astfel de oameni pot fi trimiși acasă atunci când activitatea lor afectează în așa hal viața românilor. Moțiunea de cenzură este un astfel de instrument democratic, iar cei desemnați de români să îi reprezinte în Parlament au votat în mod covârșitor pentru un alt fel de politică, una îndreptată spre binele cetățenilor. Din păcate, însă, Ilie Bolojan nici acum nu înțelege ce s-a întâmplat și continuă să țină de scaun în ciuda unei evidente lipse de legitimitate. Vestea bună pentru români este că acum nu mai poate face rău, atribuțiile guvernamentale fiind mult limitate! Încăpățânarea lui îi afectează însă în continuare și îi va afecta atâta timp cât Ilie Bolojan va continua să facă doar ce îi convine în ciuda efectelor nocive asupra întregii societăți!”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu

Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.

Sorin Grindeanu, replica pentru Oana Gheorghiu după documentul privind companiile de stat: Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic”

Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu. Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite. „1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: • Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. • Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). • Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România • TAROM nu este în lista finală. • Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. • Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. • CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!” Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic. „2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: • analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, • enumeră propunerile primite de la diverse instituții, • filtrează acele propuneri și • propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.” Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă. „3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.” Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”. „4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.” El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare. „5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”

Ilie Bolojan a numit un activist USR, fost jurnalist fără experiență în achiziții publice, în funcția de secretar general al ANAP

Premierul interimar Ilie Bolojan l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), scrie – în exclusivitate – Mediafax. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă / FOTO – USR Conform Monitorului Oficial, Ionel Stoica a fost numit pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă (USR) Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP. Potrivit unor surse politice, Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la publicația ziare.com. Absolvent de Istorie, Ionel Stoica nu are experiență în domeniul achizițiile publice. El a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, ulterior lucrând ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și apoi a devenit activist USR, lipind afișe prin București pentru Cătălin Drulă, fostul candidat perdant la Primăria Capitalei, din partea USR. Potrivit G4Media, în rândul membrilor USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP. Liderul partidului, Dominic Fritz, a fost acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR. Autorul mai recomandă: Apar noi dezvăluiri despre controversata Raluca Rogoz, numită de Bolojan șefa „Achizițiilor Publice”. Foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 spun că președinta ANAP nu era pregătită din punct de vedere profesional Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice Funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1, care au lucrat cu Raluca Rogoz, sunt siderați de numirea acesteia de către Ilie Bolojan la Achizițiile Publice: „Nu cunoaște domeniul de achiziții, a picat examene. La primărie erau contracte cu probleme”

Ilie Bolojan, numire controversată în Guvern: un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor, activist USR, pus secretar general al ANAP

Premierul interimar, Ilie Bolojan, l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Potrivit Monitorului Oficial, Bolojan l-a numit pe Ionel Stoica pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici. Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP. Surse politice susțin că Ionel Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la ziare com. Fără experiență în domeniul achizițiile publice, absolvent de Istorie, Ionel Stoica a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, pentru ca ulterior să lucreze ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și să devină activist USR, lipind afișe prin București pentru fostul candidat perdant la Primărie al USR, Cătălin Drulă. Potrivit G4 Media, în rândul USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP, Dominic Fritz fiind acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR.