Ministrul Economiei, despre programul SAFE: Jumătate din acești bani clar sunt investiți pe teritoriu românesc
Avantajele financiare Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”. Cât se va investi în România? Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României. „Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24. Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”. Reindustrializarea României Ministrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții. „Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul. Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.
Câte locuri de muncă va crea industria de apărare, în opinia lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Euronews, că România va aloca 12 miliarde de euro pentru achiziții militare și 4 miliarde pentru infrastructură de mobilitate civil-militară, prin programul european SAFE. CSAT va aproba pe 24 noiembrie lista de achiziții care vor fi făcute în parteneriat cu state europene, inclusiv Germania. „Suma care a fost repartizată României prin acest program de credite, cu dobânzi foarte avantajoase, să fie alocată, cea mai mare parte este alocată, aproximativ 12 miliarde, pe achiziții militare, iar 4 miliarde sunt alocate pe infrastructură de mobilitate civil-militară”, a declarat Bolojan. Pentru România este o prioritate ca cei 4 miliarde de euro să fie alocați pentru finalizarea capetelor de autostradă din Moldova. Este vorba despre tronsonul Pașcani-Ungheni pentru conectivitatea cu Republica Moldova și direcția spre Suceava pentru conectarea cu Ucraina. „Ceea ce facem în aceste zile înseamnă să definitivăm, împreună cu echipele Ministerului Apărării, cu cele de la Ministerul Economiei, cu cei din interne și cu Cancelaria, aceste achiziții, în așa fel încât pe data de 24, când este ședința CSAT-ului, să le putem aproba”, a explicat premierul. România caută parteneri pentru că trebuie să facă aceste achiziții în parteneriat cu alte state europene. „Avem Germania, avem cu alte state europene să facem aceste achiziții”, a spus Bolojan. Întrebat cât de avansate sunt discuțiile, premierul a răspuns: „Negocierile sunt destul de avansate, pentru că așa cum vă dați seama, nu mai avem decât o săptămână și puțin”. După aprobarea în CSAT, datele vor fi făcute publice Bolojan a subliniat că nu este doar o problemă să dotezi armata cât mai repede posibil. Este important să ai această producție în România. „Asta înseamnă locuri de muncă în țara noastră, asta înseamnă transfer de tehnologie, capacitate de întreținere acestei dotări în anii următori din România, scăderea de costuri”, a explicat premierul. Întrebat câți oameni vor fi angajați, premierul a răspuns: „Ar trebui să fie mii de locuri de muncă noi”. Întrebat, mai departe, dacă este vorba despre 10.000 sau 100.000 de oameni, premierul a răspuns: „Nu mă apuc să fac afirmații care nu se bazează pe niște date. La finalul acestor negocieri, la finalul lui noiembrie, vom avea niște date aproximative. Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”.