Cine este indianul care a distrus industria din România. A cumpărat marile combinate și le-a fărâmițat. Cum a închis statul ochii în tot acest timp
Industria românească este tot mai aproape de colaps după mai mulți ani în care s-au închis zeci de fabrici și combinate, dintre care unele strategice pentru economia și securitatea României. Poate cel mai cunoscut personaj care a contribuit la distrugerea industriei este omul de afaceri britanic de origine indiană, Lakshmi Niwas Mittal, care a deținut patru dintre cele mai importante combinate, la Galați, Roman, Iași și Hunedoara. Lakshmi Mittal De la privatizare și clauze care au existat doar pe hârtie, hotărârile lui Lakshmi Mittal au fost încurajate de mediul economic din România, cu prețuri ridicate la energie și gaz și o lipsă totală de comunicare a Guvernului, care nu a fost interesat de industrie. Statul român a preferat să închidă ochii și nu a adoptat nicio poziție fermă pentru a preveni dezastrul economic, explică, în exclusivitate pentru Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Cum a ajuns România de la un colos industrial la o ruină? De la 200.000 de angajați la câteva mii. Cum arăta industria înainte de privatizare Înainte de privatizare, cel mai mare combinant din România, Sidex Galați, avea aproximativ 42.000 de angajați și o capacitate de producție de 9 milioane de tone de oțel, dintre care producea aproximativ 8,5 milioane de tone anual, iar Hunedoara, pe de altă parte, avea o capacitate de 2,5-3 milioane de tone. Combinatul Roman producea doar țevi și folosea semifabricat adus de la alte combinate, cu o capactiate de 300.000 de tone, iar Combinatul Iași nu avea producție independentă de oțel pentru că era „cordonul ombilical” al Sidex-ului. „Erau circa 200.000 de angajați în toată siderurgia din România. Sidex avea aproximativ 42.000 de angajați și o capacitate de producție de 9 milioane de tone, cu producția înainte de 90 în jur de 8-8,5 milioane de tone. Hunedoara avea circa 2,5-3 milioane de tone, iar Romanul nu făcea oțel lichid. Romanul face numai țevi cu semifabricat din altă parte. Capacitatea de producție dinainte de preluarea de către Mitall era de 300.000”. Cine este Lakshmi Mittal, indianul care a distrus industria românească Lakshmi Niwas Mittal – CEO ArcelorMittal Lakshmi Niwas Mittal este Președinte Executiv al ArcelorMittal, cel mai mare producător de oțel din lume. Mittal a ocupat funcția de CEO a companiei timp de 15 ani, în perioada 2006-2021 și a ajuns să controleze unele dintre cele mai mari combinate siderurgice din lume, inclusiv din România și alte state din Europa de Est. Strategia sa de expansiune a fost bazată pe preluarea unor active industriale aflate în dificultate, în special foste combinate de stat din țările ex-comuniste, pe care le-a cumpărat la prețuri reduse, în contextul proceselor de privatizare. România a fost una dintre țintele importante ale acestei strategii, iar în doar câțiva ani, Mittal a ajuns să dețină patru dintre cele mai importante combinate siderurgice din țară. Cum au ajuns cele patru combinate în mâinile lui Mittal Privatizarea marilor combinate siderurgice a avut loc în cotextul în care România se pregătea de aderarea la Uniunea Eruopeană, iar deschiderea către investitorii străini și restructurarea economiei erau condiții clare pentru intregrarea în piața comună. În acest context, statul român a scos la vânzare marile combinate, iar grupul Mittal Steel, condus de Lakshmi Niwas Mittal, a profitat de oportunitate și a îceput să le preia unul câte unul. Combinatul siderurgic de la Galați Cea mai importantă și controversată trazacție a fost în 2001, când combinatul Sidex Galați, cel mai mare din Europa de Est, a fost vândut pentru 77 mil. euro, o sumă extrem de mică în condițiile în care statul a preluat o mare parte din datorii. În 2003, compania britanico-indiană a cumpărat și celelalte platforme industriale mari din siderurgie, Hunedoara, Roman și Iași. „Când au fost ele vândute, toate patru au fost la același om. La Mittal. Combinatul de la Iași era legat ombilical de Galați, pentru că lua tablă de la Sidex. Cel mai important factor, motivul pentru dezastrul de astăzi, a fost monitorizarea Comisiei Europene. La negocierile pentru aderare, s-a stabilit că siderurgia românească primise ajutor de stat de circa 1,3 miliarde de dolari. Conform regulilor Uniunii Europene, acest ajutor se acordă o singură dată și trebuia să ducă la viabilizare”. Clauze de privatizare doar pe hârtie. Investițiile au fost promise dar niciodată realizate Achiziționarea combinatelor de către Mittal Steel avea clauze de privatizare precum menținerea numărului de angajați și investițiile obligatorii pentru modernizarea combinatelor. Lucrurile au rămas la nivel teoretic pentru că respectarea clauzelor nu au fost urmărită de nimeni. Combinatul Siderurgic Hunedoara Totuși, a existat o perioadă de monitorizare în perioada 2005-20008, atunci când Mittal trebuia să demonstreze viabilitatea combinatelor prin prezentarea unor rapoarte bi-anuale către Comisia Europeană și Ministerul Energiei. Însă, Mittal a aplicat strategia de reducere a personalului prin stimulente și a oferit aproximativ 24 de salarii compensatorii ca angajații să plece de bună-voie. „Aveau clauze de privatizare, dar pentru asta trebuia să fie urmărite și n-a urmărit nimeni. Era VAS-ul (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) care trebuia să urmărească. Ei teoretic aveau, adică trebuiau să facă niște investiții, era procedura standard. De exemplu, aveau clauze de menținere de personal, aveau clauze de investiții pe care trebuie să făcute. Ceva benefic a fost în perioada de monitorizare, 2005-2008, când au fost obligați și erau urmăriți și obligați să demonstreze că sunt viabili”. Rezultatul: Fărâmițarea celor patru combinate și declinul industriei După preluarea de către Mittal, deciziile nu au mai fost luate la nivelul fiecărui combinat, ci centralizat, în funcție de strategia grupului, ceea ce a dus la slăbirea treptată a tuturor unităților. Combinatul de la Roman a fost pus în competiție directă cu o unitate similară din Cehia, iar producția a scăzut drastic, în timp ce la Iași, dependența de Galați a devenit critică, iar oprirea activității de la Sidex a afectat direct fabrica. Combinatul de la Hunedoara a fost abandonat din motive de costuri. ArcelorMittal Roman „Comenzile nu le mai făcea fabrica. Le făcea centrala Mittal și le repartiza după cum voia el. De la o capacitate de 300.000 de
Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%
Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut în termeni nominali, în luna ianuarie 2026, atât față de luna decembrie 2025, cu 16,3%, cât și față de luna ianuarie 2025, cu 4,3%, arată datele publicate de Insitutul Național de Statistică (INS). Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 16,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -19,0%, și în industria prelucrătoare, -16,2%, arată datele INS. De asemenea, pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria bunurilor de capital, -23,4%, industria bunurilor de uz curent, -21,6%, industria bunurilor intermediare, -9,4% și industria energetică, -3,4%. Singura industrie care a crescut a fost cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 6,0%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din ianuarie 2026 comparativ cu cea din 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 faţă de aceeași lună din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -12,8%, și în industria prelucrătoare, -4,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria energetică, -10,6%, industria bunurilor intermediare, -7,7%, industria bunurilor de uz curent, -4,7% și industria bunurilor de folosință îndelungată, -3,4%. Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală
Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare încă merg încă
Cifra de afaceri din industrie a încheiat anul 2025 cu o creștere de 3,2% față de anul precedent, însă sectorul energetic a tras în jos rezultatul general, după o scădere de 5,3% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Industria bunurilor de folosință și industria bunurilor intermediare au înregistrat cele mai mari scăderi din 2025. Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna precedentă, a scăzut per total cu 6,7%, arată datele INS. Cauza o reprezintă scăderile înregistrate în industria extractivă, -8,7% și în industria prelucrătoare, -6,7%. Pe marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat scăderi de 22,1%, industria bunurilor intermediare, 17,6% și industria energetică, scăderi de 7,5%. Creșteri au fost înregistrate la industria bunurilor de uz curent, 3,0% și la industria bunurilor de capital, 0,5%. Este important de menționat faptul că datele publicate de Institutul Național de Statistică sunt exprimate în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația. Astfel, în condițiile în care inflația anuala a României a fost de 10%, iar cifra de afaceri a crescut cu doar 5%, în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor, rezultă o scădere de aproximativ 5%. Practic, creșterea este doar pe hârtie pentru că, în mod realist, volumul efectiv de activitate al companiilor a scăzut. Sursa: Institutul Național de Statistică Datele INS mai indică faptul că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în decembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent, cu 6,1% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +6,4%. Comparativ cu anul trecut, industria extractivă a scăzut cu 0,9% iar pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat industria bunurilor de capital, +8,5%, industria bunurilor de uz curent, +7,3% și industria bunurilor intermediare, +5,8%. Și în acest caz industria energetică a înregistrat o scădere de 3,4%, iar industria bunurilor de folosință îndelungată o scădere de 2,5%. Industria energetică a scăzut în 2025 comparativ cu 2024 Comparația dintre anul 2025 și 2024 arată că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali cu 3,2% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă, +9,5% și în industria prelucrătoare, +2,9%. Când vine vorba de marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată, cea a bunurilor de capital, a bunurilor de uz curent și a bunurilor intermediare au crescut. La polul opus se află industria energetică, cu o scădere de 5,3% a cifrei de afaceri, în cursul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă
Industria, altădată mândrie națională, a ajuns piatra de moară a economiei
Economia românească se clatină. PIB-ul a crescut cu doar 0,9% în 2024, față de 16,6% în 2023 și 8,5% în 2022, iar industria, altădată mândrie națională, rămâne cel mai slab sector dintre ramurile economice majore și singurul care a scăzut în 2024, un minus de 1,5%. Creșterea de doar 0,9% a PIB-ului arată că economia României este într-un impas, cu industria în declin și cu un deficit extrem de ridicat. Producția industrială a scăzut deși productivitatea muncii în industrie a fost mai mare cu 14,5% în 2024, dar mult mai lentă decât în 2023. Sectorul industrial continuă să afecteze exporturile României, investițiile și contribuția totală la PIB. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.759 de miliarde de lei în 2024, o pierdere masivă de ritm economic. Exporturile țării au înghețat în jurul a 86 de miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 119 miliarde de euro. Astfel, rezultă un deficit comercial de aproape 33 de miliarde de euro care crește presiunile pe finanțarea externă și pe cursul valutar. Consumul populației, sectorul care susține economia românească Consumul românilor rămâne principalul susținător al economiei. Anul trecut, comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,6%, dar alte componente ale cererii interne precum comerțul cu mașini și serviciile au scăzut cu 1,5%, respectiv 2,2%. Investițiile au ajuns la aproximativ 671 de miliarde de lei, o creștere modestă față de anul 2023 și insuficientă pentru a stimula revenirea producției și a exporturilor. Creșterea economică din 2024 a fost susținută aproape exclusiv de consum, în timp ce industria scade, exporturile îngheață, iar investițiile nu au impuls. În 2025, economia României ar putea intra în recesiune tehnică în condițiile în care PIB-ul a scăzut pentru două trimestre consecutive. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie
(Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au ras. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: Importăm aproape tot
Cum a ajuns Transilvania, una dintre cele mai industrializate regiuni ale României să-și piardă aproape toate fabricile și uzinele. Gândul l-a contactat în exclusivitate pe inginerul Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, care explică pas cu pas cum s-a prăbușit industria și de ce viitorul ar putea fi chiar mai sumbru dacă statul nu intervine. Sidermet CălanSursa foto: Mediafax foto Industria românească, tăiată bucată cu bucată De la minele de cupru din Maramureș până la uzinele din Brașov, Zalău și Reșița, Transilvania a fost cândva un colos industrial. Astăzi, în locul combinatelor și al fumului gros de fabrică au rămas hale goale și localități fantomă. „Dacă vorbim de metalurgie, înainte trebuie să vorbim de minerit, care este baza de materii prime a industriei metalurgiei neferoase. S-au închis toate minele din nordul țării, din zona Maramureș și Alba, în momentul în care prețul de piață al cuprului, plumbului și zincului era foarte mic. Astăzi, prețul cuprului este peste 10.000 de euro pe tonă.” Uzinele care au dispărut din Ardeal „S-a închis Fenix Baia Mare, care prelucra minereul de cupru din zona de nord a țării. S-a închis Zalău, care făcea cabluri pentru industria electrotehnică, pentru rețele electrice. S-a închis Metronom Brașov, care făcea produse laminate, inclusiv materia primă pentru obuze. S-a închis Alumina Oradea.” Pe partea de metalurgie feroasă, lista e și mai lungă: „S-au închis Călanu, Hunedoara, Aiud, Reșița, Câmpia Turzii. A rămas în funcțiune doar oțelăria de la Reșița, care face materia primă pentru Slatina.” Lanțul s-a rupt și în construcția de mașini Odată cu metalurgia, s-a prăbușit și industria construcțiilor de mașini, dependentă de aceste materiale. „S-a închis CUC Cluj, armătura Bistrița, Tractorul Brașov, Sinterom Cluj, care făcea piese pentru Timișoara. S-a închis fabrica de mobilă de la Târgu-Mureș, iar în industria textilă s-au închis aproape toate filaturile și țesătoriile de bumbac. În chimie, s-au închis Oltchim Făgăraș, Viromet Făgăraș și fabrica de sodă de la Mureș.” Cauza principală: energia prea scumpă De ce s-au închis toate? Răspunsul, spune Petru Ianc, e simplu: prețul uriaș al energiei și gazului natural. „Cauza principală este prețul ridicat al energiei și al gazului natural. Prețul ridicat al energiei a dus în faliment majoritatea. Acesta este numitorul comun la toate închiderile.” Dar de ce e energia atât de scumpă? „Statul, fiind acționarul principal în domeniul energetic la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și termocentralele pe cărbune, a impus profituri mari acestor companii. Statul le-a luat profitul, iar acest profit mare a distrus energia pentru că energia e un cost important pentru toate industriile.” Politici greșite și management prost A doua cauză majoră, spune Ianc, ține de guvernanți și de decizii greșite. „Pe filiera cuprului, politicile guvernamentale greșite au făcut ca materia primă să fie extraordinar de scumpă pentru Baia Mare și Zlatna. Suntem în situația absurdă în care exportăm minereu de cupru spălat și importăm cupru pur cu 10.000-12.000 de euro tona. Pe lângă prețul energiei și al materiilor prime, managementul prost a fost fatal. E o combinație de politică guvernamentală greșită și management defectuos.” Siderurgica HunedoaraSursa foto: mediafax foto „Dacă statul nu rezolvă problema energiei, într-un an nu mai avem nimic” „Guvernul României în loc să compenseze 70-90% din aceste costuri, cum se face în alte țări, compensează doar 30-40%. Astea sunt costuri mari, nu pot să le suporte.” „Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă” Pe lângă fabrici, România a pierdut și oameni calificați. „Prin dispariția acestor industrii, au dispărut și multe din școlile profesionale și tehnice. Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă. Reindustrializarea României trebuie să aibă la bază materiile prime românești: cuprul, minereurile, lemnul. Statul trebuie să se implice din nou în politica industrială și să rezolve problema energiei.” Concluzia amară: o țară care importă tot ce producea odată „România consumă acum 3,5-4 milioane de tone de oțel, iar metalurgia românească nu mai produce decât o mică parte. Importăm aproape tot. Statul trebuie să se implice în politica industrială și trebuie să revenim la utilizarea resurselor naturale ale României. Dacă nu se schimbă nimic, nu vom mai avea nicio industrie. AUTORUL RECOMANDĂ: S-a pus lacăt peste două mari combinate strategice pentru Romania – Sidex și Hunedoara. Viitorul a mii de oameni este incert. Un cercetător român în metalurgie trage un semnal de alarmă: „Industria țării este pe BUTUCI”