Elena s-a sinucis într-o închisoare din Italia și a fost înmormântată fără familia din România. Ce a scris pe pereții celulei înainte de gestul extrem
La numai 14 ani, Elena Gurgu a fugit de acasă, din România, pentru o viață mai bună. 12 ani mai târziu, aceasta și-a pus capăt zilelor spânzurându-se într-o închisoare din Italia. Ambasada ar fi contactat familia, însă nimeni nu ar fi vrut să audă de ea. Miercuri, în cimitirul Trespiano din Florența, opt oameni au condus-o pe Elena, pe ultimul drum. Elena Gurgu s-a născut în România și a fugit de acasă la vârsta de 14 ani. Ea a trait apoi pe străzile Europei, din Ungaria și până în Italia. A dus apoi o viață de suferiță la Florența, forțată să se prostitueze, prizonieră a drogurilor pe trotuarele din jurul gării. Ea a ajuns de două ori la închisoare, prima dată la penitenciarul pentru minori din Pontremoli, apoi la Sllicciano, acolo unde, pe 7 septembrie, și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se în celulă. De altfel, aceasta a fost cea de-a 60-a sinucidere din închisorile italiene în 2025. La Sollicciano ajunsese după agresarea lui Ezio, un bătrân de 91 de an, din via Maso Finiguerra, care a ajuns în comă la spital. Elena a fost condusă pe ultimul drum miercuri dimineață. Ea a fost înmormântată într-un sicriu alb, la cimitirul Trespiano din Florența. Cu câteva zile în urmă, ambasada i-ar fi contactat familia din România, însă nimeni nu a vrut să audă de ea. Chiar și așa, au existat oameni care au iubit-o. Sunt cei care s-au strâns în jurul sicriului, rugându-se alături de preotul don Stefano Casamassima, capelanul penitenciarului Sollocciano. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Avocata Elenei: „Era o copilă care căuta cu disperare afecțiune” La 17 ani, Elena a fost arestată pentru șantaj. Mai întâi, a ajuns într-o comunitate din Arezzo, apoi la penitenciarul pentru minori din Pontremoli. Acolo, ea a întâlnit-o pe prima ei avocată, Chiara Bandini. A venit și ea la Trespiano, copleșită de emoție. „Elena a fost exploatată în prostituție”, povestește Chiara. „Aducea bărbații sub podurile Arno-ului, uneori mergea la Cascine. Era o copilă care căuta cu disperare afecțiune. A avut un copil care, imediat după naștere, i-a fost luat și dat spre adopție. Își dorea nespus să știe unde este, iar durerea asta o măcina. La Pontremoli învățase să facă testaroli. În 2018 m-a invitat la un spectacol de teatru în închisoare. M-am dus, iar ea era fericită”. Cu o zi înainte să se sinucidă, Elena părea liniștită, își amintesc voluntarele de la asociația Pantagruel. „Poate că deja luase decizia”, spune Lucia, care a venit la Trespiano cu o plantă de erică. „Îi spusese colegei de celulă «ce frumoasă ești» și i-a împletit o coadă”. De asemenea, pe peretele celulei a fost găsit un mesaj simplu: „Elena vă salută”. După Franța (124) și Regatul Unit (96), Italia este pe locul al treilea în Europa în ce privește rata sinuciderilor din închisori: în 2024 s-au înregistrat 91 de decese, cel mai mare număr din istorie. Datele pentru 2025 arată că până la 11 octombrie 2025 s-au produs deja 66 de sinucideri, iar alte 117 persoane private de libertate au murit din alte cauze (boli, omoruri, supradoze sau motive încă neelucidate). Autorul recomandă: Bonele care vor 5.000 de euro salariu în Italia trebuie să îndeplinească aceste două condiții neobișnuite Povestea românului aflat în Italia de 25 de ani, care a ajuns să trăiască sub un pod. „Nu mai am încredere în nimeni”
Am intrat în stare de isterie: Un bărbat din Gaza s-a reunit cu familia după ce în închisoare i s-a spus că aceștia au murit
Abia după eliberarea sa, luni, în cadrul acordului de încetare a focului mediat de SUA între Hamas și Israel, care a pus capăt unui război de doi ani, a aflat că cei dragi lui erau în viață, scrie Reuters. Soția sa, Hanaa Bahlul, a alergat pe holul casei familiei sale din Khan Younis și i-a sărit în brațe. El a învârtit-o în aer în timp ce se strângeau în brațe. Abu Sido și-a sărutat copiii pe obraji de nenumărate ori, murmurând „dragostea mea” în timp ce îi ținea în brațe pe fiica și fiul pe care credea că nu-i va mai vedea niciodată. „I-am auzit vocea, am auzit vocea copiilor mei, eram uimit, nu se poate explica, erau în viață. Mi-am văzut soția și copiii în viață. Imaginați-vă, în mijlocul morții – viața”, a spus el. Abu Sido, fotojurnalist, a declarat că a fost reținut la spitalul Shifa din nordul Fâșiei Gaza pe 18 martie 2024. El se număra printre cei 1.700 de palestinieni reținuți de forțele israeliene în timpul războiului devastator din Gaza și eliberați luni, împreună cu 250 de prizonieri condamnați sau suspectați de implicare în atacuri mortale, în schimbul a 20 de ostatici israelieni reținuți de Hamas de la atacul transfrontalier din octombrie 2023.
Jose Daniel Ferrer, disidentul cubanez , a ajuns în SUA după ce a fost eliberat din închisoare
Ferrer a fost eliberat și i s-a permis să plece în SUA după o cerere oficială din partea guvernului american, potrivit Ministerului cubanez de Externe. Membrii familiei sale au putut, de asemenea, să plece, se arată în comunicatul Ministerului de Externe, transmite CNN. Ferrer ar fi declarat într-o scrisoare trimisă luna aceasta că ar accepta exilul decât să continue să fie torturat în închisoare, după ce i-a fost revocată eliberarea condiționată pe termen scurt. Ferrer, unul dintre ultimii disidenți rămași în Cuba, a fost închis în repetate rânduri în anii de opoziție față de guvern. Secretarii de stat republicani și democrați și-au exprimat sprijinul pentru Ferrer și s-au pronunțat împotriva reprimării disidenței din Cuba. Cel mai recent, Ferrer a fost condamnat pentru participarea la protestele masive din 11 iulie 2021 de pe insulă și închis până în ianuarie 2025, când a fost eliberat anticipat după pedeapsa de patru ani și jumătate de închisoare. Eliberarea sa a venit la doar câteva zile după ce oficialii administrației Biden au anunțat eliminarea Cubei de pe lista SUA a țărilor care sprijină terorismul și au declarat că oficialii cubanezi au fost de acord cu o cerere a Vaticanului de a-i elibera pe cubanezii închiși pentru activități antiguvernamentale, printre alte infracțiuni. ‼️El líder opositor cubano José Daniel Ferrer es recibido por miembros de la comunidad cubana exiliada en la sede de la Fundación Nacional Cubano Americana, en Miami. pic.twitter.com/s4wACXOJgg — Martí Noticias (@martinoticias) October 13, 2025 Administrația Trump a anulat decizia lui Biden și a reintrat Cuba pe lista statelor care sponsorizează terorismul la scurt timp după preluarea mandatului. În aprilie, eliberarea anticipată a lui Ferrer a fost revocată, iar acesta a fost din nou închis pe baza acuzațiilor că și-a încălcat eliberarea condiționată. Rubio a declarat în iulie că guvernul cubanez îl torturează pe Ferrer și a cerut „dovezi imediate că este în viață și eliberarea tuturor prizonierilor politici”. Luni, Rubio a cerut din nou „eliberarea imediată a celor peste 700 de prizonieri politici deținuți pe nedrept”.
Sean Diddy Combs condamnat la peste 4 ani de închisoare pentru acuzații legate de prostituție
Sean „Diddy” Combs a fost condamnat pentru transportul de persoane peste granițe statale pentru a întreține relații sexuale. Avocații lui Combs au solicitat o pedeapsă de 14 luni, invocând timpul deja petrecut în detenție și problemele sale de sănătate mintală. În schimb, procurorii au cerut o pedeapsă de cel puțin 11 ani, subliniind comportamentul abuziv al acestuia. Combs și-a cerut public scuze, descriind comportamentul său ca fiind „disgustător, rușinos și bolnav” și a promis să își folosească influența pentru a sprijini victimele violenței domestice. „M-am pierdut în exces, m-am pierdut în ego-ul meu”, a mai spus Combs. Avocații săi au anunțat intenția de a ataca sentința în instanță, susținând că judecătorul a luat în considerare comportamente pentru care Combs a fost achitat. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Combs a fost amendat cu 500.000 de dolari și va fi sub supraveghere 5 ani. Instanța a subliniat că violența împotriva femeilor nu va fi tolerată. Procesul a fost marcat de mărturii emoționante din partea copiilor săi, care au cerut clemență, și de sprijinul oferit de victimele care au avut curajul să depună mărturie.
Și-a otrăvit socrii cu ciuperci si a primit condamnare pe viață. Erin Patterson face apel, susținând că e nevinovată
La începutul lunii trecute, Patterson a fost condamnată la închisoare pe viață după ce juriul a găsit-o vinovată de uciderea a trei rude și de tentativa de omor asupra unei alte rude, cărora le-a servit vită Wellington, cu sos de ciuperci otrăvitoare. Ea și-a susținut nevinovăția pe parcursul procesului care a durat 11 săptămâni, susținând că masa criminală a fost un accident, relatează BBC. În cadrul scurtei audieri administrative de joi nu au fost furnizate detalii cu privire la motivele invocate pentru apel, iar acesta nu a fost încă depus în mod oficial. Apelul nu este un drept automat – echipa sa de avocați trebuie să convingă curtea de apel din statul Victoria că au existat erori juridice și că ar trebui să audieze apelul. Patterson a fost condamnată la închisoare pe viață, fără posibilitate de eliberare timp de cel puțin 33 de ani. Pedeapsa cu închisoarea, una dintre cele mai lungi aplicate vreodată unei femei în Australia, înseamnă că Erin Patterson, care a împlinit 51 de ani săptămâna aceasta, va avea peste 80 de ani înainte de a putea solicita eliberarea condiționată. O friptură Wellington otrăvită Patterson și-a ucis socrii, Don și Gail Patterson, ambii în vârstă de 70 de ani, și sora lui Gail, Heather Wilkinson, în vârstă de 66 de ani, după ce le-a servit o friptură Wellington otrăvită la casa ei din Victoria, în 2023. Soțul lui Heather, Ian Wilkinson, un pastor local, a supraviețuit prânzului după ce și-a revenit din comă și are în continuare probleme de sănătate legate de otrăvirea cu ciuperci. Cazul a provocat un val de șoc în micul oraș Korumburra, unde locuiau familiile Patterson și Wilkinson. Procesul de crimă, care a durat câteva săptămâni în acest an și a atras atenția internațională, s-a încheiat cu un juriu format din 12 membri care a găsit-o pe Patterson vinovată de toate acuzațiile. Un judecător al Curții Supreme a declarat că infracțiunile lui Patterson erau de „cea mai gravă categorie” și implicau o „acoperire elaborată”. Judecătorul Christopher Beale a adăugat că Patterson „nu a arătat milă” pentru victimele sale în zilele ce au urmat prânzului, în timp ce cei care mâncaseră masa otrăvită luptau pentru viața lor în spital.
Motivul incredibil pentru care un bărbat și-a ucis mama, faptă pentru care a fost condamnat la închisoare pe viață: Mi-am pierdut capul
Surjit Singh, un britanic în vârstă de 39 de ani, și-a ucis mama, în vârstă de 76 de ani, într-un moment de furie după ce aceasta i-a confiscat telecomanda de la televizor. Fapta s-a petrecut anul trecut, pe 29 septembrie, dar vineri el a fost condamnat la închisoare pe viață la Curtea Coroanei din Birmingham, informează Metro.co.uk. Potrivit documentelor din instanţă, bărbatul o alergase pe mama sa, Mohinder Kaur, în jurul casei lor de pe Clarence Road, Handsworth, înainte de a o lovi cu piciorul și a o călca pe cap, gât și membre. Surjit Singh (FOTO- Profimedia) Poliția a intrat cu forța în proprietate, unde a găsit-o pe femeie conştientă, întinsă pe podea. Ea a fost transportată de urgență la Spitalul Regina Elisabeta, însă a fost declarat decesul în aceeași zi. „Nu am vrut să fac asta. Pur și simplu, mi-am pierdut capul”, a spus Singh, în timp ce se afla în custodia polițiștilor. Instanța a mai aflat că furia sa a fost alimentată și de o combinație toxică de alcool și cocaină. În ziua dinaintea atacului, Singh consumase 700 ml de whisky, opt până la zece doze de bere și două grame de cocaină, a precizat judecătorul Simon Drew KC. De asemenea, se certase şi cu fratele său, căruia i-a aruncat cărămizi în grădină, anterior o pălmuise şi pe sora, amenințând-o că „îi va stinge luminile”. Mai mult, în instanță s-a aflat că în noaptea atacului, mama lui Singh l-a criticat pentru starea sa de ebrietate și l-a obligat să părăsească locuința. Singh avea singur grijă de mama sa, se ocupa de cumpărături, precum și de gestionarea finanțelor ei. Acum, el a pledat vinovat de crimă, la audierea preliminară. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia
Comisia din California a refuzat eliberarea condiţionată a lui Erik Menendez
O comisie format din doi membri i-a refuzat lui Menendez eliberarea condiţionată pentru următorii trei ani în cazul care continuă să fascineze publicul. O audiere pentru eliberarea condiţionată a fratelui său, Lyle Menendez, care este deţinut în aceeaşi închisoare din San Diego, este programată pentru vineri dimineaţă. În cazul lui Erik, audierea a ţinut o zi, şi decizia de respingere a cererii a fost justificată prin comportamentul inadecvat din închisoare, potrivit AP. Cererea de eliberare condiţionată a fost respinsă în ciuda sprijinului puternic din partea membrilor familiei care au pledat pentru eliberarea fraţilor în ultimele luni. Fraţii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă în 1996 pentru că şi-au împuşcat mortal tatăl, Jose Menendez, şi mama, Kitty Menendez, în conacul lor din Beverly Hills. În timp ce avocaţii apărării au susţinut că fraţii au acţionat din autoapărare după ani de abuz sexual din partea tatălui lor, procurorii au spus că fraţii au vizat o moştenire de milioane de dolari. Un judecător le-a redus pedepsele în luna mai şi astfel ei au devenit eligibili pentru eliberare condiţionată. Cazul Menendez a captat atenţia americanilor timp de decenii şi a dat naştere la documentare, emisiuni de televiziune şi dramatizări. Filmul de pe reţeaua Netflix „Monştri: Povestea lui Lyle şi Erik Menendez” şi un documentar lansat în 2024 au atras din nou atenţia asupra fraţilor în America şi în alte părţi ale lumii.
Primele DECLARAȚII ale soțului Elenei Udrea după vestea eliberării:”Vom face tot ce își dorește ea. Poate plecăm în Deltă, la bunici”
Adrian Alexandrov, soțul Elenei Udrea, a făcut primele declarații după vestea eliberării. Acesta a oferit un interviu pentru Realitatea Plus în care a mărturisit că vor face tot ce își dorește fostul ministru atunci când vor ajunge acasă. „M-a întrebat imediat de cea mică. I-am spus că e la o prietenă, vrem să-i facem o surpriză. Parcă simte ceva… va fi o revedere emoționantă. Poate plecăm în Deltă, la bunici. Poate are nevoie Elena de puțină odihnă. Vom face tot ce își dorește ea”, a declarat Adrian Alexandrov. Soțul Elenei Udrea a mai declarat că este momentul ca familia lor să lase totul în urmă. „Sunt extrem de bucuros. Ziua de azi este una pe care o vom ține minte mereu”, a mai spus acesta. Elena Udrea, eliberată din închisoare Elena Udrea iese, joi, din Penitenciarul Târgșor, după ce Tribunalul Prahova a respins contestația DNA la decizia Judecătoriei Ploiești, care a admis liberarea condiționată a fostului ministru. Decizia magistraților este definitivă. Elena Udrea a fost inculpată în 2015 și condamnată definitiv în iunie 2018, dar a părăsit ţara înainte de pronunţarea verdictului. A fost identificată şi arestată în Costa Rica, însă în decembrie 2018 a fost eliberată după o decizie a Curţii Constituţionale care anula condamnările pentru nerespectarea legii la constituirea completurilor de judecători. În aprilie 2022, pe baza unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Înalta Curte a respins o contestaţie în anulare şi a confirmat pedeapsa de şase ani. Udrea a fugit în Bulgaria, de unde a fost extrădată şi încarcerată la Târgşor. Udrea a fost inculpată pentru coordonarea unui sistem prin care persoane din anturajul său au primit bani de la companii pentru a le garanta plata rapidă a contractelor cu Ministerul Turismului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Elena Udrea a fost eliberată din închisoare. Decizia este definitivă Curtea Constituţională A RESPINS sesizarea lui Nicușor Dan pe LEGEA privind unele măsuri de combatere a antisemitismului și xenofobiei Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități
Liviu Dragnea: Știam că programul de guvernare suveranist – economic mă va duce la închisoare
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Liviu Dragnea, fost lider al PSD, a povestit cum a decis, împreună cu familia, să meargă mai departe cu un program de guvernare suveranist, știind că va plăti scump pentru această alegere. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Liviu Dragnea: „Am avut o discuție cu copiii mei” Invitatul a relatat un episod din decembrie 2016, imediat după alegerile câștigate de PSD. El spune că, înainte de a pune în aplicare programul de guvernare, a avut o discuție sinceră cu copiii săi. „În 2016, în decembrie, după ce am câștigat, am avut o discuție cu copiii mei. Și le-am spus. Tot anul ăsta am avut acces la informații și pentru că le-am căutat să fac împreună cu un coleg la care țin mult programul de guvernare, un program caracterizat de un patriotism economic puternic. Suveranist, 100%. Și zic, dar ăsta mă va duce în pușcărie. Și le-am zis, care este părerea voastră? Adică o să îmi reproșați asta? Pentru că o să suferiți. Și nu au avut nicio ezitare.”, afirmă acesta. Multinaționalele și băncile trebuiau să lase bani în România Fostul lider PSD a descris pe larg măsurile incluse în acel program, spunând că ele vizau stoparea drenajului economic din România. „Poate nu, dar pentru că nu pot să încep să pun în practică acest program, decât așa cum e în totalitate. În care multinaționale care scot bani de aici pot să primească lovituri peste mâini, să lase bani aici. Acum vorbesc de motive. Faptul că multinaționalele în loc să scoată miliarde din țară le-au lăsat aici. Faptul că băncile au fost obligate, prin ordonanța 114 să adopte niște mecanisme care le făceau să dea dobânzi mai mici și să finațeze mediul de afaceri românesc, ceea ce era benefic și pentru ei.”, susține el. Liviu Dragnea: „Am fost căutat de ambasadorul SUA” Liviu Dragnea susține că tensiunile au crescut mai ales în momentul în care s-a implicat în gestionarea resurselor energetice ale României. „Am avut o discuție, o mare discuție despre gazele din Marea Neagră. Am fost sunat noaptea de la departamentul de stat. Am fost căutat și presat de ambasadorul SUA.”, afirmă Dragnea.
La doar cinci zile după condamnare, Sorina Pintea cere întreruperea executării pedepsei din motive medicale
La numai cinci zile după ce a fost condamnată definitiv la trei ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită și încarcerată la Penitenciarul Gherla, Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, cere instanței întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Aceasta invocă diagnosticul de dermatomiozită, o boală autoimună rară și gravă, și susține că regimul de detenție echivalează, în cazul său, cu o condamnare la moarte. Sorina Pintea a fost condamnată la data de 6 iunie 2025 de Curtea de Apel Cluj. Ea a fost găsită vinovată pentru că a primit mită 120.000 de lei în calitate de manager al Spitalului Județean Baia Mare, în contextul unui contract de lucrări. În motivarea hotărârii, magistrații au recunoscut că afecțiunea medicală a fost un element avut în vedere la diminuarea pedepsei primate la fond, însă au subliniat că aceasta nu poate să anuleze gravitatea faptelor. „Afecțiunile medicale îi erau cunoscute la momentul săvârșirii infracțiunii (…), iar inculpata a acționat fie în considerarea acestora (în scopul obținerii de bani pentru efectuarea unor tratamente medicale), fie în considerarea demarării campaniei electorale, fie în ambele scopuri”, au explicat judecătorii. Ei au adăugat că Sorina Pintea poate solicita întreruperea pedepsei în condițiile legii, dacă boala se agravează în detenție. Sorina Pintea suferă de dermatomiozită, o o afecțiune inflamatorie autoimună severă, ce provoacă slăbirea mușchilor și leziuni cutanate. Conform documentelor medicale depuse la dosar, boala este cronică, nevindecabilă și necesită tratament permanent sub supravegherea unor specialiști în reumatologie și hematologie, medici care, conform avocatului său, lipsesc din sistemul penitenciar. „Executarea pedepsei în regim de detenție ar conduce la riscuri ridicate pentru viața acesteia. (…) Nu există nici măcar un medic specialist reumatolog angajat în sistemul penitenciar din România, şi cu atât mai puţin un hematolog”, a precizat apărătorul fostului ministru la Curtea de Apel Cluj. Sorina Pintea a fost diagnisticată în 2019 și a fost internată de mai multe ori între 2019 și 2022. În anul 2020, ea a fost încadrată în gradul III de invaliditate și a primit pensie de boală. Anult trecut, ea a suferit o intervenție chirurgicală de înlocuire a cristalinului, în urma unei cataracte provocate de tratamentul cu corticosteroizi. De precizat este că dermatomiozita poate duce la complicații grave, chiar și afectări pulmonare, cardiace, afecțiuni ale esofagului și chiar cancer. Mai mult, pacienții pot dezvolta comorbidități cum ar fi lupus, sindromul Raynaud, artrită reumatoidă sau edem Quincke, o reacție alergică potențial letală, cu care Pintea a fost diagnosticată în trecut. Cu toate că fostul ministru a depus cererea de întrerupere a pedepsei pe 11 iunie, Tribunalul Cluj a stabilit primul termen de judecată abia la finalul lunii noiembrie, asta însemnând peste cinci luni. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele