Leguma nr. 1 recomandată de nutriționiști pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor
Legumele cu frunze verzi și cele crucifere ocupă primul loc în topul nutriționiștilor pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor. Doi specialiști explică de ce aceste legume acționează simultan asupra tuturor celor trei sisteme și ce alte legume merită incluse în dietă, conform Real Simple. Legumele rămân o bază esențială a oricărei alimentații sănătoase și echilibrate. Dar nu toate legumele au același impact asupra organismului. Doi nutriționiști autorizați au fost întrebați care este alegerea lor de top. Răspunsul este aproape unanim: legumele cu frunze verzi câștigă detașat. Nutrienții din legume influențează simultan creierul, inima și intestinul. Vitaminele, mineralele, fibrele și polifenolii acționează împreună, nu izolat. Dieteticiana Avery Zenker spune că fiecare legumă oferă o combinație unică de nutrienți. Contează, potrivit ei, întreaga matrice alimentară, nu doar un singur compus. Legumele conțin și antioxidanți care reduc stresul oxidativ la nivel cerebral. Dietele bogate în legume au fost asociate constant cu o memorie mai bună. Aceleași efecte antiinflamatorii protejează și sănătatea inimii pe termen lung. Pentru intestin, legumele rămân una dintre cele mai bune surse de fibre. Fibrele hrănesc bacteriile benefice și susțin diversitatea microbiomului intestinal. Compușii rezultați reduc inflamația și influențează, indirect, chiar și sănătatea creierului. Legumele cu frunze verzi, alegerea nr. 1 Pentru Zenker, legumele cu frunze verzi se detașează clar de restul. Ea recomandă în special varza kale, spanacul, rucola și mangoldul. Lista continuă cu varza de Bruxelles, frunzele de sfeclă și bok choy. Aceste legume oferă fibre, magneziu, acid folic, fier, calciu și mai multe vitamine. Magneziul ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține energia creierului. Fierul este esențial pentru transportul oxigenului către inimă și creier. Lăstarii de broccoli, favoritul unui alt nutriționist Dieteticiana Johannah Katz preferă, în schimb, legumele crucifere, mai ales lăstarii de broccoli. Aceștia conțin mult mai mult sulforafan decât broccoli matur, deja fiert. Sulforafanul reglează antioxidanții, susține microbiomul intestinal și ajută detoxifierea organismului. „Lăstarii de broccoli sunt cea mai puternică sursă naturală de sulforafan”, spune Katz. Legumele crucifere aduc, în plus, fibre și glucozinolați utili pentru intestin. Ambii experți menționează și alte trei legume cu beneficii importante. Sfecla, usturoiul și ceapa completează, spun ei, lista ideală. Sfecla conține nitrați, transformați în organism în oxid nitric benefic. Oxidul nitric scade tensiunea arterială și îmbunătățește fluxul sanguin general. Usturoiul și ceapa aduc compuși cu sulf, utili pentru inimă și intestin. În final, ambii nutriționiști insistă asupra unui singur lucru: diversitatea contează cel mai mult. Alternarea legumelor asigură organismului cea mai largă gamă de compuși benefici.
Există și sindromul inimii fericite. Poate imita un infarct și pune viața în pericol
O femeie de 65 de ani a ajuns la urgențe cu dureri în piept după nunta fiicei sale. Medicii au crezut inițial că suferă un atac de cord, dar cauza reală a fost cu totul alta, conform Science Alert. Timp de trei zile după eveniment, femeia a avut dureri în piept și dificultăți de respirație. Analizele au arătat un flux sanguin redus către inimă, semn tipic pentru un cheag de sânge. Medicii nu au găsit însă niciun cheag. În schimb, ventriculul stâng prezenta o umflătură neobișnuită, care slăbea inima. A crezut că emoțiile de la nuntă vor trece. Trei zile mai târziu a ajuns la Urgențe Afecțiunea se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS) și imită îndeaproape un atac de cord. Este declanșată de emoții intense, fie pozitive, precum o nuntă, fie negative, precum o despărțire. Varianta negativă e cunoscută drept „sindromul inimii frânte”, iar cea pozitivă, „sindromul inimii fericite”. Afecțiunea e reversibilă, dar poate pune viața în pericol dacă nu e tratată corect. Aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de infarct, dar fără cheag de sânge, suferă de fapt de TTS. Doar 4% din cazurile de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Sindromul a fost documentat prima dată în 1983, la Hiroshima, în Japonia. Numele provine de la capcanele japoneze pentru caracatițe, a căror formă seamănă cu ventriculul afectat. Prea multă fericire poate afecta inima. Medicii explică de ce nu este doar o expresie Simptomele sindromului inimii fericite sunt de obicei mai puțin severe decât cele ale sindromului inimii frânte. Din acest motiv, medicii le pot ignora, deși evoluția poate fi periculoasă. Cardiologul John Madias, de la Mount Sinai din New York, avertizează că medicii trebuie să fie mai atenți la acest sindrom. Femeia din studiu și-a revenit complet și duce în continuare o viață sănătoasă.
Tratament minim invaziv pentru o boală gravă a inimii (P)
În urma unei consultații de cardiologie, urmată de o ecografie cardiacă, medicul a stabilit diagnosticul de insuficiență mitrală. Boala era deja într-un stadiu avansat, insuficiența mitrală fiind severă și provocată de o anomalie structurală a valvei, cu indicație de tratament chirurgical. Insuficiența sau regurgitarea mitrală apare atunci când valva mitrală nu se mai închide corespunzător, iar o parte din sânge se întoarce din ventriculul stâng în atriul stâng în timpul contracției inimii. În lipsa tratamentului adecvat, în timp, afecțiunea suprasolicită inima, scade toleranța la efort și poate duce la insuficiență cardiacă. În cazul lui Daniel, boala a apărut prin prolaps de foiță posterioară, o anomalie structurală valvulară, despre care bărbatul nu știa până la momentul diagnosticului. La recomandarea medicului, Daniel s-a programat pentru operație la Prof. Dr. Victor Costache, medic primar chirurgie cardiovasculară, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Clinic SANADOR. În urma consultației și a investigațiilor efectuate, Prof. Dr. Victor Costache a confirmat diagnosticul și necesitatea tratamentului chirurgical. Intervenția recomandată în cazul lui Daniel a fost una minim invazivă – plastie de valvă mitrală, realizată prin minitoracotomie, fără secționarea sternului. În insuficiența mitrală degenerativă, plastia este metoda predilectă de tratament chirurgical, atunci când există această opțiune. Spre deosebire de înlocuirea valvei mitrale, plastia permite păstrarea valvei proprii, cu o funcție cardiacă mai bună, risc mai mic de complicații și, de regulă, tratament anticoagulant pe termen mai scurt. Protezarea valvulară este folosită atunci când valva afectată este prea deteriorată și nu mai poate fi reparată sau când plastia nu ar asigura un rezultat funcțional durabil. Pentru obținerea unor rezultate bune, plastia de valvă mitrală, care este o intervenție cardiovasculară complexă, trebuie realizată într-un centru cu experiență în chirurgia valvulară, de o echipă specializată. În cazul lui Daniel, plastia a fost efectuată de Prof. Dr. Victor Costache, prin minitoracotomie dreaptă videoasistată. Operația s-a încheiat cu succes, pacientul s-a recuperat fără probleme și a urmat apoi un program de recuperare cardiovasculară. Pe parcursul recuperării, a observat o îmbunătățire semnificativă a toleranței la efort, fiind foarte mulțumit de rezultatele obținute în urma tratamentului. La Centrul de Excelență și de Training în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu valvulopatie severă sau cu alte afecțiuni cardiovasculare grave au acces la diferite metode moderne de tratament, inclusiv prin intervenții minim invazive, atunci când anatomia leziunii, starea pacientului și indicația medicală permit acest abord. Pentru bolile valvulare, pacienții beneficiază de plastie sau de protezare valvulară, tratamentul adecvat fiind stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte. Cazurile complexe sunt gestionate printr-o abordare multidisciplinară, iar tratamentul poate fi realizat prin proceduri chirurgicale, endovasculare sau hibride, conform recomandării stabilite. Intervențiile cardiovasculare au loc la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator complet digitalizat, cu sprijinul specialiștilor din Secția de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, nivel maxim de competență.
Condimentul numărul 1 pentru creier, inimă și intestin. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Curcuma este considerată de nutriționiști condimentul numărul 1 pentru sănătatea creierului, inimii și intestinului. Compusul său activ, curcumina, are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii puternice, dar modul în care îl consumi face toată diferența. Curcuma provine din rădăcina uscată a plantei Curcuma longa și aparține familiei ghimbirului. Compusul său bioactiv principal, curcumina, este responsabil pentru majoritatea efectelor studiate asupra sănătății, potrivit Real Simple. Cum protejează curcumina creierul, inima și intestinul? Curcumina combate inflamația cronică și stresul oxidativ, două mecanisme implicate în boli cardiovasculare, rezistență la insulină și afecțiuni neurodegenerative. Studiile sugerează beneficii modeste pentru memoria de lucru și viteza de procesare. La nivelul inimii, reduce acumularea plăcilor arteriale și inhibă oxidarea colesterolului LDL. În intestin, întărește bariera intestinală și susține diversitatea microbiomului. De ce nu este suficient să adaugi curcuma în mâncare? Curcuma conține doar aproximativ 2% curcumină. În plus, curcumina se absoarbe slab și este eliminată rapid din organism. Numai o cantitate mică ajunge efectiv în fluxul sanguin după consum. Cum crești biodisponibilitatea curcuminei? Cea mai simplă metodă este combinarea curcumei cu piper negru. Piperina din piperul negru crește absorbția curcuminei de până la 20 de ori. Curcumina este liposolubilă, deci se absoarbe mai bine alături de grăsimi sănătoase. Sursele de omega-3 – somon, sardine, semințe de in, nuci – acționează sinergic cu curcumina și amplifică efectul antiinflamator. Câtă curcumă este recomandat să consumi zilnic? Jumătate până la o linguriță pe zi reprezintă o cantitate rezonabilă și sigură pentru gătitul obișnuit. Aceasta înseamnă între unu și trei grame zilnic — similar cu dozele folosite în mod tradițional în bucătăriile unde curcuma este ingredient de bază. Dozele terapeutice din studii clinice sunt mult mai mari și se administrează în forme cu biodisponibilitate crescută. Un stil de viață antiinflamator complet – dietă variată, somn adecvat, activitate fizică, evitarea fumatului și a alcoolului – reduce inflamația semnificativ mai mult decât curcuma consumată izolat. Curcuma funcționează cel mai bine ca parte dintr-un ansamblu echilibrat.
Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Alimentul care se detașează net pentru sănătatea inimii, potrivit unui cardiolog
O dietă bogată în fructe și legume protejează inima. Dar un aliment se detașează net din această categorie. Dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Institutului Food is Medicine de la Universitatea Tufts, indică avocado ca alegere numărul unu pentru sănătatea cardiacă, conform Real Simple. Grăsimile bune care atacă colesterolul rău Avocado este bogat în acizi grași mononesaturați. Aceștia ajută direct la scăderea colesterolului LDL, cel care favorizează bolile cardiace. Potrivit dr. Mozaffarian, controlul colesterolului din sânge este o componentă esențială a funcționării sănătoase a inimii. Colesterolul LDL ridicat crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. Fibrele care elimină colesterolul din corp Jumătate de avocado acoperă 20% din necesarul zilnic de fibre. O parte dintre acestea sunt fibre solubile. Ele se leagă de colesterol în intestin și îl elimină prin fecale. Rezultatul este o absorbție mai mică a colesterolului și un risc redus de boli cardiace. Potasiul care ține tensiunea sub control Avocado conține potasiu într-o cantitate semnificativă. Potrivit dr. Mozaffarian, potasiul scade tensiunea arterială și compensează efectele nocive ale sodiului. Hipertensiunea este unul dintre principalii factori de risc cardiovascular. Antioxidanții care protejează arterele Avocado este bogat și în antioxidanți. Aceștia combat stresul oxidativ și inflamația, ambele implicate în bolile de inimă. Antioxidanții împiedică oxidarea colesterolului LDL, un proces care duce la depuneri de plăci în artere. Ateroscleroza astfel formată poate bloca fluxul sanguin și provoca infarct sau AVC. Cum îl poți consuma zilnic Avocado se integrează ușor în orice masă. Poate fi adăugat în salate, smoothie-uri, sandvișuri sau burgeri. Poate fi pasat pentru guacamole sau transformat într-un dressing cremos fără lactate. Aroma sa delicată se potrivește cu aproape orice ingredient.
Un singur fruct susține sănătatea inimii, creierului și intestinului. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Principalul avantaj al strugurilor vine din polifenoli: fitonutrienți cu proprietăți antioxidante puternice. Susțin sănătatea inimii, protejează creierul și reduc stresul oxidativ din organism. Nutriționista Avery Zenker spune că polifenolii din struguri includ acizi fenolici, antocianine, flavonoide și stilbeni. Toți contribuie la sănătatea cardiovasculară, cerebrală, imunitară și metabolică, scrie Real Simple. Strugurii purpurii, cei mai eficienți Nu toți strugurii sunt la fel. Cei purpurii conțin mai multe antocianine decât cei roșii și mult mai multe decât cei verzi. Au și o capacitate antioxidantă totală semnificativ mai mare. „Culoarea vibrantă a strugurilor violet indică un conținut puternic de antioxidanți”, spune Zenker. Antocianinele sunt cele care dau nuanța intensă, un indicator direct al valorii nutriționale. Cât trebuie să mănânci Nu este nevoie de cantități mari. Aproximativ 22 – 44 de boabe de struguri sunt suficiente pentru a beneficia de proprietățile lor. Matricea alimentară a strugurilor face ca nutrienții să interacționeze eficient între ei și să fie bine absorbiți de organism. Trei beneficii principale Nutriționista Michelle Routhenstein, specializată în cardiologie, afirmă că resveratrolul și proantocianidinele din struguri ajută vasele de sânge să se relaxeze, reduc tensiunea arterială și mențin niveluri sănătoase de colesterol. Pentru creier, antioxidanții din struguri protejează neuronii și pot reduce riscul bolilor neurodegenerative. Consumul regulat poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă. La nivel intestinal, polifenolii îmbunătățesc echilibrul microbiomului digestiv. Sănătatea intestinului influențează, la rândul ei, inima și creierul – un cerc de beneficii care pornește de la un simplu fruct.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Băutorii de vin trăiesc mai mult decât cei de bere sau spirtoase
Un studiu realizat pe 340.000 de adulți a urmărit starea de sănătate a participanților timp de 13 ani. Cercetătorii au analizat nu doar cantitatea de alcool consumată, ci și tipul de băutură ales. Concluzia principală: riscurile pentru sănătate asociate alcoolului depind și de ce bei, nu doar de cât bei, scrie The Independent. Vinul, mai puțin periculos decât berea sau spirtoasele Consumatorii moderați de vin au un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular. Diferența față de abstinenți sau băutorii ocazionali este semnificativă. Consumul redus spre moderat de bere sau spirtoase crește cu 9% riscul de deces cardiovascular. Referința este față de cei care nu beau deloc. De ce face diferența tipul de băutură Vinul roșu conține polifenoli și antioxidanți cu efecte benefice asupra sănătății inimii. În plus, vinul este consumat de obicei la masă, de persoane cu un stil de viață mai echilibrat, în timp ce berea și spirtoasele sunt asociate mai frecvent cu o alimentație de calitate inferioară. „Tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat dr. Zhangling Chen, autorul principal al studiului, de la Universitatea Central South din China. Atenție: consumul excesiv rămâne periculos Indiferent de tipul de băutură, consumul excesiv crește cu 24% riscul de deces din orice cauză, cu 36% riscul de deces prin cancer și cu 14% riscul de deces prin boli cardiace. Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional și arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. De asemenea, consumul de alcool a fost auto-raportat, ceea ce reprezintă o limitare. Rezultatele vor fi prezentate sâmbătă, 28 martie.
Ce să eviți seara pentru o inimă sănătoasă
Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres. Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii. Mesele târzii Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile. Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular. Lumina puternică Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul. Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii. Stresul înainte de culcare Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare. Antrenamentele seara Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea. Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului. Alcoolul și somnul Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului. În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții. Conversațiile tensionate Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace. Expunerea la ecrane Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian. Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.