PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan
Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”