Avem prima confirmare oficială unui import în UE de carne cu hormoni cancerigeni provenit dintr-o țară Mercosur – deputat PSD
„Hormonul depistat de auditorii europeni în carnea provenită din Brazilia este folosit pentru îngrășarea accelerată a animalelor, dar UE a interzis utilizarea sa din cauza riscului cancerigen! Acum poate înțelege și doamna ministru Țoiu, de la Externe, de ce ministrul PSD al Agriculturii, s-a opus ca reprezenta României să voteze în COREPER pentru Acordul Mercosur! Exact pentru prevenirea unor astfel de riscuri cerea garanții suplimentare ministrul Florin Barbu, atunci când v-a atras atenția! Exact la astfel de hormoni toxici se referea! La hormonii interziși în UE dar care sunt folosiți statele Mercosur pentru a scădea prețul de producție, în dauna fermierilor și consumatorilor români și europeni!” – a transmis pe Facebook deputatul PSD. Budăi întreabă: „Atunci l-ați ignorat. Acum ce faceți, în afară de a da jos din avion copiii rămași fără însoțitori din zonele de conflict? Cum răspundeți acum în fața cetățenilor români pe care i-ați expus riscului de a fi otrăviți de carnea plină de hormoni cancerigeni? Cum răspundeți în fața fermierilor români, pe care i-ați lăsat pradă unei concurențe neloiale? Înțelegeți cât de mult ați greșit? Mai aveți măcar o fărâmă de demnitate să vă cereți scuze?”. „Probabil că nu!” – conchide acesta.
România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității
România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Oana Țoiu, după Forumul de la Davos: România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde. Avem o problemă
„Deși anul acesta la Davos s-a vorbit mult despre securitate, conferința rămâne, în esență, despre economie și colaborare. Pentru că un comerț funcțional și corect este, în sine, și printre cele mai bune instrumente pentru a diminua riscurile de securitate”, a scris Țoiu într-o postare pe Facebook. Ministra de Externe a participat la sesiunea strategică Next-Generation Trade Facilitation de la Forumul Economic Mondial, unde au fost prezenți, de asemenea, miniștri ai comerțului și economiei din peste 10 țări de pe 4 continente, dar și liderii Organizației Mondiale a Comerțului și ai agențiilor economice ONU. „Într-o sală în care s-a discutat viitorul schimburilor comerciale, am susținut că deciziile geopolitice și nevoia legitimă de autonomie strategică a statelor remodelează și piețele. Soluția nu este protecționismul orb, ci diversificarea inteligentă a lanțurilor de valoare și a piețelor de desfacere”, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a mai prezentat și un aspect ce vizează România, respectiv dezechilibrele comerciale ale României. „România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde, un deficit de aproximativ 30 de miliarde de euro. Aici este o problemă dar nu se reglează doar prin politici interne, ci și printr-o diplomație economică activă. Putem deschide piețe noi pentru produsele românești iar menținerea dialogului economic și comercial devine esențial. Antreprenoriatul românesc are succes, merită și uşi deschise”, a conchis Oana Țoiu. România a fost reprezentată, la Davos, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete.
Anunțul ministrului ungar de Externe despre interesul Ungariei de a importa gaze din Neptun Deep. Interesul MOL pentru Lukoil
Ungaria este interesată de diversificare, dar și de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, afirmă ministrul Afacerilor Externe și Comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. Ungaria, interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep „Acum, care va fi structura consumului intern şi a exporturilor de gaze care vor fi exploatate din Neptun Deep este o decizie naţională a voastră. Odată ce România decide şi dacă există gaz din zăcământul Neptun Deep care urmează să fie exportat, cu siguranţă suntem interesaţi să îl importăm în Ungaria, în cazul în care poate fi încheiat un acord comercial bun între compania energetică maghiară MVM şi OMV Petrom. Ideea este că da, suntem interesaţi de diversificare, suntem interesaţi să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este, pe de o parte, comercială şi, pe de altă parte, o decizie naţională a voastră”, a declarat oficialul maghiar, potrivit G4media. Peter Szijjarto a afirmat când a fost întrebat despre posibilitatea ca firma energetică maghiară MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil: „Ce pot să vă spun este că MOL cumpără petrol de la Lukoil şi va continua să facă acest lucru pentru că am obţinut o derogare din partea Statelor Unite privind sancțiunile lor asupra livrărilor de petrol. Aşadar, considerăm Rusia un partener de încredere pentru noi atunci când vine vorba de aprovizionarea energetică a Ungariei. Îmi menţin poziţia. Am experienţă în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia în domeniul energiei. Până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puţin de încredere sau mai scumpe. Deci, pentru a schimba o sursă ieftină şi de încredere cu una mai scumpă şi mai puţin de încredere, nu-mi puteţi oferi un motiv pentru asta”. Întrebat dacă Ungaria ar fi interesată să achiziţioneze participaţia Lukoil din zăcământul Trident din Marea Neagră, Peter Szijjarto a răspuns: „Ei bine, după cum v-am spus, MOL, care este o companie maghiară cu capital privat, desfăşoară negocieri internaţionale pe baze comerciale, fie cu Lukoil, fie cu oricine altcineva. Dacă au şansa de a face tranzacţii, de a încheia acorduri pe piaţa internaţională de energie, care sunt accesibile şi profitabile pentru ei, sunt sigur că vor negocia în favoarea lor. Sperăm că vor avea succes în toate negocierile care le aduc profit, pentru că cu cât sunt mai profitabile companiile ungare, cu atât mai bine pentru economia ungară”. Lukoil deține 87,8% din perimetrul Trident, iar restul Romgaz, o companie controlată de statul român, iar estimările preliminare indicau că aici ar fi rezerve potențiale de gaze de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. „Pentru că noi credem în pragmatism, în bun-simţ şi credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece, dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică a fiecăruia, atunci apare o mare problemă, aşa cum, din păcate, unii dintre vecinii noştri sunt exemple în acest sens. Aşadar, cooperarea energetică dintre România şi Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă şi apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie am reuşit să creştem capacitatea interconectorului nostru de gaze la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe livrări crescute în anii următori din şi prin România către Ungaria. De ce? Pentru că înţelegem că România va juca un rol foarte important în alimentarea regiunii cu gaze în viitor”, a precizat oficialul maghiar.
MAE: Importurile de alimente din Ucraina în România sunt parte a contribuției de război a UE împotriva Rusiei
Ministerul Afacerilor Externe publică oficial, joi seară, că poziţia României referitoare la importurile de produse din Ucraina pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. În traducere liberă, importul de grâne sau alte produse din Ucraina este parte a efortului de război împotriva Rusiei. La finalul lunii iunie, Uniunea Europeană și Ucraina ajungeau la un acord comercial preliminar. UE a introdus încă din 2022 o scutire de la obligațiile vamale pentru produsele agricole ucrainene, în ideea de a sprijini Kievul în fața invaziei rusești. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi seară, precizări, ”având în vedere apariţia în spaţiul public a unor informaţii factual eronate ce vizează poziţia României şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la importurile de produse alimentare din Ucraina”. România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare, a transmis Ministerul de Externe. Parte a efortului comunitar MAE a precizat că subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale. Subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care are loc luni, 14 iulie 2025, iar miniştrii de resort din România (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul economiei, digitalizării, antreprenorialului şi turismului, ministrul afacerilor externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României, a precizat Bucureștiul. MAE a transmis că poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER, în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate, transmis Externele. Citiți și: Uniunea Europeană majorează cotele de IMPORT pentru anumite produse agricole din Ucraina