Guvernul: OUG care scutește companiile energetice de impozite
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan ar pregăti o ordonanță de urgență prin care ar scuti de la plata impozitelor pe cifra de afaceri companiile energetice care tranzitează România și comercializează gaze și petrol. Informația este dată de un DOCUMENT obținut de Digi24. „În plină campanie de austeritate, cu pachete de legi care măresc nenumărate taxe și impozite, unele categorii sunt mai norocoase și scapă de anumite costuri”, a scris Digi24 într-un articol cu un titlu care începe cu „Guvernul, pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Consultant fiscal: „Este inoportună introducerea unor astfel de facilități” Cristian Rădulescu, consultant fiscal, a declarat pentru Digi24: „Nu are cum să fie oportună introducerea unei noi scutiri în tot ansamblul ăsta al majorărilor de taxe și al introducerii unor alte taxe, precum și al eliminării, în general, a tuturor facilităților care au existat în codul fiscal și introduse de-a lungul vremii. Este în mod evident inoportună introducerea unor astfel de facilități la momentul ăsta. Mai mult decât atât, nu există o motivare reală a introducerii acestui gen de facilități. (…)Dacă mergem la expunerea de motive şi nota de fundamentare, regăsim faptul că motivația introducerii acestui impozit era legată de folosirea, deopotrivă, fie de către societățile românești, fie de cele nerezidente, a infrastructurii din România. Și aici mă refer la infrastructura portuară, la cea feroviară, rutieră și așa mai departe. (…)Mai mult decât atât, la un an de zile distanță — acum suntem în 2025 — iar Ministerul Finanțelor și ANAF au, cu siguranță, statistica exactă a încasărilor realizate. Pot spune cu siguranţă că este vorba despre sume semnificative, extrem de importante care s-au încasat, motiv pentru care nu se renunță la acest impozit”, a declarat Cristian Rădulescu la Digi24. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Ministrul Energiei anunță că GAZELE nu se scumpesc în această iarnă. De ce sunt FACTURILE la energie atât de mari
Analiști financiari: Impozitele dublate pe cifra de afaceri se vor regăsi în dobânzile clienților
Dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 2 la 4 la sută pentru bănci, va duce la o serie de creşteri suportate de clienţi, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre costuri legate de creditele nou acordate sau diverse comisioane pentru plăţi online sau retrageri. În plus, unele oferte vor dispărea complet din portofoliile instituţiilor de credit, iar câştigurile în cazul depozitelor bancare se vor diminua. De la 1 iulie până în decembrie 2026 cele mai multe bănci vor plăti o taxă de 4% pe cifra de afaceri, dublu faţă de anul trecut. Excepţie fac instituţiile bancare cu o cotă de piaţă de 0,2%, care vor achita doar 2%. Cheltuielile mai mari vor fi achitat tot de clienţi, conform Obsevator. „Cei care suferă cu adevărat sunt cei care plătesc, la final, produsul. În speţă, cei care au credite sau cei care accesează credite. Este posibil să avem o creştere uşoară de dobânzi sau comisioane. Dobânzile la depozite au tot scăzut începând cu anul trecut, probabil că vor continua să scadă”, spune Andrei Boţiş, CEO-ul unei companii de audit. Acum dobânzile variază între 3 şi 8 la sută pe an pentru depozitele pe o lună. Ajung la 7 la sută pe an pentru depozitele pe 12 luni. Astfel, la 50.000 de lei depuşi pe un an – câştigul net ajunge la 3.150 de lei, arată calculele. Ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc În schimb ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc. Pentru un credit de 425.000 de lei, luat pe 30 de ani, diferenţa poate ajunge şi la 150 de lei anul viitor – pe fondul inflaţiei şi a creşterii taxelor. „Vom asista la creşterea comisioanelor de tipul cont curent, plăţi online, retragere. De asemenea, se vor restrânge cumva ofertele promoţionale. Băncile nu se vor mai întrece în dobânzi promoţionale- cu privire la credite sau dobânzi la depozite”, spune Camelia Grădinariu, avocat specializat în drept bancar. Asta pentru că nici profiturile lor nu vor mai fi la nivelul celor de anul trecut. În 2024 băncile au înregistrat un profit record. 14,8 miliarde de lei au adunat cele 32 de instituţii de credit din ţara noastră. În acelaşi timp, activele totale ale băncilor au ajuns la aproape 882 de miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Posibile retrageri de investiții În 2024, doar din taxa aplicată băncilor pe cifra de afaceri, dar şi din impozitul pe profit, s-au strâns la bugetul de stat peste patru miliarde de lei. Mai sunt şi alte consecinţe, spun specialiştii, precum retragerea unor investitori de pe piaţă. „Dacă plăteşti taxe mai mari, nu poţi să îţi creşti capitalurile proprii. Vom vedea, bineînţeles, plafonarea creşterii salariale în sectorul bancar – cu impact direct asupra a zeci de mii de persoane şi vom vedea şi o reducere a dividendelor pe care sectorul bancar le poate susţine în 2025-2026”, spune Andreea Nica, analist financiar. Statul estimează că prin suprataxarea băncilor va încasa 334,8 milioane de lei în 2025, echivalentul a 0,02% din PIB, iar în 2026 – 1,339 miliarde de lei, adică 0,07% din PIB, preia Observator. Citiți și: BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie
Cei mai mari actori din mediul de afaceri, poziție față de IMPOZITAREA progresivă. Măsura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt
Mediul de afaceri din România consideră măsura vehiculată zilele acestea privind impozitarea progresivă nu și-ar atinge scopul de atragere a veniturilor suplimentare pe termen scurt, iar impactul pe termen mediu și lung ar trebui luat în considerare. Poziția a fost transmisă într-o scrisoare comună semnată de 13 organizații reprezentative la nivelul economiei naționale. Semnatarii scrisorii de poziție comună fac apel la responsabilitate politică, atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. Cele 13 organizații semnatare sunt: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC Confederația Patronală CONCORDIA Consiliul Investitorilor Străini – FIC Fundația Romanian Business Leaders – RBL Argumentele mediului de afaceri Potrivit semnatarilor, România se confruntă din 2029 cu procedura de deficit excesiv, soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și se află într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. „În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traiectorie de stabilitate”, se arată în documentul de poziție. Organizațiile arată că într-o scrisoare publică anterioară, au evidențiat principiile care, în opinia lor, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. „Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectării veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale, care să se bazeze pe valorificarea potențialului de creștere economică al României, iar reformele fiscale să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională”, susțin semnatarii. Organizațiile reiterează poziția, ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar. „Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate”, se arată în scrisoare. „O colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili” Potrivit semnatarilor, păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. „Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili, în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili, care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale”, argumentează mediul de afaceri. Astfel, susțin semnatarii, un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. „Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor”, spun organizațiile. Potrivit semnatarilor, stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu. Datele citate de mediul de afaceri arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale. „Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei”, susțin organizațiile. „Reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare” Potrivi acestora, implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, ar fi necesare investiții suplimentare în formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum și acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzător, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme. „Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale”, se arată în scrisoarea de poziție. Conform documentului citat, implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. „România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și