Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Ilie Bolojan, despre deficitul bugetar: Sunt trepidaţii care pot duce spre recesiune. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o emisiune la Prima TV difuzată sâmbătă, dacă îl îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare. „Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale. M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan. Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene. „Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan. România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale. Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, informează news.ro. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Ilie Bolojan cere Parlamentului reexaminarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a trimis joi Parlamentului la reexaminare modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale: „trebuie să asigure accesul tuturor cetățenilor la servicii esențiale de furnizare, inclusiv în zone izolate”. Redăm cererea de reexaminare formulată de Ilie Bolojan: În data de 5 aprilie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (PL-x nr. 444/2024). Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor prin instituirea unor măsuri privind contractele de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale. În contextul în care extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale reprezintă o prioritate de dezvoltare a localităților, asumată inclusiv de Guvern, intervenția legislativă vizează o serie de responsabilități și sarcini ale concesionarilor serviciilor publice de distribuție a gazelor naturale, „pentru crearea unui cadru legislativ care să permită unităților administrativ-teritoriale promovarea obiectivelor de investiții prin programul «Anghel Saligny»”. În forma inițiatorilor, adoptată tacit de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă introduce noi cazuri de încetare de drept a contractelor de concesiune. Astfel, în situația în care ANRE nu emite autorizația de înființare a sistemului de distribuție a gazelor naturale în termen de un an de la data semnării contractului de concesiune, fie din pasivitatea concedentului sau concesionarului de a solicita autorizația, fie din cauze tehnice sau juridice motivate, contractul de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale încetează de drept. De asemenea, în situația în care nu se obțin autorizațiile specifice prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității, în termen de un an de la data semnării contractului de concesiune, din cauza pasivității sau dezinteresului acestuia privind solicitarea ori din cauza lipsei îndeplinirii condițiilor legale de autorizare, concesiunea încetează de drept în ziua următoare împlinirii acestui termen, fără acordul părților contractuale, iar constatarea se realizează de ANRE. Aceste dispoziții ar urma să fie aplicate și entităților formate din mai multe unități administrativ-teritoriale (UAT), asociații de dezvoltare intercomunitară și concesionarilor care au obținut autorizațiile/licențele specifice doar pentru o parte dintre UAT-urile sau o parte dintre localitățile componente ale UAT-urilor, dacă în urma solicitărilor primite nu au realizat extinderea sistemului de distribuție a gazelor naturale, potrivit legii. Totodată, în cazul contractelor de concesiune în derulare, încheiate cu cel puțin un an înainte de data intrării în vigoare a legii, concesionarii au obligația să obțină autorizațiile/licențele în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, sub sancțiunea încetării de drept a contractului, iar în cazul contractelor cu o vechime mai mare de 5 ani pentru care nu s-a solicitat eliberarea autorizațiilor/licențelor, solicitarea depusă la ANRE trebuie însoțită de un nou acord exprimat prin hotărârea consiliului local al unităților administrativ-teritoriale. Prin raportul comisiilor de fond din Camera Deputaților, Cameră decizională, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, respectiv Comisia pentru industrii și servicii, au fost aduse o serie de amendamente, prin care s-a stabilit că ANRE retrage în maximum 60 de zile „drepturile și obligațiile conferite prin licența de operare a sistemului de distribuție” doar pentru UAT-urile care fac obiectul încetării contractului de concesiune. Pentru contractele mai vechi de 5 ani, s-a instituit un termen de 30 de zile în care concesionarul trebuie să solicite adoptarea unei hotărâri a consiliului local, sub sancțiunea încetării de drept a contractului, iar lipsa acesteia în 60 de zile de la solicitare determină, la rândul său încetarea de drept a contractului. Totodată, au fost exceptate de la aplicarea noii soluții legislative contractele în care autoritatea concedentă este Ministerul Energiei. Având în vedere conținutul normativ al legii transmise la promulgare, apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează. La art. II din legea supusă reexaminării sunt introduse norme tranzitorii, potrivit cărora: „(1) Dispozițiile art. 104 alin. (63) și (71) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și concesionarilor care au obținut autorizațiile/licențele specifice prevăzute de legislația în vigoare doar pentru o parte dintre unitățile administrativ-teritoriale sau o parte dintre localitățile componente ale unităților administrativ-teritoriale, dacă în urma solicitărilor primite nu au realizat extinderea sistemului de distribuție a gazelor naturale, în condițiile legii. (2) În cazul contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale care au fost încheiate cu cel puțin un an înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi pentru care nu au fost obținute autorizațiile/licențele specifice prevăzute de legislația în vigoare, concesionarii au obligația să solicite Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, să obțină aceste autorizații/licențe și să le comunice în copie, concedentului, în termen de 90 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în caz contrar concesiunea încetând de drept. (3) În cazul contractelor de concesiune cu vechime mai mare de 5 ani, pentru care nu s-a solicitat eliberarea autorizațiilor/licențelor specifice prevăzute de legislația în vigoare, solicitarea acestora de către concesionari, depusă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în termenul prevăzut de alin. (2), trebuie însoțită de o nouă hotărâre a consiliului local al unităților administrativ-teritoriale concedente privind acordul menținerii concesiunii. Concesionarul este obligat să solicite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, adoptarea unei noi hotărâri a consiliului local al unității administrativ-teritoriale, în caz contrar concesiunea încetând de drept. Lipsa adoptării unei noi hotărâri a consiliului local al unității administrativ-teritoriale, în termen de 60 de zile de la solicitarea scrisă a concesionarului, determină încetarea de drept a contractului de concesiune”. Astfel, potrivit art. I pct. 1-2 din legea supusă reexaminării, cu referire la art. 104 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 se introduc patru noi alineate, respectiv (63) și (71) – (73) cu următorul cuprins: „(63) În situația în care ANRE nu emite autorizația de înființare a sistemului de distribuție a gazelor naturale, prevăzută la alin. (61), în termen de un an de
Bolojan: Ziua de 11 aprilie trebuie să fie recunoscută ca reper pentru toate instituțiile / Educația financiară nu este un avantaj, ci o necesitate
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis vineri, un mesaj în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Educației Financiare. Mesajul a fost prezentat de către Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, la evenimentul organizat la sediul Băncii Naționale a României. „Educația financiară este o componentă esențială într-o societate modernă și funcțională, într-un context economic tot mai complex, în care oamenii trebuie să ia decizii financiare importante de la vârste tot mai fragede, și este esențial să aibă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face alegeri informate și responsabile.”, se arată în mesajul transmis. Administrația Prezidențială mai transmite că: „Banca Națională a României a avut, în cei 145 de ani de activitate, un rol important în dezvoltarea economică a țării, prin obiectivul său fundamental de menținere a stabilității prețurilor. Apreciez implicarea sa activă în promovarea educației financiare, atât prin proiecte proprii, cât și prin colaborări instituționale. Colaborarea cu BNR pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară 2024–2030 este un pas necesar, aliniat la recomandările OCDE. Scopul este clar: consolidarea unei culturi financiare în rândul tuturor categoriilor de vârstă, cu accent pe tineri, dar incluzând și adulți și antreprenori.” „Pentru ca această strategie să funcționeze, este nevoie de colaborare între instituții publice, mediul privat, societatea civilă și sistemul de educație. Doar prin cooperare putem construi o societate în care fiecare cetățean știe cum să-și gestioneze banii, evită riscurile inutile și contribuie la o economie sustenabilă. Educația financiară nu este un avantaj, ci o necesitate. O societate în care oamenii înțeleg cum funcționează economia și ce impact au deciziile financiare este mai responsabilă și mai stabilă.”, se mai arată în mesajul transmis de la Cotroceni. Mesaj către studenți Studenții au fost felicitați la rândul lor pentru implicarea în educația finaciară. „Știu că termeni precum „strategie”, „finanțe” sau „buget” pot părea abstracți sau prea tehnici. Dar, în realitate, educația financiară ține de viața de zi cu zi – cum cheltuiți, cum economisiți, cum luați decizii care să vă ajute pe termen lung. Fie că e vorba de primul salariu, de un card bancar, un credit sau o investiție, toate vor face parte din viața voastră. Cu cât le înțelegeți mai devreme, cu atât veți fi mai pregătiți. Vă felicit pentru implicare și pentru faptul că ați înțeles importanța acestui tip de educație. Prezența voastră aici arată acest lucru.”, a mai transmis Administrația prezidențială. De asemenea, în mesajul transmis se mai arată că: „Strategia adoptată de România, cu sprijinul experților OCDE, înseamnă mai mult decât un document. Înseamnă introducerea educației financiare în școli, resurse digitale, programe pentru părinți și profesori, și, mai ales, șanse mai bune pentru fiecare tânăr de a-și construi un viitor financiar mai sigur. Educația financiară nu are legătură cu îmbogățirea rapidă, ci cu înțelegerea banilor și a deciziilor care ne influențează viața. Înseamnă libertatea de a alege informat.” „Ziua de 11 aprilie trebuie să fie recunoscută ca reper pentru toate instituțiile statului. Continuarea acordării Înaltului Patronaj al Președintelui României pentru Forumul Educației Financiare înseamnă recunoașterea și susținerea unor inițiative care aduc un impact concret în societate.”, a mai menționat Administrația Prezidențială. În încheiere, Dragoș Anastasiu, consilierul lui Ilie Bolojan a transmis felicitări Băncii Naționale a României pentru contribuția sa și i-a încurajez pe toți cei implicați – din mediul academic, de afaceri și din administrație – să continue cu seriozitate acest demers. „Este un efort strategic, dar și profund uman, care influențează viitorul economic al României. Iar vouă, tinerilor, vă spun atât: viitorul este în mâinile voastre. Educația financiară este una dintre cele mai utile unelte pentru a-l construi așa cum vreți.”, a mai transmis Administrația Prezidențială. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Avertismentul lui Ilie Bolojan: Statul român CHELTUIE mai mult decât își permite. Asta înseamnă risipă și lipsă de eficiență
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a vorbit la podcastul Friendly Fire despre problemele structurale din sistemul public românesc, criticând modul în care statul gestionează banii contribuabililor. Potrivit acestuia, principala cauză a crizei bugetare este cheltuiala excesivă și ineficientă. „Cauza principală sunt cheltuielile prea mari pe care statul le face, ceea ce înseamnă risipă, înseamnă lipsă de eficiență, înseamnă instituții prea multe, înseamnă, în unele cazuri, personal supradimensionat, înseamnă birocrație și înseamnă suprapuneri de activitate. Această boală se acumulează de foarte multe ori”. Șeful statului a subliniat că România nu este singura țară cu astfel de probleme, dar faptul că deficitele bugetare mari au devenit cronice arată că statul român suferă de o boală veche și netratată. „Nu suntem singurul stat în această situație, dar deficitele mari, cronice de ani de zile, arată că la noi problema nu este o chestiune simplă, ci a fost un efect acumulat de mulți ani de zile. Și deci, exemplul medical pe care l-am dat este ca la un pacient care știe că are o boală – aceasta este o boală de-a noastră, de bază – și care are două posibilități: să o trateze la timp, până boala nu ajunge într-un stadiu terminal, este într-o fază incipientă. Și asta am propus și am susținut întotdeauna. Oamenii politici responsabili atacă problemele până nu devin de neatacat și degenerează”, a spus Ilie Bolojan. În opinia sa, România are două opțiuni: o restructurare ordonată și suportabilă din punct de vedere social sau o criză gravă, forțată de contextul economic și lipsa de reacție. „Avem varianta să ne tratăm la timp, deci să facem o restructurare ordonată, în așa fel încât costurile sociale și măsurile să fie rezonabile și decente. Sau avem a doua variantă: să amânăm, să mergem la medic mai târziu, boala să se agraveze și să ajungem să fim tratați în urgență”, a conchis președintele interimar al României. Foto: captură video – YouTube: Friendly Fire CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Ilie Bolojan compară România cu o MAȘINĂ cu două volane: unul la Cotroceni și unul la Palatul Victoria
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a explicat în cadrul podcastului Friendly Fire că echilibrul și progresul României depind de colaborarea dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. El a comparat sistemul politic românesc cu „o mașină care are două volane”. „Am mai spus, nici în politică, nici în management, în general, nu există soluții magice, oameni care rezolvă toate problemele. Dumneavoastră, care sunteți oameni experimentați, știți că țara noastră este ca o mașină care are două volane. Există un volan la Cotroceni, deci un centru de putere la Cotroceni, prin președintele României, cu tot ce înseamnă instituțiile din coordonarea lui. Există un al doilea centru de putere, cel de-al doilea volan, la Palatul Victoria, care înseamnă Guvernul și majoritatea parlamentară”, a spus Bolojan. El a explicat că momentele în care „România a progresat cu viteze mai mari” au fost acelea în care „cei doi șoferi s-au sincronizat și au condus mașina în aceeași direcție, în tandem”. În schimb, „în anii în care cele două puteri au fost pe contre, nu cred că lucrurile s-au întâmplat așa cum ar fi trebuit”, a adăugat șeful statului. Bolojan a subliniat că viitorul apropiat va aduce provocări serioase pentru România și că „stabilitatea și colaborarea nu este o opțiune, va fi o necesitate”. „Dacă nu va fi o colaborare, lucrurile vor degenera din punct de vedere economic și, deci, nu există o soluție salvatoare ca o singură persoană la Cotroceni sau la Palatul Victoria, sau în vreun minister, să rezolve lucrurile. Ai nevoie de oameni dedicați, de echipe puternice. Este ca și în managementul privat. Nu poți de unul singur, așa și aici”, a conchis Bolojan. Foto: captură video – YouTube: Friendly Fire CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Administrația Prezidențială organizează o conferință pe tema aderării României la OCDE: Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen
Administrația Prezidențială anunță că miercuri, 2 aprilie, începând cu ora 11.00, va organiza conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”. Evenimentul se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, mai transmit reprezentanții Administrației Prezidențiale. „Această reuniune de importanță strategică este organizată în parteneriat cu mediul de afaceri din România și va aduce împreună oficiali de rang înalt, reprezentanți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), lideri din sectorul privat și experți în domeniu. Dezbaterile vor aborda progresul și provocările procesului de aderare a României la OCDE, beneficiile acestei integrări și impactul asupra economiei naționale”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. Lucrările conferinței vor fi deschise de Ilie Bolojan, președintele interimar al României, alături de Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, și Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. „Evenimentul va include sesiuni de discuții tematice privind alinierea României la standardele OCDE și reformele necesare pentru finalizarea procesului de aderare. Aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv strategic major pentru România, consolidând statutul său de partener economic de încredere la nivel internațional. Administrația Prezidențială susține acest demers și sprijină reformele necesare pentru ca țara noastră să devină membru cu drepturi depline al organizației”, mai transmite Administrația Prezidențială. CITEȘTE ȘI: Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului, discuții cu delegația OCDE: „Aderarea la OCDE este despre România, nu despre partide” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Ilie Bolojan a anunțat că România va accelera finalizarea a opt hidrocentrale pentru a asigura energie la prețuri accesibile
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat joi seară, după ședința Consiliului European de la Bruxelles, că o altă direcție importantă pentru a avea o economie mai competitivă este cea legată de energie la prețuri accesibile. „Unul din efectele pe care le-am avut în acești ani, după începerea războiului din Ucraina, a fost creșterea prețurilor la energie în țările Uniunii Europene și o direcție importantă este aceea de a urmări o energie la prețuri mai bune, în așa fel încât să fie protejate atât familiile, dar și companiile europene, pentru a putea rămâne competitive pe piața globală. Se are în vedere interconectarea piețelor de energie, a investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, președintele interimar a precizat că România va accelera finalizarea hidrocentralelor pentru a asigura energie la prețuri accesibile. „Într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem hidrocentrale funcționare, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili. Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile”, a afirmat președintele interimar a României, Ilie Bolojan. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele