Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii
Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene. Loading …
Consum record de energie de peste 8.000 MW în România
Consumul de energie electrică al României a depășit marți seara 8.000 MW. La ora 19:48, consumul ajunsese la 8.183 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW. Datele se găsesc mai jos, în articol. Diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri și schimburi de energie cu alte țări. România avea un deficit de producție de aproximativ 28% din consum. Acesta trebuia compensat prin mecanismele de echilibrare ale sistemului, notează Mediafax. Loading … Nou record de consum de energie în România, în plină alertă. A trecut de pragul de 8.000 MW, marți seară La ora 19:48 erau disponibile următoare date pentru România: Consum: 8.183 MW Producție: 5.873 MW Diferență: 2.310 MW Diferența dintre consum și producție a fost de aproximativ 2.190 MW. Necesarul a fost acoperit în principal prin importuri. Consumul de marți seara a depășit nivelurile din ultima lună. În perioada 12 iulie-11 august, consumul a fost în general sub 7.500-7.700 MW. Recordul depășește și estimările Transelectrica. La începutul verii, operatorul anticipa un vârf de circa 8.000 MW. Consum de peste 8.000 MW, în România, în această seară În jurul orei 19:25, consumul depășise 8.000 MW. Producția internă era de 5.873 MW, iar importurile ajungeau la circa 2.151 MW. Hidrocentralele produceau 1.483 MW, centralele pe hidrocarburi 1.371 MW, iar cărbunele 859 MW. Energia nucleară furniza aproximativ 684 MW. Vârful de consum a fost atins în intervalul 19:00-23:00. Este perioada în care Ministerul Energiei a cerut reducerea voluntară a consumului până la 31 august. Pe 7 august, Ministerul Energiei estima un consum maxim de 7.800-8.000 MW. Înaintea valului de caniculă, estimarea era de circa 7.000 MW. Consumul de marți seara a depășit și prognoza actualizată. Producția disponibilă este redusă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării. Autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Unitatea 2. România se află în alertă energetică națională pentru 30 de zile. În situații critice, Transelectrica poate limita consumul unor mari consumatori industriali. Măsura nu vizează populația. Seara, scăderea producției solare pune presiune suplimentară pe sistem, iar deficitul este acoperit prin centrale, stocare și importuri. sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare. Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Canicula forțează importuri record de energie
România resimte efectele caniculei și vremii extreme inclusiv în facturi. Consumul de energie electrică a atins un nivel record, pe fondul caniculei prelungite și al utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Producția internă nu mai acoperă necesarul, astfel că România a ajuns deja să importe aproximativ 1.000 de megawați. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul efectele acestei situații complexe. Consumul de energie electrică a atins cote-record în aceste zile caniculare. Temperaturile foarte ridicate îi silesc pe mulți români să folosească aparatele de aer condiționat, inclusiv până târziu în noapte. Consum de aproape 7.000 MW, la o producție internă de numai 6.000 MW Situația este monitorizată atent în Comandamentul Energetic Național, potrivit TVRInfo. Potrivit datelor furnizate de autorități, consumul a ajuns anterior la aproape 7.000 de megawați, în timp ce producția internă era de numai aproximativ 6.000 de megawați. Diferența a fost acoperită prin importuri de circa 1.000 de megawați. Prognozele arată că, în orele serii, consumul ar putea urca spre pragul de 8.000 de megawați. În același timp, prețul energiei electrice s-a majorat semnificativ în acest an. România a atins, potrivit datelor prezentate de autorități, un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră. Este echivalentul a circa 1.000 de euro și cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Ministerul Energiei anunță măsuri pentru creșterea producției și evitarea avariilor Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic și a anunțat mai multe măsuri speciale pentru perioada următoare. Aproximativ 1.000 de megawați ar urma să fie conectați la rețea, în principal din centrale eoliene și fotovoltaice dotate cu baterii de stocare a energiei. România este în topul celor mai scumpe piețe UE de energie La nivel de transport, mai multe instalații și echipamente programate să intre în revizie tehnică vor rămâne în funcțiune, astfel încât rețeaua să poată opera la capacitate maximă. În egală măsură, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale. Specialiștii avertizează că astfel de probleme sunt plauzibile în perioada următoare, mai ales în zonele în care rețelele sunt suprasolicitate de consumul ridicat. Expert în energie: Facturile românilor nu vor crește Contactat de Gândul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat toate datele relevante ale creșterii importului energetic în perioada caniculară. Mai ales în cursul serii, se importă o cantitate importantă de energie. Dumitru Chisăliță. Foto: Mediafax „Da, în cursul serii există un import relativ mare de energie în perioada aceasta. Orele de vârf în zilele astea, să zicem ultimele 5-7 zile, au fost mai mari decât ce s-a întâmplat acum două săptămâni, când nu era această caniculă. Pentru consumatorii casnici sigur nu va crește factura, pentru că prețul din aceasta este un preț fix pe perioada contractului. Deci nu va exista o influență în facturi”. Importurile pe caniculă au crescut de 3 și chiar de 7 ori în momentul de vârf Dumitru Chisăliță a prezentat și cifrele concrete ale deciziilor autorităților în această criză. Astfel, importurile realizate într-o zi normală din iunie, înainte de perioada caniculară, au fost de până la 300 megawați pe oră. În timpul caniculei, importurile au atins până la 1.000 de megawați pe oră. Aceste importuri din timpul caniculei au crescut de 3 ori față de o zi normală. Discutăm de importul orar, pe zi datele nu erau concludente, iar noaptea nu a fost consum. Iar la nivelul vârfului, care s-a înregistrat aseară, 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost de 7 ori, undeva la 1.800 de megawați, continuă specialistul. Industria va resimți cel mai mult efectele plusului energetic Industria românească se ca confrunta cu creșteri ale facturilor în urma importului de energie Pe de altă parte, diferențele în urma importurilor se vor regăsi în facturile consumatorilor non-casnici, în special cei industriali, completează expertul. Va exista o diferență la consumatorii non-casnici. Foarte mulți consumatori din această categorie au contracte în care prețul este legat de prețurile PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Modificarea prețului PZU atrage după aceea și schimbarea prețului din luna respectivă. Asta înseamnă preț contractual mare. La tot ce are relaționare directă cu PZU va exista creștere a prețului.
Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028
Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul