În căutarea vieții veșnice: ce este medicina longevității și ce promite aceasta
Interesul pentru acest domeniu a explodat după pandemia de Covid. Văzând atât de mulți vârstnici murind din cauza unui sistem imunitar slăbit, oamenii și-au dat seama că nu sunt nemuritori. „De douăzeci de ani mă ocup de medicina longevității, dar interesul pacienților a apărut abia odată cu Covid”, spune Alberto Beretta, director științific al clinicii milaneze SoLongevity. Organizația Mondială a Sănătății a definit deceniul 2020–2030 drept cel al „îmbătrânirii în sănătate”. Medicina longevității încearcă să transpună acest obiectiv în practică, scrie La Stampa. Ce se întâmplă concret în aceste clinici Totul pornește de la o evaluare detaliată a pacientului. Clinicile oferă pachete de check-up care variază de la câteva sute de euro la peste patru mii de euro. Evaluările includ teste clasice, precum VO2 max – cantitatea maximă de oxigen folosită de organism pe minut pe kilogram de greutate, în efort intens, dar și analize epigenetice avansate. „Afecțiunile legate de îmbătrânire sunt multigenice, deci sunt necesari algoritmi care să poziționeze persoana în raport cu curba populației”, explică Beretta. Altfel spus, testele indică dacă un pacient prezintă un risc mai mare sau mai mic față de populația de referință de a dezvolta infarct, demență sau diabet. Nu sunt examene diagnostice, dar oferă o imagine de ansamblu utilă pentru prevenție. „Cu instrumentele de astăzi, este posibil să stabilim pentru o persoană de 35–40 de ani un program de viață care să o ajute să ajungă la 90 de ani în deplină sănătate”, spune Beretta. Declinul cognitiv, grija cea mai mare Dincolo de sănătatea fizică, pacienții sunt tot mai preocupați de capacitățile mentale. „Toată lumea vrea să aibă un creier sănătos, să combată îmbătrânirea cerebrală. Aceasta înseamnă gestionarea stresului și combaterea declinului memoriei”, subliniază Damiano Galimberti, președintele International Longevity Science Association. Există tehnici specifice de „gimnastică pentru creier”, suplimente și terapii intravenoase care vizează celulele zombie – acele celule care, odată cu vârsta, își pierd funcția și produc inflamații. Galimberti atrage însă atenția: „Aceste parcursuri trebuie să urmeze protocoale bine personalizate. Nu trebuie să existe abuz de terapie preventivă”. Capcana monitorizării obsesive Smartwatch-urile și inelele inteligente care măsoară somnul și activitatea fizică sunt utile, dar au limite. „Controlul continuu nu este sinonim cu sănătatea”, avertizează Alberto Cerasari, director medical al SoLongevity. „Dimpotrivă, poate genera anxietăți inutile cu efecte dăunătoare la persoanele predispuse.” Concluzia experților este simplă: elixirul longevității nu este un produs, ci un echilibru. Să-ți cunoști corpul, să previi problemele din timp, fără să devii sclavul cifrelor și al dispozitivelor.
Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai și riscul de demență
Este posibil să nu fie nevoie să renunți la cafeaua sau ceaiul de dimineață pentru a-ți proteja creierul pe termn lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN. Băuturile cu cofeină și riscul de demență Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanți monitorizați de-a lungul mai multor decenii. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei cești de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență. Cei care beau una-două cești de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menționat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conțin cofeină. Cafeaua și ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeași asociere protectoare, potrivit autorilor studiului. Ce arată cercetarea Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) și Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesioniști din domeniul sănătății. Fiind un studiu observațional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demența. Experții avertizează că și alți factori de stil de viață ar putea contribui la aceste rezultate. Consumatorii de cafea și ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiștii subliniază că nu este recomandată creșterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane. De ce ar putea ajuta cafeaua și ceaiul Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua și ceaiul conțin substanțe bioactive care influențează inflamația, fluxul sanguin, metabolismul glucozei și stresul oxidativ. Aceste efecte pot susține sănătatea creierului și a sistemului cardiovascular. Totuși, experții subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială și o alimentație echilibrată rămân mult mai importante. Astfel, cafeaua și ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcționează cel mai bine ca parte a unui stil de viață echilibrat.