După o noapte în club, un bărbat a decedat, iar altul riscă închisoarea! Incidentul ar fi avut loc aproape de clubul Underground!
Deznodământ înfiorător după o noapte în club, în urma căreia un bărbat a decedat, iar altul riscă să intre în pușcărie! În data de 13 ianuarie 2024, doi bărbați l-ar fi agresat pe altul în apropierea clubului Underground, eveniment ce a dus la decesul unei persoane. La termenul din 31 martie 2026, un martor a oferit detalii importante despre firul evenimentelor. După o noapte în club, un bărbat a decedat, iar altul riscă închisoarea! Dosarul în care inculpatul Edward Paul Manolache este judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și purtare abuzivă, alături de inculpatul Adrian Bălan, trimis în judecată pentru purtare abuzivă, a continuat, la termenul din 31 martie, cu audierea unui martor important. Este vorba despre Constantin Blanariu, agent de securitate, care a oferit detalii despre intervenția de la spitalul unde a fost dusă victima, Vlad Smoc, în dimineața incidentului. Faptele analizate de instanță ar fi avut loc în noaptea de 13 ianuarie 2024, în jurul orei 04:34, în fața clubului Underground, unde Vlad Smoc ar fi fost agresat. Ulterior, acesta a ajuns la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, unde, potrivit declarațiilor, comportamentul său ar fi ridicat suspiciuni și ar fi necesitat intervenția agenților de securitate. Martor-cheie în dosar În fața judecătorului de la Tribunalul Iași, martorul Constantin Blanariu a relatat cronologic evenimentele din dimineața respectivă, începând cu momentul în care a fost solicitat să intervină. Acesta a precizat că, în data de 13 ianuarie 2024, s-a prezentat la muncă în calitate de agent de securitate în cadrul unei firme private și că, în jurul orei 06:44, a fost înregistrată o solicitare pentru intervenție la Spitalul de Neurochirurgie. „În 13 ianuarie 2024, m-am prezentat la muncă, la societatea GPS, în calitate de agent de securitate. La ora 06:44 dimineața a fost o solicitare pentru a interveni la Spitalul de Neurochirurgie, întrucât o persoană era recalcitrantă. Pentru că eu nu ajunsesem încă la locul de muncă, au intervenit mai întâi alți doi colegi, fiind schimbul de tură. La scurt timp, am mers și eu, împreună cu un coleg”, a declarat martorul. Acesta a subliniat că, în momentul în care a ajuns la spital, situația era deja calmă. „Când am ajuns noi acolo, am constatat că acea persoană era liniștită, astfel că am întocmit procesul-verbal cu privire la intervenția noastră, după care ne-am retras. Am stat aproximativ 10-15 minute acolo”, a precizat Blanariu. Un aspect important al declarației sale vizează starea victimei în acel moment. Martorul a afirmat că nu a observat semne evidente de violență, cu excepția unei leziuni minore. „Dacă îmi aduc bine aminte, victima avea o leziune la barbă, nu am observat alte leziuni. Victima era pe hol, în sala de așteptare, încă nu era dusă în sală. Nu am observat când victima ar fi fost agresată”, a mai spus acesta. Contradicții în declarațiile făcute anterior Declarația martorului a fost însă folosită de apărare pentru a evidenția posibile contradicții între relatările din dosar. Avocatul inculpatului Edward Paul Manolache a atras atenția asupra diferențelor dintre cele susținute de martor și declarațiile unor polițiști de la Secția 3. „Există niște contradicții cu cele declarate de polițiștii Secției 3, care au spus că victima ar fi fost recalcitrantă la Spitalul de Neurochirurgie, în timp ce martorul a susținut că el a ajuns la spital în jurul orei 07:00 și nu mai era niciun polițist, deși aceștia din urmă au declarat că au stat permanent acolo, până s-au prezentat polițiștii de la Secția 4”, a susținut avocatul în fața instanței. Aceste neconcordanțe ar putea avea o importanță deosebită în stabilirea exactă a succesiunii evenimentelor și a responsabilităților fiecărei părți implicate. În astfel de dosare, cronologia exactă și coerența declarațiilor sunt esențiale pentru a reconstitui firul faptelor și pentru a determina dacă acțiunile inculpaților au contribuit direct la decesul victimei. De cealaltă parte, reprezentantul legal al familiei victimei a susținut că starea lui Vlad Smoc, la momentul internării, ar putea fi explicată prin agresiunile suferite anterior. „Într-adevăr, victima era violentă la spital, dar acest comportament este, probabil, să-l fi avut din cauza loviturilor sau a căzăturii. Decesul a survenit ca urmare a loviturilor aplicate”, a declarat avocata victimei. Această poziție întărește ipoteza acuzării, potrivit căreia leziunile suferite de victimă în urma agresiunii din fața clubului ar fi fost determinante pentru deznodământul tragic. În același timp, ridică întrebări privind modul în care starea victimei a evoluat între momentul incidentului și cel al internării. Noi martori de audiat în dosar Audierea martorului Constantin Blanariu aduce în prim-plan o imagine aparent calmă a situației de la spital, în contrast cu alte declarații din dosar, care sugerează o stare tensionată și prezența forțelor de ordine. Procesul urmează să continue cu audierea altor martori și administrarea de probe suplimentare, instanța urmând să analizeze în detaliu toate declarațiile și documentele existente la dosar. Miza este una semnificativă, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului Edward Paul Manolache, care include o infracțiune ce implică moartea unei persoane. Stabilirea exactă a faptelor și a responsabilităților va fi esențială nu doar pentru soluționarea dosarului, ci și pentru clarificarea circumstanțelor care au dus la pierderea unei vieți. Deznodământ înfiorător după o noapte în club, în urma căreia un bărbat a decedat, iar altul riscă să intre în pușcărie!
Procurorii cer o condamnare de 25 de ani pentru Vladimir Plahotniuc în dosarul Frauda bancară
Acuzațiile aduse includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Ședința de luni a avut loc la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fără prezența inculpatului, care a refuzat să se prezinte în instanță. În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul Alexandru Cernei a prezentat un rezumat al probelor administrate în dosar, susținând că acestea demonstrează vinovăția lui Plahotniuc pentru cele cinci capete de acuzare, urmând ca instanța să stabilească o pedeapsă cumulată de 25 de ani, scrie Ziarul de Gardă. „Inculpatul este acuzat de cinci infracțiuni distincte. Am prezentat analiza probelor și solicităm stabilirea unei pedepse definitive prin cumul total al pedepselor, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat Cernei. Apărătorul lui Plahotniuc, avocatul Lucian Rogac, a contestat solicitarea, afirmând că pedeapsa cerută are un caracter politic și nu se bazează pe probe solide. „Considerăm că toate acuzațiile sunt nefondate și că pedeapsa solicitată de procurori este maximul legal posibil, impus politic”, a declarat Rogac. Vladimir Plahotniuc, supranumit „Al Capone din Grozești”, nu a fost cercetat penal în perioada în care deținea putere politică în Republica Moldova. După pierderea influenței în 2019, a fugit din țară, revenind în septembrie 2025 în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. În prezent, alte cinci dosare sunt în faza de urmărire penală, iar unul este examinat în instanță. Pe lângă dosarele din Republica Moldova, Plahotniuc este vizat de anchete internaționale în Federația Rusă, România și Grecia, fiind acuzat de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri și fals în acte. Decizia instanței în dosarul „Frauda bancară” este așteptată să stabilească un precedent important pentru justiția moldovenească și pentru lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Poate ajung la închisoare, poate vor fi ucise. A sfidat regimul din Iran și se teme pentru ce urmează
Saeid Mollaei (34 de ani), judoka medaliat olimpic care a sfidat regimul din Iran și a ales să concureze sub steagul Mongoliei, se teme pentru jucătoarele de fotbal din patria sa mamă, după ce acestea au refuzat să intoneze imnul la Cupa Asiei din Australia. Sportivele urmează să se întoarcă în Iran, după ce au refuzat azilul politic în „Țara cangurilor”, iar Mollaei spune că „100% nu vor fi în siguranță” și ar putea fi „chiar ucise”. Ce a spus Saeid Mollaei despre eroinele Iranului de la Cupa Asiei de fotbal feminin: „100%! Poate vor fi ucise, poate vor merge la închisoare” Eroinele momentului din Iran sunt componentele naționalei de fotbal feminin, care în martie au participat la Cupa Asiei 2026, competiție găzduită de Australia. Acestea au refuzat să intoneze imnul țării, cel mai probabil în semn de protest față de regimul opresiv de acasă, însă inevitabil decizia a avut, are și va avea consecințe. Ele au fost deja numite „trădătoare de război” de către un comentator conservator iranian, însă ceea ce e mai rău urmează atunci când se vor întoarce în țară. „Trădătoarele din Iran” au cedat presiunii și au renunțat la azilul politic oferit de Guvernul Australian, astfel că după o scurtă oprire în Kuala Lumpur, Malaezia, se vor îmbarca într-un avion și vor merge în Iran. Donald Trump, care a insistat ca sportivele să primească azil în Australia și să rămână în „Țara cangurilor”, a spus că acestea vor fi cel mai probabil ucise, iar o opinie similară are și Saeid Mollaei, judoka medaliat olimpic care a sfidat regimul din Iran și a ales să concureze în competițiile internaționale sub steagul Mongoliei: „99%, poate chiar 100%, nu vor fi în siguranță când se vor întoarce! Poate vor fi ucise, poate vor merge la închisoare… Nu știu”, a declarat Saeid Mollaei, potrivit CNN. Chiar și în negrul scenariu în care vor muri, o vor face precum niște eroine, spune Saeid Mollaei Saeid Mollaei a concurat la Jocurile Olimpice din 2016, sub steagul Iranului, și la Jocurile Olimpice din 2020, sub steagul Mongoliei. La ediția din urmă menționată, care a fost găzduită de Tokyo, Mollaei a izbutit să câștige și o medalie de argint. „Lupt împotriva regimului și pentru un singur cuvânt: libertate! Eroii mor o dată, dar lașii mor în fiecare zi. Au dat dovadă de curaj. Și-au apărat viitorul și au apărat ceea ce inimile lor își doresc cu adevărat. În curând, împreună, vom sărbători cu toții victoria în Iran”, a mai spus Saeid Mollaei, de data aceasta în persană. În 2019, în cadrul Campionatelor Mondiale de Judo din Japonia, Saeid Mollaei a primit ordin din țară de a se retrage din competiție înaintea duelului din semifinale. Motivul? În marea finală ar fi putut da peste un adversar din Israel, stat care nu este recunoscut oficial de Iran. În acest context, sportivilor iranieni le este interzis să concureze împotriva adversarilor israelieni. Saeid Mollaei a ignorat ordinul primit din țară și a devenit trădător. Mai întâi i s-a acordat azil în Germania, după care, tot în 2019, a devenit cetățean al Mongoliei. „Am ales să plec într-o altă țară pentru viața mea, pentru libertatea mea. Totul e atât de greu – o viață nouă, o țară nouă, ești refugiat – poți pierde totul: familia, patria, prietenii, totul! Dar când ești atât de determinat și de puternic, poți reuși. Nu pot schimba singur acest regim, dar muncesc tot timpul pentru asta. Sunt genul de persoană care dă totul pentru libertate”, a mai spus Mollaei, potrivit aceleiași surse.
A primit închisoare după ce a vrut să-și ajute vecinii! Avocatul Mona Maria Leonte: Nu este un pericol social!
Un bărbat din Vaslui a fost condamnat la închisoare după ce a vrut să-și ajute vecinii, care se confruntau cu o avarie. Acesta a condus fără permis pe drumurile publice, fiind oprit de organele de poliție. Magistrații de la Judecătoria Vaslui l-au condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, însă bărbatul a formulat apel, în speranța că va primi doar o amendă penală. A primit închisoare după ce a vrut să-și ajute vecinii! La data de 21 ianuarie 2026, magistrații de la Judecătoria Vaslui au pronunțat sentința într-un dosar penal, având ca obiect săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. Inculpatul Florin Ferariu a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru fapta comisă la data de 12 octombrie 2024, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de doi ani. Potrivit minutei instanței, în baza art. 91 din Codul Penal, judecătorii au decis ca executarea pedepsei să fie suspendată sub supraveghere, inculpatul urmând să respecte mai multe măsuri pe durata termenului stabilit. Totodată, acesta va presta muncă neremunerată în folosul comunității, pentru o perioadă de 60 de zile lucrătoare, fie în cadrul Primăriei Comunei Rebricea din județul Vaslui, fie la școala generală din localitatea de domiciliu. Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Vaslui după ce procurorii au stabilit că, în data de 12.10.2024, Florin Ferariu a condus un autovehicul pe drumurile publice fără a deține permis de conducere valabil. La data de 4 martie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași a avut loc primul termen în faza de apel. În fața magistraților, inculpatul a avut o atitudine de recunoaștere a faptelor. Vizibil emoționat, acesta a declarat că regretă cele întâmplate. „Regret și îmi pare foarte rău pentru faptele săvârșite”, a spus Florin Ferariu în fața judecătorilor. Întrebat dacă își menține declarația de recunoaștere formulată în fața primei instanțe, inculpatul a arătat că nu neagă situația de fapt reținută în rechizitoriu, însă consideră pedeapsa aplicată ca fiind prea severă în raport cu circumstanțele concrete. „Recunosc situația de fapt din rechizitoriu, precum și recunoașterea vinovăției. Am cunoștință de conținutul actului de sesizare a instanței și recunosc faptele menționate de procuror”, a precizat acesta. Avocatul Mona Maria Leonte: „Nu este un pericol social!” Pe parcursul ședinței de judecată, bărbatul a părut copleșit de emoții, având nevoie în repetate rânduri de sprijinul avocatului său, care i-a oferit îndrumări privind declarațiile formulate. Apărarea a insistat asupra circumstanțelor personale ale inculpatului, subliniind faptul că acesta se află la prima abatere de natură penală și că are în întreținere o mamă bolnavă, de care se ocupă în mod constant. Apărarea lui Florin Ferariu a explicat în fața instanței că, prin cererea de apel, s-a solicitat desființarea sentinței penale și a încheierii prin care inculpatul a optat pentru procedura abreviată. „Noi cunoaștem că declarația din procedura abreviată este irevocabilă, totuși avem în vedere că instanța nu este ținută exclusiv de recunoașterea inculpatului, ci trebuie să cerceteze dacă fapta există și a fost săvârșită de acesta. În lipsa unei suspendări temeinice a dreptului de a conduce, nici vinovăția nu poate fi reținută în forma stabilită. Solicităm reținerea unei circumstanțe atenuante”, a susținut apărătorul. De asemenea, apărarea a arătat că situația inculpatului nu poate fi agravată în propria cale de atac și a cerut instanței să dispună o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei sau, în subsidiar, aplicarea celei mai blânde sancțiuni posibile, eventual o amendă penală. Avocata Mona Maria Leonte a pledat pentru o soluție mai indulgentă, arătând că inculpatul este bine integrat în comunitate și apreciat de cei din jur. „Este un cetățean foarte apreciat de comunitate, mai ales că are grijă de mama sa bolnavă. Condamnarea sub supraveghere este prea aspră, având în vedere circumstanțele. El s-a deplasat la o familie care avea o avarie, iar din acest motiv s-a urcat la volan. Fapta prezintă un minim risc social și solicităm aplicarea celei mai ușoare pedepse. Inculpatul nu este un pericol social”, a declarat aceasta în fața completului de judecată. În replică, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului formulat de inculpat, arătând că acesta a recunoscut fapta în primă instanță și a beneficiat deja de dispozițiile procedurii simplificate, care presupune reducerea limitelor de pedeapsă. „Solicităm respingerea apelului, având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta în primă instanță”, a precizat procurorul de ședință. La finalul dezbaterilor, Florin Ferariu a avut ultimul cuvânt. Cu voce tremurândă, acesta a reiterat faptul că regretă profund cele întâmplate și a cerut o șansă pentru a demonstra că a învățat din greșeală. Un bărbat din Vaslui a primit închisoare după ce a vrut să-și ajute vecinii, care se confruntau cu o avarie. Bărbatul s-a urcat la volanul mașinii, deși nu avea permis de conducere, fiind oprit de organele de poliție pe un drum public. Bărbatul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, însă a formulat apel, în speranța că va primi o pedeapsă mai ușoară. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Stăneștii lovesc din nou! Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă!
După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Magistrații de la Tribunalul Iași l-au condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare, dar nu este mulțumit, formulând apel. La fiecare termen de judecată a solicitat câte un nou termen, pentru a se împlini termenul de prescripție. Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă! Magistrații de la Tribunalul Iași au pronunțat, la data de 8 ianuarie a acestui an, o sentință într-un dosar de evaziune fiscală, care îl vizează pe inculpatul Istrate Stănescu. Instanța a decis condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, stabilind totodată că fapta a fost comisă, în concurs real, cu o altă infracțiune, de aceeași natură, pentru care acesta fusese condamnat anterior. Potrivit hotărârii instanței, Istrate Stănescu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă pentru care magistrații au stabilit o pedeapsă de 3 ani de închisoare. Judecătorii au constatat însă că această faptă a fost săvârșită, în concurs real, cu infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, pentru care inculpatul fusese deja condamnat anterior. În acel dosar, acesta primise o pedeapsă de 2 ani și 4 luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 4 luni. Sentința fusese pronunțată de Tribunalul Gorj și menținută definitiv prin decizia penală a Curții de Apel Craiova. Ca urmare a noii condamnări, judecătorii de la Tribunalul Iași au dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite anterior. Astfel, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită anterior, rezultând o pedeapsă finală de 3 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a stabilit că inculpatul trebuie să achite suma de 722.434 de lei către stat, reprezentând prejudiciul principal rezultat din activitatea infracțională. Avocatul a cerut un nou termen, dar instanța a respins cererea La termenul din 5 martie, avocata Manuela Gheorghe a precizat că, pe 24 ianuarie, a fost informată de către un nepot al inculpatului despre termenul de judecată. Contractul de asistență juridică a fost încheiat abia pe 4 martie, iar din acest motiv, avocata a cerut instanței acordarea unui termen scurt pentru pregătirea apărării. Judecătorii au respins însă solicitarea, apreciind că partea a avut suficient timp pentru a-și pregăti apărarea. În cadrul ședinței de judecată, avocata inculpatului a depus la dosar două chitanțe despre care a susținut că demonstrează faptul că Istrate Stănescu a început să achite din prejudiciul stabilit. „Depun la dosar două chitanțe care atestă că inculpatul a început să achite din prejudiciu”, a declarat apărătorul în fața instanței. Judecătorii au observat însă că pe aceste chitanțe au fost făcute mențiuni care nu aveau legătură directă cu dosarul aflat pe rol. Din acest motiv, instanța a precizat că nu poate stabili cu certitudine legătura dintre plăți și cauza analizată. Președintele completului a explicat că, în mod normal, pe astfel de documente trebuie menționate datele dosarului pentru a se putea identifica exact pentru ce obligație a fost făcută plata. „Pe chitanțe se notează numărul de dosar, numărul sentinței, pentru a putea ști cu exactitate pentru ce anume s-a achitat”, a precizat magistratul. Cu toate acestea, în final, instanța a decis să admită proba cu aceste înscrisuri și să le atașeze dosarului. Nu este mulțumit de condamnarea cu suspendare În pledoaria finală, avocatul inculpatului a solicitat instanței individualizarea pedepsei stabilite de Tribunalul Iași. Apărarea a susținut că pedeapsa de 3 ani de închisoare este excesivă și a cerut, în primul rând, înlocuirea acesteia cu o amendă penală. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei cu închisoarea. Unul dintre argumentele invocate a fost trecerea unui interval de aproximativ 10 ani de la momentul săvârșirii faptelor. Potrivit avocatului, acest interval de timp ar fi estompat consecințele infracțiunii și ar crea cadrul pentru o reevaluare a sancțiunii. De asemenea, apărarea a arătat că inculpatul nu a mai săvârșit alte infracțiuni în această perioadă și că, deși prejudiciul nu a fost achitat integral, acesta și-a manifestat disponibilitatea de a respecta obligațiile stabilite de lege. „Nu a mai săvârșit alte fapte penale de la săvârșirea acesteia, iar acest lucru indică faptul că nu ar mai fi necesară executarea pedepsei în regim de detenție”, a susținut avocatul în fața instanței. Procurorul a arătat că aplicarea unei amenzi penale nu este oportună, având în vedere antecedentele inculpatului, care sunt tot în domeniul evaziunii fiscale. „Nu se impune pedeapsa cu amendă penală, având în vedere antecedentele inculpatului, tot cu privire la o infracțiune de evaziune fiscală”, a declarat procurorul. La finalul dezbaterilor, Istrate Stănescu a avut posibilitatea să ia cuvântul în fața instanței, însă a ales să nu facă declarații. „Nu vreau să mai spun nimic”, a afirmat acesta. După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Avocata inculpatului a solicitat un nou termen pentru realizarea apărării, însă, de această dată, instanța a respins cererea.
UK: Tată vitreg condamnat pe viață după ce a ucis copilul de luni al partenerei sale
Un tată vitreg a fost condamnat la închisoare pe viață pentru că a zguduit până la moarte copilul partenerei sale, după ce a izbucnit în furie după o ceartă cu o fostă iubită, potrivit Sky News. Thomas Morgan, în vârstă de 29 de ani, i-a provocat micuțului Jensen-Lee Dougal leziuni cerebrale „catastrofale” în casa familiei din Swansea, după o ceartă cu fosta sa iubită, în timp ce mama copilului era la serviciu. Miercuri, la Curtea Coroanei din Swansea, judecătoarea Mary Stacey a declarat că Morgan l-a scuturat violent pe Jensen-Lee, provocându-i leziuni grave, apoi a mințit în legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Condamnându-l la cel puțin 19 ani de închisoare, ea a spus: „Scuturarea violentă a capului lui Jensen-Lee, care se mișca rapid înainte și înapoi, accelerând și decelerând, poate că a fost foarte scurtă, dar a fost suficient de puternică pentru a-i provoca leziuni interne grave la cap, care i-au cauzat moartea”. Curtea a aflat anterior că bebelușul a murit la spital după ce a suferit leziuni cerebrale grave, numeroase fracturi și hemoragii retiniene extinse la ambii ochi. Morgan avea o relație cu mama lui Jensen-Lee, Jordan Dougal, și era considerat tatăl vitreg al copilului la momentul crimei. Caroline Rees KC, procuror, a declarat că Morgan „a abuzat grav de încrederea acordată” când a comis „atacul extrem de violent” asupra lui Jensen-Lee pe 30 martie 2024, cu o zi înainte de moartea acestuia.
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean! Lăsat în libertate, a spart cardul unei fete pentru câteva mii de lei!
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima a reușit să-și recupereze prejudiciul integral, încă din faza de urmărire penală. Acum, bărbatul riscă pedeapsa închisorii cu executare, deși el susține că ar dori să fie lăsat în libertate pentru a-și îngriji mama bolnavă. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean În data de 18 februarie 2026, pe rolul Tribunalului Iași, s-a pus în discuție un dosar care are ca inculpat un recidivist. Bărbatul ar fi săvârșit grave infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare, păgubind o tânără în vârstă de 20 de ani. În data de 27.08.2025, s-a emis rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, privind pe inculpatul Adrian Capraru, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos şi acces ilegal la un sistem informatic. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost săvârșite în condițiile unui concurs de infracțiuni, în stare de recidivă postcondamnatorie. Conform informațiilor prezentate în instanță, Adrian Capraru a fost condamnat definitiv în anul 2020 într-o altă cauză, soluționată de Judecătoria Pașcani. Noua anchetă penală a scos la iveală faptul că inculpatul ar fi revenit la comportamente infracționale, de această dată într-un dosar ce vizează infracțiuni informatice și financiare de amploare. Procurorii susțin că Adrian Capraru ar fi comis nu mai puțin de 87 de acte materiale ce intră sub incidența infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos. Acuzațiile indică utilizarea neautorizată a unor instrumente de plată electronică, cum ar fi un card de credit, în paralel cu accesarea ilegală a unui sistem informatic, adică folosirea unui astfel de card. Persoana vătămată în dosar este Raluca V., care a declarat în fața instanței că prejudiciul a fost recuperat. „Prejudiciul l-am recuperat. Nu doresc să mă constitui parte civilă și nu mă interesează ce se întâmplă cu inculpatul”, a afirmat aceasta. Partea civilă este persoana fizică sau juridică vătămată printr-o infracțiune care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal, solicitând despăgubiri materiale sau morale. Aceasta se constituie parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, având rolul de a dovedi prejudiciul suferit în fața instanței penale. Există situații în care, dacă inculpatul acoperă prejudiciul integral în faza de urmărire penală, acesta poate beneficia de o reducere a pedepsei. Măsura preventivă dispusă inculpatului, care a mai fost condamnat anterior La data de 10 septembrie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași a dispus față de Adrian Capraru măsura controlului judiciar. Decizia a permis inculpatului să fie cercetat în stare de libertate, cu respectarea unor obligații stricte, printre care prezentarea periodică la organele judiciare și interdicția de a părăsi anumite limite teritoriale. Controlul judiciar este o măsură preventivă menită să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără a recurge la privarea de libertate a acestuia. La termenul anterior de judecată, Adrian Capraru a solicitat ca dosarul să fie soluționat în procedură simplificată, recunoscând în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit Codului de procedură penală, această opțiune permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul condamnării. Recunoașterea vinovăției este adesea interpretată ca un semn de asumare a responsabilității, însă instanța este cea care va decide în ce măsură această atitudine influențează individualizarea pedepsei. Elementul care complică situația juridică a inculpatului este faptul că, potrivit procurorului de ședință, în luna iulie 2025, acesta ar fi săvârșit din nou infracțiuni, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest context, Ministerul Public solicită condamnarea la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa. Totodată, având în vedere condamnarea definitivă din 2020, procurorul a cerut anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispuse anterior și executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. În cazul în care instanța va admite această solicitare, Adrian Capraru ar putea ajunge în penitenciar. Victima nu știe dacă vrea ca inculpatul să intre după gratii Întrebată de completul de judecată dacă dorește condamnarea inculpatului, victima, Raluca V., a declarat că nu știe ce să răspundă. Aceasta nu a beneficiat de asistență juridică, întrucât legea nu prevede obligativitatea unui avocat pentru persoana vătămată în astfel de cauze. Situația a evidențiat dificultățile cu care se confruntă uneori părțile neasistate juridic, în special în dosare cu o complexitate tehnică ridicată, cum sunt cele de criminalitate informatică. Avocatul inculpatului a susținut în fața instanței că Adrian Capraru a avut o atitudine cooperantă în cursul urmăririi penale. Apărarea a arătat că, deși clientul său este recidivist, acesta a recunoscut faptele și ar fi contribuit la desfășurarea corectă a anchetei. „A ajutat la efectuarea corectă a urmăririi penale, a recunoscut fapta și a sprijinit înfăptuirea justiției”, a argumentat avocatul În ultimul cuvânt, Adrian Capraru a declarat că regretă faptele comise și a invocat situația personală dificilă. „Regret faptele! M-am mutat cu mama mea și sunt singura persoană care poate avea grijă de ea. Este foarte bolnavă și sunt sprijinul ei”, a spus inculpatul în fața instanței. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a săvârșit infracțiuni grave de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima și-a recuperat întreg prejudiciul încă din faza de urmărire penală, dar nu știe dacă vrea sau nu ca inculpatul să fie trimis după gratii.
A tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare! Avocatul femeii susține că aceasta ar avea probleme psihice
O femeie în vârstă de 52 de ani a tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare. Aceasta a profitat de starea vădită de vulnerabilitate a victimei. Femeia a fost condamnată de Judecătoria Bârlad la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare. În prezent, inculpata se află în arest la domiciliu, după ce i-a fost înlocuită măsura arestării preventive. Avocatul femeii susține că aceasta ar avea probleme psihice, motiv pentru care ar fi săvârșit fapta. A tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare! Liliana Felea, o femeie în vârstă de 52 de ani, a săvârșit, în septembrie 2024, o faptă prevăzută de legea penală împotriva unui bărbat. Inculpata a fost condamnată în primă instanță la patru ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată. Avocatul femeii solicită reindividualizarea pedepsei, invocând circumstanțe personale și o schimbare de atitudine față de fapta comisă. „Apelul inculpatei vizează redozarea pedepsei aplicate prin hotărârea de condamnare, având în vedere situația sa delicată. Nivelul ei de percepție, referitor la ceea ce se petrece în jurul său, nu este tocmai corect”, a spus Maricel Ciobanu, avocatul inculpatei, în fața instanței de judecată. Potrivit actelor din dosar, faptele pentru care Liliana Felea a fost trimisă în judecată au avut loc în luna septembrie a anului 2024. Ancheta a stabilit că aceasta ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a victimei, reușind să sustragă mai multe bunuri. Gravitatea faptelor, modul de comitere și consecințele asupra victimei au determinat încadrarea faptei ca tâlhărie calificată. În luna octombrie 2024, Judecătoria Bârlad a dispus luarea măsurii preventive a arestării preventive față de inculpată. Liliana Felea a fost încarcerată în Penitenciarul Bacău, unde a rămas până în primăvara anului următor. O lună mai târziu, în noiembrie 2024, aceasta a formulat contestație împotriva măsurii preventive, dosarul fiind analizat de Tribunalul Vaslui. Instanța a menținut însă, la acel moment, măsura privativă de libertate. În fața instanței de fond a negat orice acuzație, însă a recunoscut totul la primul termen, în faza de apel Procesul pe fond s-a finalizat la 17 noiembrie 2025, când Judecătoria Bârlad a pronunțat o sentință de condamnare la patru ani de închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, comisă la data de 10 septembrie 2024. Instanța a apreciat că pedeapsa este una proporțională cu pericolul social al faptei, având în vedere atât circumstanțele concrete, cât și atitudinea procesuală a inculpatei pe parcursul judecății. Un element important este faptul că, în cursul judecății pe fond, Liliana Felea nu a dorit să recunoască faptele pentru care a fost trimisă în judecată. A negat orice fel de acuzații aduse împotriva sa. Situația s-a schimbat în faza de apel. În fața magistraților de la Curtea de Apel Iași, la termenul din 10 februarie 2026, inculpata a adoptat o atitudine diferită, recunoscând comiterea faptei. „Recunosc săvârșirea faptei așa cum a fost descrisă în rechizitoriu”, a spus Liliana Felea în fața judecătorilor. Aceasta a susținut că își asumă greșeala făcută, că regretă cele întâmplate și că declarațiile anterioare ar fi fost influențate de presiunea și starea psihică din timpul procesului pe fond. „Regret fapta săvârșită și îmi pare rău!”, a mai spus femeia. Apelul formulat de inculpată prin avocatul ales, Maricel Ciobanu, vizează în principal redozarea pedepsei. Apărarea a invocat nivelul de percepție al inculpatei asupra realității, descris ca fiind unul redus, precum și situația sa familială. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Procurorul de ședință a arătat că pedeapsa aplicată în primă instanță reflectă în mod corect gravitatea infracțiunii și pericolul social concret al faptei. „Nu se impune reducerea pedepsei, având în vedere gravitatea faptei, atitudinea inculpatei și rezultatul”, a declarat procurorul de caz, Dana-Alexandra Rotaru. Schimbarea măsurii preventive: din arest preventiv în arest la domiciliu Totodată, reprezentantul Parchetului a cerut menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu, considerând-o, în continuare, necesară și proporțională. „Măsura preventivă a arestului la domiciliu este, în continuare, necesară și proporțională”, a mai precizat procurorul. Magistrații de la Curtea de Apel Iași, investiți cu soluționarea cauzei în care Liliana Felea este inculpată, urmează să analizeze probatoriul, ca mai apoi să dispună o hotărâre definitivă. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Liliana Felea rămâne sub măsura preventivă a arestului la domiciliu. Din octombrie 2024, față de inculpată s-a dispus măsura preventivă a arestării preventive, Liliana Felea fiind încarcerată în Penitenciarul Bacău. Aceasta a fost încarcerată în Penitenciarul de femei până în 24 aprilie 2025, când s-a dispus înlocuirea măsurii preventive cu arestul la domiciliu. Așadar, o femeie în vârstă de 52 de ani a tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare. În prezent, femeia se află sub incidența măsurii preventive a arestului la domiciliu. Femeia cere indulgență după ce a recunoscut în integralitate săvârșirea faptei pentru care a fost trimisă în judecată.
Un ieșean a atentat la viața unei femei, dar acum plânge în instanță! Se căiește și cere îndurare: Am greșit și îmi pare foarte rău!
Un ieșean a atentat la viața unei femei, iar acum plânge în instanță și cere îndurare. În vara anului trecut, un bărbat a agresat fizic o femeie într-un bar din Iași, iar în urma atacului, femeia a avut nevoie de mai multe zile de îngrijiri medicale. În prima săptămână a lunii februarie, pe rolul Tribunalului Iași, a avut loc ultimul termen în dosar. Inculpatul a arătat că regretă fapta în fața instanței de judecată, iar victima a cerut daune morale de peste 75.000 de lei. Un ieșean a atentat la viața unei femei, iar acum plânge în instanță În prima săptămână din februarie 2026, pe rolul Tribunalului Iași s-a desfășurat ultimul termen într-un dosar penal ce are ca obiect o tentativă la omor calificat și tulburarea ordinii și liniștii publice. Inculpat în cauză este Ionuț Catană, aflat în prezent în stare de detenție, fiind încarcerat în Penitenciarul Iași. Victimă este Adriana T., care s-a constituit parte civilă în proces și cere daune morale. Potrivit declarațiilor date în fața instanței, fapta s-a produs în incinta unui magazin alimentar, unde se comercializează și produse alcoolice. În urma cercetărilor s-a stabilit că inculpatul a agresat-o pe victimă, aplicându-i loviri repetate în zona capului, având asupra sa și o macetă. În fața instanței, procurorul de caz a solicitat condamnarea lui Ionuț Catană la pedeapsa închisorii pentru infracțiunile reținute în sarcina sa. Totodată, acesta a cerut obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată către stat, precum și a despăgubirilor civile solicitate de victimă, apreciind că gravitatea faptelor și urmările produse justifică o sancțiune severă. Avocatul victimei, Raluca Ursu, a detaliat impactul agresiunii asupra Adrianei T., arătând că aceasta a fost supusă unor loviri repetate în zona capului, care i-au produs nu doar suferințe fizice, ci și traume psihice de durată. Potrivit avocatei, victima continuă să sufere și în prezent din cauza celor întâmplate, viața sa personală fiind profund afectată. Avocata victimei a subliniat că fiicele femeii sunt, la rândul lor, marcate de incident, suferind traume psihice ca urmare a agresiunii comise asupra mamei lor. Daune morale considerabile pentru „plata” unei crime Raluca Ursu, avocata victimei, a arătat în fața instanței că solicită daune morale în valoare de 15.000 de euro. „Suma solicitată are un caracter pur simbolic și reprezintă o reparație echitabilă, raportată la gravitatea faptei și la consecințele acesteia asupra victimei și familiei sale”, a spus avocata Raluca Ursu în fața instanței de judecată. De cealaltă parte, avocatul inculpatului a arătat că Ionuț Catană nu a negat niciodată faptele reținute în sarcina sa și a recunoscut gravitatea celor comise. Acesta a solicitat instanței aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, invocând mai multe circumstanțe atenuante. Printre acestea, s-a arătat că inculpatul a fost cel care a solicitat intervenția poliției după săvârșirea faptei și nu a încercat să se sustragă sau să întârzie desfășurarea procedurii penale. În fața instanței, inculpatul și-a exprimat intenția de a achita sumele stabilite de instanță cu titlu de despăgubiri, însă situația sa financiară este una precară. Singurul venit al familiei provine de la concubina acestuia, care, la rândul său, are un salariu modest, iar restul familiei nu îl sprijină financiar. În ceea ce privește infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice, avocatul inculpatului a solicitat achitarea acestuia. Argumentele au arătat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru reținerea acestei fapte, întrucât agresiunea s-a produs în prezența unei singure persoane. Conform Codului penal, pentru a fi reținută infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice, fapta trebuie să fie săvârșită în public, adică în prezența a două sau mai multe persoane. Inculpatul speră să scape cu pedeapsa minimă În momentul săvârșirii infracțiunii, în afara imobilului se aflau mai multe persoane, dar acestea nu au asistat efectiv la agresiune. O singură persoană a susținut că a văzut cele întâmplate. Martorul a depus mărturie în fața instanței, dar inculpatul contestă capacitatea sa intelectuală, invocând starea psihică precară a acestuia. În cadrul mărturiei sale, martorul a precizat că infractorul i-a produs o stare de temere, însă avocatul inculpatului susține că teama descrisă în declarație este mai degrabă o consecință a problemelor sale de sănătate și nu rezultatul unei interacțiuni directe cu inculpatul. Din probatoriul administrat, nu reiese că inculpatul ar fi avut vreo tangență cu martorul respectiv. Referitor la latura civilă a cauzei, inculpatul a cerut diminuarea cuantumului daunelor morale solicitate, apreciind că suma cerută nu este proporțională cu situația sa materială, chiar dacă fapta în sine este una gravă. La finalul dezbaterilor, Ionuț Catană și-a exprimat regretul profund pentru cele întâmplate. „Îmi pare rău! Sunt un copil necăjit. Am muncit în construcții să-mi fac o casă. Am greșit și îmi pare foarte rău. Nu am vrut să o omor. Am greșit!”, a declarat Ionuț Catană în fața instanței. Un ieșean a atentat la viața unei femei, iar acum plânge în fața instanței, arătând că regretă cele întâmplate. Instanța a rămas în pronunțare, urmând să decidă atât asupra vinovăției inculpatului, cât și asupra pedepsei și despăgubirilor civile.
Cine este românul Cristian Cenușe, deținut politic în Venezuela și eliberat după mai bine de un an de detenție
Duminica aceasta, organizaţia neguvernamentală Foro Penal, dedicată apărării deţinuţilor politici din Venezuela, a anunţat că un cetăţean român a fost eliberat din închisoarea Rodeo I din statul Miranda, în nord, lângă capitala Caracas, relatează EFE, preluată de Agerpres. Organizația a transmis, prin intermediul platformei X, că bărbatul se numește Cristian Cenuşe și a fost reţinut arbitrar pe data de 27 septembrie 2024, în timp ce călătorea cu autobuzul din San Cristobal, statul Tachira (vest), către Caracas, pentru „o excursie turistică pentru a cunoaşte America de Sud”. Cine e Cristian, turistul român care a stat peste un an în închisoare în Venezuela „Confirmăm că a fost excarcerat cetățeanul român CRISTIAN CENUSE, arestat în mod arbitrar la data de 27.09.2024, când se deplasa cu autobuzele din San Cristóbal, statul Táchira, către Caracas, întrucât se afla într-o călătorie turistică pentru a cunoaște America de Sud. După aceea, timp de 10 luni a fost dat dispărut, iar ulterior Cristian a reușit să comunice cu soția sa, informând-o că se afla în detenție în Venezuela”, se arată în comunicat. Sâmbătă şi duminică, ONG-ul a anunţat eliberarea a şase deţinuţi politici străini: românul Cristian Cenuşe, doi ucraineni, un ceh, un bărbat cu dublă cetăţenie, iraniană şi irlandeză, dar şi o unguroaică. Arestați pe 7 ianuarie 2025, cei doi ucraineni sunt Sergii Rudavskîi şi Mihailo Kostiv, reţinuți tot la aceeaşi dată în statul Anzoategui (estul Venezuelei) „când iahtul pe care se afla s-a oprit pentru a realimenta”, potrivit Foro Penal. De altfel, reţinut pe 5 septembrie 2024, cetăţeanul ceh a fost identificat drept Jan Darmovzal, iar cetăţeanul iraniano-irlandez se numeşte Alireza Akbari, arestat pe 22 iunie 2025. Cetăţeana ungară este Zsuzsanna Bossanyi, reţinută pe 18 iunie 2025, ca parte a echipajului unei nave de explorare interceptate. Vicepreşedintele Foro Penal, Gonzalo Himiob, a transmis că până sâmbătă, la ora locală 17:00 (21:00 GMT), au fost contabilizate 139 de eliberări în Venezuela. Pe data de 8 ianuarie, preşedintele Adunării Naţionale, Jorge Rodriguez, a anunţat eliberarea unui „număr semnificativ” de persoane, ceea ce a stârnit aşteptări în rândul rudelor deţinuţilor politici, care au campat de atunci în faţa diferitelor închisori în aşteptarea eliberărilor. Recent, organizaţia pentru drepturile omului Provea a transmis că „întârzierile nejustificate şi abuzurile autoritare continuă”, lucru care împiedică eliberările anunţate să aibă loc. AUTORUL RECOMANDĂ