Jafurile din muzee devin violente: nou raport Europol privind tacticile de furt de bunuri culturale. Cazul Tezaurului Dacic
Raportul, intitulat „Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists”, publicat de agenția europeană, evidențiază transformările recente în modul în care sunt comise jafurile asupra muzeelor și în profilul infractorilor implicați. Baros, explozibili și arme Potrivit Europol, furturile din muzee devin mai agresive, infractorii recurgând la instrumente precum barosuri, explozibili și arme de foc pentru a pătrunde în clădiri și pentru a intimida personalul. În paralel, hoții își aleg tot mai des țintele în funcție de valoarea acestora pe piața ilegală. Metalele prețioase, pietrele prețioase și artefactele cu semnificație culturală sunt considerate atractive datorită cererii ridicate și posibilității de a fi revândute pe piețele clandestine. Grupări recrutate prin rețelele sociale Europol atrage atenția și asupra apariției unor noi profiluri de infractori. Unele jafuri ar implica grupuri constituite ad-hoc, ai căror membri sunt recrutați inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Acest fenomen se diferențiază de profilul tradițional al traficanților de bunuri culturale, care operau în rețele specializate și, în unele cazuri, evitau utilizarea violenței. Agenția europeană identifică și infractori proveniți din alte zone ale criminalității organizate, atrași de ceea ce percep drept o combinație între risc redus și profit ridicat. Furtul tezaurului dacic, printre cazurile analizate Pentru a ilustra aceste tendințe, raportul Europol include mai multe cazuri recente, printre care furtul unor artefacte dacice din Țările de Jos, în 2025, jaful de la Muzeul Luvru din Franța, în 2025, și atacul asupra Muzeului Cognacq-Jay din Franța, în 2024. În cazul furtului artefactelor dacice, ancheta autorităților olandeze a beneficiat de sprijinul experților Europol specializați în criminalitatea contra patrimoniului. Experții din cadrul Centrului European pentru Criminalitate Gravă și Organizată (ESOCC) oferă sprijin operațional, analitic și de coordonare anchetatorilor din statele membre ale Uniunii Europene. Europol subliniază că acest sprijin are un rol important în combaterea comerțului ilegal cu bunuri culturale și în identificarea rețelelor criminale care profită de obiectele furate din muzee și alte instituții de cultură.
Infractorii sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității! Cum contribuie Serviciul de Probațiune Iași la reintegrarea persoanelor condamnate
Munca neremunerată în folosul comunității este dispusă de instanțele de judecată, în condițiile prevăzute de lege, față de infractori și este coordonată de Serviciul de Probațiune, care urmărește modul în care obligația este îndeplinită și colaborează cu instituțiile unde aceasta este executată. Dacă starea de sănătate le permite, unii infractori, care ajung sub supravegherea consilierilor de probațiune, pot fi obligați să presteze o muncă neremunerată. Infractorii sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității! Serviciul de Probațiune Iași continuă să pună accent pe măsurile care contribuie la reducerea recidivei și la reintegrarea socială a persoanelor condamnate. După ce, în bilanțul activității pe anul 2025, reprezentanții instituției au evidențiat numărul ridicat al dosarelor de supraveghere, programele de reintegrare socială și colaborarea cu instituțiile din comunitate, un rol important îl are și executarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității. Această măsură este considerată o modalitate eficientă prin care persoanele condamnate își asumă responsabilitatea pentru faptele comise și contribuie, în mod concret, la repararea prejudiciului adus societății. Potrivit Dianei Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași, această măsură are atât o componentă educativă, cât și una reparatorie. „Munca neremunerată în folosul comunității reprezintă o activitate în beneficiul societății, pe care o desfășoară o persoană sancționată printr-o sentință penală, fără a fi plătită pentru desfășurarea acelei munci”, a declarat Diana Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași. Cine primește persoanele condamnate la muncă? În practică, activitățile desfășurate diferă în funcție de instituția în care persoana execută obligația și de aptitudinile acesteia. Consilierii de probațiune stabilesc, împreună cu reprezentanții instituțiilor partenere, tipul activităților care urmează să fie realizate, astfel încât acestea să răspundă atât nevoilor comunității, cât și obiectivelor de reintegrare socială. „Persoanele sancționate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, care au de executat obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, desfășoară mai multe activități, stabilite de consilierul de probațiune, manager de caz, în colaborare cu reprezentantul instituției în care urmează a fi realizată activitatea neremunerată”, a completat Diana Nastasă. Printre beneficiarii direcți ai acestei activități se numără autoritățile locale, instituțiile publice și alte entități desemnate să primească persoane condamnate pentru executarea muncii în folosul comunității. Activitățile pot include lucrări de întreținere și igienizare, amenajarea spațiilor verzi, lucrări administrative sau alte activități care răspund interesului public. Dincolo de utilitatea practică pentru comunitate, reprezentanții Serviciului de Probațiune Iași subliniază că această măsură produce efecte importante asupra persoanei condamnate. Executarea muncii neremunerate presupune asumarea responsabilității pentru fapta comisă și contribuie la dezvoltarea disciplinei, a respectului pentru regulile sociale și a sentimentului de apartenență la comunitate. Se aduce un venit considerabil la bugetul de stat Totodată, instituția evidențiază și impactul economic pe care îl are această obligație, activitatea desfășurată de persoanele condamnate reprezentând o contribuție semnificativă pentru comunitățile în care acestea își execută sancțiunea. „Prin desfășurarea acestei munci neremunerate de către persoanele condamnate, se aduce un venit consistent, anual, la bugetul de stat. Mai mult decât atât, munca în folosul comunității reprezintă în continuare o componentă activă în menținerea principiului reparatoriu al justiției restaurative, persoana condamnată fiind pusă în situația de a repara prejudiciul creat comunității prin comiterea faptei. Astfel, este evidențiat caracterul educativ al acestei obligații, reeducarea stând la baza reintegrării sociale”, a concluzionat Diana Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași. Obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității face parte din ansamblul măsurilor prin care serviciile de probațiune urmăresc reducerea riscului de recidivă. Alături de programele de consiliere, evaluarea riscului de recidivă, monitorizarea respectării obligațiilor și colaborarea permanentă cu instituțiile partenere, această măsură contribuie la atingerea obiectivului principal al probațiunii, și anume reintegrarea socială a persoanelor condamnate și creșterea gradului de siguranță în comunitate. Tot mai mulți infractori sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității atunci când se află sub supravegherea Serviciului de Probațiune.
Creștere îngrijorătoare a traficanților de droguri în Iași! Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași: În 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate
Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât infractorii sunt de diferite categorii, tineri, maturi, cu studii sau fără, ceea ce face și mai complicată acțiunea de a-i depista pe toți. Număr crescut de traficanți de droguri în Iași! În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost într-o creștere considerabilă față de anul precedent, 2024. „În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost de 1.641 cauze, din care 786 nou înregistrate în perioada de referință, față de 1.386 cauze în 2024, din care 668 nou înregistrate în 2024. Se constată astfel că, în 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și o creștere cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate față de anul 2024”, a declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Creșterea numărului de cauze este îngrijorătoare și din cauza unui număr limitat de procurori, care trebuie să se ocupe de mai multe dosare. „În cadrul serviciului, în 2025 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 164,1 cauze/procuror față de anul 2024, când au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 138,6 cauze/procuror (menținerea nr. de procurori și creșterea nr. de dosare de soluționat/procuror cu 25,50%). În anul 2025, în cauzele instrumentate de procurori, au fost cercetate un număr de 1.105 persoane, comparativ cu anul 2024, când au fost cercetate 870 persoane, ceea ce reprezintă o creștere cu 27,01%”, a adăugat procurorul-șef. Soluționarea cauzelor de către procurori Cu toate că numărul cauzelor a crescut, iar procurorii sunt aceeași, în anul 2025 au fost soluționate mai multe cauze decât în anul anterior. „În 2025, ponderea cauzelor rămase nesoluționate a fost de 59,29%, respectiv 973 din totalul cauzelor de soluționat, 1.641 cauze, față de anul 2024, când aceasta a fost de 61,68%, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,39%”, a completat Vasile Airinei. Perioada de soluționare a cauzelor instrumentate de procurorii DIICOT diferă în funcție de mai multe aspecte, precum numărul crescut al părților din dosare. „Din totalul cauzelor soluționate în anul 2025 (601), dintre care 214 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 126 între șase luni și un an de la sesizare, 234 peste un an de la sesizare, 27 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care 7 cauze față de autori cunoscuți. Comparativ cu anul 2024, când din totalul de (461) cauze soluționate, 132 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 109 între șase luni și un an de la sesizare, 197 peste un an de la sesizare, 23 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care o cauză față de autori cunoscuți”, a spus procuror-șef al DIICOT Iași. DIICOT a indisponibilizat bunuri cu o valoare de 129.245.944 de lei În anul 2025 a scăzut drastic valoarea bunurilor indisponibilizate, însumând doar 2.127.640 de lei, comparativ cu 129.245.944 de lei, valoarea bunurilor indisponibilizate în anul precedent, 2024. „În anul 2025, procurorii din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași și-au desfășurat activitatea în vederea îndeplinirii rolului lor constituțional, pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a supremației legii. Se poate observa sporirea fermității în activitatea de urmărire penală și accentul pus pe stabilirea de priorități și finalitate judiciară concretizate în creșterea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată. Astfel, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 98 cauze, față de 89 cauze în anul 2024 (creștere cu 10,11%), cu 188 inculpați trimiși în judecată, față de 239 inculpați trimiși în judecată în 2024 (scădere cu 21,34%) dintre care 120 inculpați, arestați preventiv, trimiși în judecată, față de 120 inculpați arestați preventiv în anul 2024 (menținere). De asemenea, în perioada de referință s-a urmărit recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni, astfel încât valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii, în dosarele soluționate pe fond în cursul anului 2025, la nivelul serviciului, a fost de 2.127.640 lei, comparativ cu anul 2024, când valoarea acestora a fost de 129.245.944 lei (scădere cu 98,35%)”, a mai declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Obiective propuse de DIICOT și Ministerul Public pentru anul 2026 Reprezentanții DIICOT și-au propus o serie de obiective pentru anul în curs, anul 2026. O parte dintre acestea sunt cele enumerate anterior. „Pentru anul 2026 propunem următoarele obiective: continuarea activității de analizare și unificare a practicii judiciare la nivelul direcției și observarea din timp a problemelor de drept, în scopul formulării de propuneri conform art. 2 alin. (1) lit. f) din OUG nr.78/2016; întocmirea și publicarea unui repertoar al concluziilor extrase din activități de control tematic dispuse, cu anonimizarea datelor sensibile, cu scopul întăririi disciplinei și respectării prevederilor legale. Reducerea stocului de dosare, în general, cu păstrarea unei proporții rezonabile a acestuia; monitorizarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale. Dezvoltarea unei structuri în cadrul DCCO care să se perfecționeze în domeniul investigațiilor financiare paralele, vizând identificarea și sechestrarea produsului infracțional, în vederea confiscării speciale și a confiscării extinse”, a mai adăugat procuror-șef al DIICOT Iași. Și Ministerul Public și-a propus o serie de obiective pentru anul 2026, în vederea optimizării sistemului judiciar. „Ministerul Public își propune următoarele: intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii și continuarea demersurilor pentru trecerea graduală a poliției judiciare în cadrul Ministerului Public”, a încheiat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Modelul Okupas din Spania a fost importat și în Italia / Proprietarii se simt expuși în fața rețelelor de infractori care le ocupă casele
Un scandal de proporții a izbucnit în cartierul Villaggio dei Fiori din Spinea, în provincia Veneția, după ce o locuință a fost ocupată abuziv la scurt timp de la decesul proprietarei. Cazul a stârnit indignare în comunitate și readuce în atenție un fenomen tot mai prezent în orașele italiene, relatează stiridiaspora.ro. Potrivit martorilor, persoane necunoscute au pătruns în apartament imediat după moartea femeii, într-o acțiune descrisă drept rapidă și coordonată. Rețele organizate care monitorizează proprietățile rămase goale Presa italiană scrie că există suspiciuni serioase privind existența unor rețele organizate care monitorizează proprietățile rămase goale. Rudele defunctei nu au mai putut intra în locuință pentru a recupera obiecte de familie sau pentru a pregăti apartamentul, fiind puse în fața unei situații de blocaj total. Autoritățile locale nu au oferit încă informații despre identitatea ocupanților, iar cazul a declanșat un val puternic de revoltă în comunitate. Fenomenul e în creștere. Guvernul vrea schimbarea legii Incidentul din Spinea reflectă o realitate tot mai îngrijorătoare în Italia, unde ocuparea abuzivă a locuințelor devine o problemă socială în creștere. În fața multiplicării acestor cazuri, guvernul de la Roma a accelerat demersurile pentru înăsprirea legislației. Noua propunere legislativă urmărește transformarea ocupării abuzive într-o infracțiune sancționată sever, cu pedepse care pot ajunge până la șapte ani de închisoare. Printre obiectivele principale se numără reducerea timpului de intervenție al forțelor de ordine și simplificarea procedurilor de evacuare, care în prezent pot dura luni de zile și îi lasă pe proprietarii de drept într-o situație de neputință. Modelul spaniol „okupas”, o avertizare pentru Italia Situația din Italia este tot mai des comparată cu fenomenul „okupas” din Spania, unde ocuparea ilegală a locuințelor a devenit o criză majoră în ultimul deceniu. Datele oficiale pentru 2024 indică peste 16.400 de cazuri, cu Barcelona și regiunea Catalonia în epicentrul incidentelor. Dacă inițial erau vizate locuințe abandonate sau proprietăți ale băncilor, în 2025 rețelele de ocupanți au început să țintească și vile de lux sau case de vacanță. Profitând de lacune legislative, ocupanții pot transforma evacuarea într-un proces civil care durează ani întregi, mai ales dacă nu sunt îndepărtați în primele 48 de ore. Breșe legislative exploatate de rețele de infractori Cazul din Spinea reflectă temerile tot mai mari ale proprietarilor și ale comunităților locale, care se tem că fenomenul ar putea escalada. Rapiditatea ocupării locuinței și suspiciunile privind rețele organizate au amplificat sentimentul de insecuritate. În timp ce autoritățile pregătesc măsuri mai dure, incidentul din Villaggio dei Fiori devine un simbol al unei probleme europene în creștere: criza locuințelor, vulnerabilitățile legislative și apariția unor rețele care exploatează aceste breșe.
Criptomonedele atrag infractori reali: Răpiri, jafuri și tortură pentru portofelele digitale
Criptomonedele au fost, de la bun început, un magnet pentru criminalitatea cibernetică. Însă o tendință îngrijorătoare schimbă terenul de joc: infracțiunile legate de criptomonede migrează din online în lumea reală, cu victime reale, răpiri, jafuri și chiar tortură. Un nou raport publicat de Wall Street Journal arată că tot mai mulți posesori de criptomonede — în special „balenele” (cei care dețin sume mari) — devin ținte pentru atacuri violente. Dacă până recent hackerii erau principala amenințare pentru posesorii de active digitale, în prezent hoții acționează din ce în ce mai des cu mijloace fizice brutale, inclusiv răpiri și atacuri armate. Raportul WSJ menționează zeci de astfel de incidente înregistrate la nivel global în ultimul an, doar în Franța fiind raportate cel puțin cinci atacuri violente asupra deținătorilor de criptomonede. Printre cele mai întâlnite metode se numără așa-numitele „wrench attacks”, în care victimele sunt agresate fizic cu unelte simple (chei, bare, cuțite) pentru a fi forțate să transfere criptomonede. Aceste atacuri nu mai necesită abilități tehnice de hacking, ci doar o adresă de portofel și acces fizic la victimă. Un exemplu de acest tip a fost tentativa de jaf asupra celebrei streamerițe de pe Twitch, Amouranth, în martie 2025. Trei persoane au pătruns în locuința ei din Houston, cerându-i să transfere activele cripto. Deși nu au reușit să obțină nimic și au fugit după ce au fost confruntați de soțul acesteia, cazul a atras atenția asupra vulnerabilității publice a persoanelor cu profil cripto vizibil. De la adolescenți la rețele organizate: cine sunt autorii acestor atacuri Deși unele dintre aceste atacuri sunt comise de tineri oportuniști — precum cei trei adolescenți care au încercat să o jefuiască pe Amouranth — altele implică rețele de crimă organizată. În 2024, Remy St. Felix, un tânăr de 24 de ani din Florida, a fost condamnat la 47 de ani de închisoare pentru coordonarea unei bande care a comis multiple jafuri armate în locuințele unor posesori de criptomonede. Grupul a reușit să fure criptomonede în valoare de 3,5 milioane de dolari, legând victimele și amenințându-le cu armele pentru a le forța să transfere fondurile. Victimele sunt adesea selectate în funcție de prezența lor online. Persoanele care își etalează stilul de viață luxos, investițiile sau succesul financiar pe rețelele sociale devin rapid ținte. De asemenea, breșele de securitate în platforme cripto majore, precum Coinbase sau Ledger, au oferit infractorilor acces la date personale — nume, emailuri, adrese — ale a mii de clienți. Într-un caz extrem, CEO-ul Ledger, David Balland, a fost victima unui atac șocant: el și soția sa au fost răpiți și torturați timp de aproape două zile, fiind forțați să plătească o răscumpărare în criptomonede. Atacatorii i-au tăiat un deget și au trimis fotografii cu acesta colegilor săi de la Ledger, pentru a grăbi plata. Victimele au fost eliberate abia după transferuri succesive de criptomonede către răpitori. Securitatea fizică devine prioritate în lumea cripto Această escaladare a violenței a determinat autoritățile și companiile din domeniu să caute soluții. În Franța, seria de atacuri împotriva executivilor cripto a dus la o întâlnire oficială între ministrul de interne, Bruno Retailleau, și reprezentanți ai industriei, pentru a discuta măsuri de protecție și securitate. Dincolo de soluțiile instituționale, experții recomandă posesorilor de criptomonede să adopte măsuri personale stricte: Evitarea expunerii pe rețelele sociale a deținerilor sau achizițiilor cripto. Folosirea portofelelor reci (cold wallets), dar fără a le depozita în locuri ușor de găsit. Instalarea de sisteme de securitate în locuință. Discreția totală în legătură cu codurile de acces și portofelele digitale. Criptomonedele promit libertate financiară și anonimat, dar în lipsa unor măsuri de siguranță adecvate, pot atrage infracțiuni violente care depășesc cu mult granițele lumii virtuale. Concluzie: deținerea de criptomonede nu mai este doar o vulnerabilitate online. Pe măsură ce activele digitale devin mai valoroase și mai populare, riscăm să vedem tot mai des transformarea posesorilor în ținte fizice. Protecția în lumea cripto nu înseamnă doar parole puternice și portofele offline — înseamnă și vigilență, discreție și securitate personală.