650 de primării nu sunt încă înrolate în Ghișeul.ro. Ce riscă după 25 august
Unitățile administrativ-teritoriale care nu se conformează riscă sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume provenite de la bugetul de stat. 650 de primării mai au 10 zile să se conformeze Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că toate primăriile din România au obligația de a se înrola în sistemul Ghișeul.ro, iar până la termenul-limită mai sunt zece zile. Potrivit acesteia, 650 de administrații locale nu îndepliniseră încă obligația la momentul publicării mesajului. „Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul. Măsura urmărește extinderea accesului populației la plata online a taxelor, impozitelor și a altor obligații către administrațiile publice locale prin intermediul platformei naționale. Ce bani riscă să piardă primăriile care nu se înrolează Consecințele nerespectării termenului pot afecta direct finanțarea administrațiilor locale. Potrivit Oanei Gheorghiu, primăriile care nu sunt înrolate până la termenul stabilit riscă sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Există și unele excepții de la această sancțiune, a precizat vicepremierul, fără a le detalia în postarea sa. Astfel, pentru cele 650 de primării care nu au finalizat încă procedura, următoarele zece zile devin decisive pentru evitarea eventualelor consecințe bugetare. Vicepremierul invocă nevoia de digitalizare a administrației Oana Gheorghiu a prezentat obligativitatea înscrierii în Ghișeul.ro și ca pe o măsură necesară pentru digitalizarea serviciilor publice. „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul. Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite online obligațiile către instituțiile publice înrolate, fără a fi necesară deplasarea la casieriile acestora. Termenul de 25 august pune astfel presiune pe cele 650 de administrații locale rămase în afara sistemului, în condițiile în care neîndeplinirea obligației poate avea efecte asupra fluxurilor de bani primite de la bugetul de stat.
O țară europeană reduce taxele pentru familii, încercând să oprească declinul demografic
Ministrul de Finanțe din Malta, Clyde Caruana, a declarat în parlament că rata extrem de scăzută a natalității în rândul populației native a insulei mediteraneene reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă țara, conform Reuters. Cea mai mică rată a fertilității din UE „Trebuie să încurajăm mai multe familii să aibă cel puțin doi copii”, a spus Caruana în discursul său privind bugetul Maltei pentru 2026. Un raport al agenției europene de statistică Eurostat, publicat anul acesta, arăta că Malta a avut cea mai scăzută rată a fertilității din Uniunea Europeană în 2023, doar 1,06 copii per femeie. Arhiepiscopul catolic de Malta, Charles Scicluna, a avertizat în septembrie că Malta se confruntă cu un risc de „extincție etnică”. Deși dens populată, cu aproximativ 1.704 locuitori pe kilometru pătrat, aproape o treime din populația Maltei este formată din muncitori străini și familiile acestora. Caruana a anunțat luni că, începând din 2026, părinții cu doi sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe venit pentru primele 18.500 de euro din venit. Pragul de venit neimpozabil va crește treptat la 30.000 de euro până în 2028, iar scutirea va fi valabilă până când copiii vor împlini vârsta de 23 de ani. Schema este similară cu una anunțată în Polonia în septembrie, care prevede eliminarea impozitului pe venit pentru familiile cu cel puțin doi copii și un venit de până la 32.973 de euro. Creștere economică stabilă Caruana a spus în februarie că populația nativă a Maltei este în prezent de 406.000 de persoane, dintre care 24% au peste 65 de ani. În discursul său privind bugetul, ministrul a mai precizat că Malta ar urma să înregistreze o creștere economică reală de 4,1% în 2026, similară cu cea din 2025. Datoria publică națională este estimată să rămână stabilă la 47,1% din PIB. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 3,3% din PIB în acest an și la 2,8% anul viitor, a adăugat el.