Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
Putin permite trimiterea rezerviștilor la antrenamente speciale pentru protejarea infrastructurii critice din Rusia
Măsura, adoptată în regim de urgență, a stârnit îngrijorări privind o posibilă mobilizare mascată menită să suplimenteze resursele umane ale armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Noua lege prevede că rezerviștii pot fi trimiși la sesiuni de instruire specială pentru apărarea instalațiilor de importanță strategică, cum ar fi infrastructura energetică și de transport. Guvernul rus va stabili procedura acestor sesiuni, iar Ministerul Apărării a precizat că măsura „nu reprezintă o mobilizare” și că rezerviștii „nu vor fi trimiși pe front”. Totuși, experții citați de The Moscow Times afirmă că legea ar putea fi o metodă prin care Kremlinul să suplimenteze efectivele armatei fără a declanșa o nouă mobilizare generală, care ar putea genera nemulțumiri în rândul populației. Cine sunt rezerviștii ruși și ce rol au Rezerviștii fac parte din Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS), creată în 2015. Aceștia sunt foști militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării și primesc o remunerație lunară de până la 10.000 de ruble. Deși duc o viață civilă, ei sunt obligați să participe periodic la antrenamente militare. Recrutarea activă în rândul rezerviștilor a început în 2021, înaintea invaziei din Ucraina. În prezent, aproximativ două milioane de persoane ar face parte din această rezervă, potrivit estimărilor oficiale – însă experții contestă cifra, susținând că numărul real este mult mai mic. Potrivit lui Vladimir Tsimlyansky, oficial al Statului Major General rus, rezerviștii vor fi implicați în misiuni locale de protejare a infrastructurii energetice și de transport și în combaterea dronelor. În ultimele luni, mai multe atacuri cu drone au vizat rafinării și instalații energetice din Rusia. În regiunile apropiate de front, precum Breansk, rezerviștii pot câștiga între 40.000 și 99.000 de ruble pe lună, în funcție de grad. În zonele mai îndepărtate, precum Perm, plățile lunare sunt semnificativ mai mici, între 4.000 și 7.000 de ruble. Analiștii militari consideră că noua lege reflectă dificultățile Rusiei de a recruta soldați contractuali, iar implicarea rezerviștilor ar putea fi o soluție temporară pentru acoperirea pierderilor suferite pe frontul din Ucraina.