Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor
Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Ministrul Economiei, despre programul SAFE: Jumătate din acești bani clar sunt investiți pe teritoriu românesc
Avantajele financiare Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”. Cât se va investi în România? Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României. „Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24. Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”. Reindustrializarea României Ministrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții. „Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul. Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.
Câte locuri de muncă va crea industria de apărare, în opinia lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Euronews, că România va aloca 12 miliarde de euro pentru achiziții militare și 4 miliarde pentru infrastructură de mobilitate civil-militară, prin programul european SAFE. CSAT va aproba pe 24 noiembrie lista de achiziții care vor fi făcute în parteneriat cu state europene, inclusiv Germania. „Suma care a fost repartizată României prin acest program de credite, cu dobânzi foarte avantajoase, să fie alocată, cea mai mare parte este alocată, aproximativ 12 miliarde, pe achiziții militare, iar 4 miliarde sunt alocate pe infrastructură de mobilitate civil-militară”, a declarat Bolojan. Pentru România este o prioritate ca cei 4 miliarde de euro să fie alocați pentru finalizarea capetelor de autostradă din Moldova. Este vorba despre tronsonul Pașcani-Ungheni pentru conectivitatea cu Republica Moldova și direcția spre Suceava pentru conectarea cu Ucraina. „Ceea ce facem în aceste zile înseamnă să definitivăm, împreună cu echipele Ministerului Apărării, cu cele de la Ministerul Economiei, cu cei din interne și cu Cancelaria, aceste achiziții, în așa fel încât pe data de 24, când este ședința CSAT-ului, să le putem aproba”, a explicat premierul. România caută parteneri pentru că trebuie să facă aceste achiziții în parteneriat cu alte state europene. „Avem Germania, avem cu alte state europene să facem aceste achiziții”, a spus Bolojan. Întrebat cât de avansate sunt discuțiile, premierul a răspuns: „Negocierile sunt destul de avansate, pentru că așa cum vă dați seama, nu mai avem decât o săptămână și puțin”. După aprobarea în CSAT, datele vor fi făcute publice Bolojan a subliniat că nu este doar o problemă să dotezi armata cât mai repede posibil. Este important să ai această producție în România. „Asta înseamnă locuri de muncă în țara noastră, asta înseamnă transfer de tehnologie, capacitate de întreținere acestei dotări în anii următori din România, scăderea de costuri”, a explicat premierul. Întrebat câți oameni vor fi angajați, premierul a răspuns: „Ar trebui să fie mii de locuri de muncă noi”. Întrebat, mai departe, dacă este vorba despre 10.000 sau 100.000 de oameni, premierul a răspuns: „Nu mă apuc să fac afirmații care nu se bazează pe niște date. La finalul acestor negocieri, la finalul lui noiembrie, vom avea niște date aproximative. Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”.