Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Alimentul care se detașează net pentru sănătatea inimii, potrivit unui cardiolog
O dietă bogată în fructe și legume protejează inima. Dar un aliment se detașează net din această categorie. Dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Institutului Food is Medicine de la Universitatea Tufts, indică avocado ca alegere numărul unu pentru sănătatea cardiacă, conform Real Simple. Grăsimile bune care atacă colesterolul rău Avocado este bogat în acizi grași mononesaturați. Aceștia ajută direct la scăderea colesterolului LDL, cel care favorizează bolile cardiace. Potrivit dr. Mozaffarian, controlul colesterolului din sânge este o componentă esențială a funcționării sănătoase a inimii. Colesterolul LDL ridicat crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. Fibrele care elimină colesterolul din corp Jumătate de avocado acoperă 20% din necesarul zilnic de fibre. O parte dintre acestea sunt fibre solubile. Ele se leagă de colesterol în intestin și îl elimină prin fecale. Rezultatul este o absorbție mai mică a colesterolului și un risc redus de boli cardiace. Potasiul care ține tensiunea sub control Avocado conține potasiu într-o cantitate semnificativă. Potrivit dr. Mozaffarian, potasiul scade tensiunea arterială și compensează efectele nocive ale sodiului. Hipertensiunea este unul dintre principalii factori de risc cardiovascular. Antioxidanții care protejează arterele Avocado este bogat și în antioxidanți. Aceștia combat stresul oxidativ și inflamația, ambele implicate în bolile de inimă. Antioxidanții împiedică oxidarea colesterolului LDL, un proces care duce la depuneri de plăci în artere. Ateroscleroza astfel formată poate bloca fluxul sanguin și provoca infarct sau AVC. Cum îl poți consuma zilnic Avocado se integrează ușor în orice masă. Poate fi adăugat în salate, smoothie-uri, sandvișuri sau burgeri. Poate fi pasat pentru guacamole sau transformat într-un dressing cremos fără lactate. Aroma sa delicată se potrivește cu aproape orice ingredient.
Un singur fruct susține sănătatea inimii, creierului și intestinului. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Principalul avantaj al strugurilor vine din polifenoli: fitonutrienți cu proprietăți antioxidante puternice. Susțin sănătatea inimii, protejează creierul și reduc stresul oxidativ din organism. Nutriționista Avery Zenker spune că polifenolii din struguri includ acizi fenolici, antocianine, flavonoide și stilbeni. Toți contribuie la sănătatea cardiovasculară, cerebrală, imunitară și metabolică, scrie Real Simple. Strugurii purpurii, cei mai eficienți Nu toți strugurii sunt la fel. Cei purpurii conțin mai multe antocianine decât cei roșii și mult mai multe decât cei verzi. Au și o capacitate antioxidantă totală semnificativ mai mare. „Culoarea vibrantă a strugurilor violet indică un conținut puternic de antioxidanți”, spune Zenker. Antocianinele sunt cele care dau nuanța intensă, un indicator direct al valorii nutriționale. Cât trebuie să mănânci Nu este nevoie de cantități mari. Aproximativ 22 – 44 de boabe de struguri sunt suficiente pentru a beneficia de proprietățile lor. Matricea alimentară a strugurilor face ca nutrienții să interacționeze eficient între ei și să fie bine absorbiți de organism. Trei beneficii principale Nutriționista Michelle Routhenstein, specializată în cardiologie, afirmă că resveratrolul și proantocianidinele din struguri ajută vasele de sânge să se relaxeze, reduc tensiunea arterială și mențin niveluri sănătoase de colesterol. Pentru creier, antioxidanții din struguri protejează neuronii și pot reduce riscul bolilor neurodegenerative. Consumul regulat poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă. La nivel intestinal, polifenolii îmbunătățesc echilibrul microbiomului digestiv. Sănătatea intestinului influențează, la rândul ei, inima și creierul – un cerc de beneficii care pornește de la un simplu fruct.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Băutorii de vin trăiesc mai mult decât cei de bere sau spirtoase
Un studiu realizat pe 340.000 de adulți a urmărit starea de sănătate a participanților timp de 13 ani. Cercetătorii au analizat nu doar cantitatea de alcool consumată, ci și tipul de băutură ales. Concluzia principală: riscurile pentru sănătate asociate alcoolului depind și de ce bei, nu doar de cât bei, scrie The Independent. Vinul, mai puțin periculos decât berea sau spirtoasele Consumatorii moderați de vin au un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular. Diferența față de abstinenți sau băutorii ocazionali este semnificativă. Consumul redus spre moderat de bere sau spirtoase crește cu 9% riscul de deces cardiovascular. Referința este față de cei care nu beau deloc. De ce face diferența tipul de băutură Vinul roșu conține polifenoli și antioxidanți cu efecte benefice asupra sănătății inimii. În plus, vinul este consumat de obicei la masă, de persoane cu un stil de viață mai echilibrat, în timp ce berea și spirtoasele sunt asociate mai frecvent cu o alimentație de calitate inferioară. „Tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat dr. Zhangling Chen, autorul principal al studiului, de la Universitatea Central South din China. Atenție: consumul excesiv rămâne periculos Indiferent de tipul de băutură, consumul excesiv crește cu 24% riscul de deces din orice cauză, cu 36% riscul de deces prin cancer și cu 14% riscul de deces prin boli cardiace. Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional și arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. De asemenea, consumul de alcool a fost auto-raportat, ceea ce reprezintă o limitare. Rezultatele vor fi prezentate sâmbătă, 28 martie.
Ce să eviți seara pentru o inimă sănătoasă
Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres. Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii. Mesele târzii Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile. Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular. Lumina puternică Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul. Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii. Stresul înainte de culcare Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare. Antrenamentele seara Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea. Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului. Alcoolul și somnul Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului. În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții. Conversațiile tensionate Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace. Expunerea la ecrane Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian. Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.
Alertă pentru femei: bolile de inimă vor exploda până în 2050
Numărul femeilor cu boli cardiovasculare va crește dramatic până în 2050. American Heart Association a tras un semnal de alarmă miercuri, cerând prevenire mai bună și detectare precoce, notează NBC News. Procentul femeilor cu boli cardiovasculare va urca de la 10,7% în 2020 la 14,4% în 2050. Bolile de inimă sunt deja principala cauză de deces la femeile din SUA. Prognoza acoperă patru afecțiuni majore: boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral și fibrilația atrială. Rata AVC-urilor la femei va crește de la 4,1% la 6,7%. Tinere în pericol din cauza obezității și diabetului Factorii de risc cresc alarmant în toate grupele de vârstă. Hipertensiunea arterială va afecta 59,1% din femeile adulte în 2050, față de 48,6% acum. Rata diabetului ar putea sări de la 14,9% la 25,3%. Obezitatea ar putea ajunge la 61,2%, față de 43,9% în prezent. Femeile între 20 și 40 de ani sunt tot mai afectate. „O întreagă generație de femei tinere dezvoltă boli cardiovasculare la vârste mult mai mici”, avertizează dr. Karen Joynt Maddox, cardiolog la Universitatea Washington. Fetele de azi, pacientele de mâine Rata obezității la fete ar putea crește de la 19,6% la 32%. Tendințele negative lovesc mai dur femeile de culoare, hispanice, indigene sau multirasiale. Studiul nu a inclus medicamentele GLP-1, tot mai folosite pentru obezitate și diabet. Impactul lor pe termen lung rămâne incert. Nu toate femeile își pot permite aceste tratamente. Costurile ridicate riscă să adâncească inegalitățile în sănătate. Ce pot face femeile acum Controalele medicale regulate sunt esențiale. La fel și medicamentele prescrise și un stil de viață sănătos. Sarcina și menopauza sunt perioade critice. Atunci apar primele semne de diabet, hipertensiune sau modificări ale colesterolului. „80% din riscurile de boli cardiace pot fi prevenite. Totul începe cu conștientizarea”, spune dr. Stacey Rosen, de la American Heart Association.
Greșeala din dormitor care crește riscul de infarct și AVC
Cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia au monitorizat 47 de persoane cu vârsta peste 65 de ani în timpul somnului. Concluzia este că, odată ce temperatura din dormitor depășește 24 de grade Celsius, inima nu se mai poate odihni corespunzător, arată Daily Mail. Ritmul cardiac crește, variabilitatea ritmului cardiac scade. Sistemul nervos rămâne blocat într-o stare de alertă. Noaptea este perioada în care corpul se recuperează. Tensiunea arterială scade și ritmul cardiac încetinește. Într-o cameră caldă, inima pompează mai repede pentru a răci organismul. Astfel, corpul este privat de recuperarea nocturnă. „Când inima lucrează mai intens și mai mult timp, creează stres și limitează capacitatea noastră de a ne recupera”, a explicat dr. Fergus O’Connor, autorul studiului. Cu cât e mai cald, cu atât riscul e mai mare Studiul publicat în BMC Medicine arată că riscurile cresc cu fiecare grad în plus față de pragul de 24 de grade. Temperaturile între 24 și 26 de grade cresc riscul de modificări cardiace legate de stres de 1,4 ori. Între 26 și 28 de grade, riscul se dublează, iar între 28 și 32 de grade ajunge de aproape trei ori mai mare. Autorii studiului avertizează că încălzirea globală va face ca nopțile toride să devină tot mai frecvente. Prognozele climatice sunt îngrijorătoare. Până în 2100, mai multe decese legate de căldură vor fi cauzate de nopțile calde decât de zilele calde. Soluția recomandată este simplă: setați termostatul sau aerul condiționat sub 24 de grade Celsius înainte de culcare.
Vârsta critică pentru bolile de inimă și de ce bărbații sunt în pericol
Un nou studiu realizat pe peste 5.000 de adulți americani cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani a descoperit că bărbații dezvoltă boli coronariene cu 10 ani mai devreme decât femeile. „Bărbații au dezvoltat boli cardiovasculare mai devreme decât femeile, cea mai mare diferență fiind observată în cazul bolilor coronariene”, au descoperit cercetătorii citați de Times of India. Diferențele între sexe au apărut la vârsta de 35 de ani și au persistat până la mijlocul vieții. Rezultatele studiului CARDIA au fost publicate în Journal of American Heart Association. De ce nu ne pasă de bolile de inimă Cazurile de boli cardiace sunt în creștere. Viața de zi cu zi s-a schimbat, și nu în favoarea noastră. Dar bolile cardiace nu par urgente pentru majoritatea oamenilor. Sunt lente și silențioase. La început nu există dureri bruște. Nici semne clare de avertizare care să te facă să te grăbești la medic. Mulți încă sunt de părere că bolile cardiace sunt „o problemă a persoanelor în vârstă”. Și apoi mai este și problema genului. Bărbații sunt mai susceptibili să fie diagnosticați din timp. Femeile sunt mai susceptibile să fie ignorate. Simptomele femeilor sunt adesea diferite: oboseală, greață, dificultăți de respirație. Dar sunt ignorate ca fiind cauzate de stres sau anxietate. Aproape 20 de milioane de oameni mor anual Decesele cauzate de boli cardiace reprezintă 32% din decesele la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2022, 19,8 milioane de persoane au murit din cauza bolilor de inimă. „Bolile cardiovasculare sunt adesea considerate o preocupare pentru vârste mai înaintate, dar datele demonstrează că traiectoria riscului se stabilește cu zeci de ani mai devreme, în special în cazul bărbaților”, afirmă dr. Harshit Gupta, consultant senior cardiolog intervențional. Studiul arată că bărbații ating praguri critice ale bolilor de inimă semnificativ mai repede decât femeile. De obicei, bolile coronariene afectează bărbații cu aproximativ zece ani mai devreme. Diferența a rămas semnificativă chiar și după ajustarea factorilor de risc tradiționali, cum ar fi tensiunea arterială, fumatul și colesterolul. Fereastra critică: 35 de ani Cercetarea identifică o „fereastră critică” pentru intervenție. Modelele de risc sunt similare până la vârsta de 20 de ani. Pentru bărbați, riscul începe să crească brusc în jurul vârstei de 35 de ani. Femeile pot prezenta riscul de apariție la o vârstă mai târzie, posibil datorită protecției hormonale. Dar acest beneficiu este doar temporar. Riscul va crește în cele din urmă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Simptome comune ale bolilor de inimă Organizația Mondială a Sănătății listează următoarele simptome: durere sau disconfort în centrul pieptului durere sau disconfort în brațe, umărul stâng, coate, maxilar sau spate amorțeală a feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte confuzie, dificultăți de vorbire dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi dificultăți de mers, amețeli pierderea echilibrului sau a coordonării dureri de cap severe fără cauză cunoscută leșin sau pierderea cunoștinței.
Secretul ascuns în celulele inimii: ce au descoperit cercetătorii estonieni și cum ar putea schimba tot ce știm despre bolile cardiace
Cercetătorii de la TalTech au ajuns la concluzia că lipsa creatinei nu provoacă insuficiență cardiacă, contrar presupunerilor anterioare. Cu toate acestea, descoperirile lor surprinzătoare despre celulele musculare cardiace ar putea duce la noi metode de tratare a bolilor de inimă, relatează portalul newserr. Creatina este un compus care joacă un rol cheie în furnizarea de energie creierului, mușchilor și inimii. Deficiența de creatină este o tulburare metabolică în care organismul fie are prea puțină creatină, fie nu o poate utiliza corect în celule. Studiile anterioare au arătat că pacienții cu cardiomiopatie dilatativă – o afecțiune în care inima este mărită și slăbită – prezintă niveluri mai scăzute de creatină, care au fost asociate cu rate mai mari ale mortalității. Acest lucru a ridicat întrebarea dacă activitatea scăzută a creatinkinazei ar putea fi o cauză directă a insuficienței cardiace. Cu toate acestea, studiile pe animale care au implicat șoareci cu deficit de creatină au produs până în prezent rezultate contradictorii. Un studiu neîntrerupt Un studiu recent realizat în colaborare între Universitatea de Tehnologie din Tallinn (TalTech) și Universitatea din Oslo s-a concentrat asupra modului în care se comportă celulele musculare cardiace la șoarecii cu deficit de creatină. Inima, fie la oameni, fie la șoareci, necesită o cantitate mare de energie pentru a pompa sânge. Sursa sa principală de energie este ATP-ul, sau adenozin trifosfatul, care este produs în așa-numitele centre de putere ale celulei: mitocondriile. Potrivit profesorului Marko Vendelin, șeful Laboratorului de Biologie a Sistemelor de la Institutul de Cibernetică al TalTech și participant la studiu, sistemul creatinkinazei joacă, de asemenea, un rol cheie în funcția inimii. Rolul său principal nu este atât de mult de a stoca energie, cât de a o transfera rapid și continuu din mitocondrii în zonele în care este cea mai mare nevoie de ea – în principal în apropierea proteinelor contractile. „Pentru inimă, este esențial acest flux neîntrerupt de energie – nu doar momentele izolate de efort”, a explicat Vendelin. Simplu spus, proteinele contractile sunt motoarele țesutului muscular. Dacă ne gândim la inimă ca la o pompă, ceva trebuie să efectueze fizic pomparea. În interiorul celulelor, această funcție este îndeplinită de proteine specializate – în principal actina și miozina – care pot aluneca unele pe lângă altele, scurtând celula și provocând-o contracția. Funcția sistemului creatin kinazic, la rândul său, depinde de disponibilitatea creatinei, pe care organismul fie o sintetizează singur, fie o obține din alimente. Cercetătorii au dezvoltat diverse modele animale în care sinteza creatinei este afectată. Un astfel de model este șoarecele AGAT knockout (KO). Calciul nu se comportă conform așteptărilor În colaborare cu oameni de știință norvegieni, cercetătorii au studiat semnalizarea calciului în celulele mușchiului cardiac atât la șoareci cu deficit de creatină, cât și la șoareci normali. Calciul este principalul regulator al contracției mușchiului cardiac, iar în cazurile de insuficiență cardiacă, aceste semnale sunt de obicei slăbite. Însă rezultatele au fost o surpriză. În celulele musculare cardiace ale șoarecilor AGAT KO, semnalele de calciu au fost de fapt mai puternice decât la șoarecii sănătoși. Motivul s-a dovedit a fi o cantitate crescută de calciu stocat în celule. „Acest lucru nu se încadrează în tiparul insuficienței cardiace. Constatările noastre arată că o absență pe tot parcursul vieții a creatinei nu duce la insuficiență cardiacă”, a spus Vendelin. Studiul a dezvăluit, de asemenea, aspecte neașteptate ale modului în care funcționează celulele musculare cardiace. Până acum, se presupunea în general că perturbările sistemului energetic ar afecta în primul rând procesele care consumă direct energie. Cu toate acestea, studiul a arătat contrariul: cele mai afectate procese au fost cele care nu consumă ele însele energie, cum ar fi eliberarea de calciu în timpul fiecărei bătăi a inimii. Vendelin a subliniat că acest lucru indică o adaptabilitate mult mai mare a celulelor musculare cardiace decât se credea anterior. „Problemele energetice pot declanșa o restructurare celulară amplă care are impact asupra funcției generale a celulei”, a spus el. Descoperiri importante și pentru bolile rare Constatările studiului sunt semnificative și pentru persoanele cu sindrom de deficit de creatină (CDS), o afecțiune rară, dar severă, care provoacă întârzieri de dezvoltare, convulsii și dificultăți de învățare. Deși se consideră că tulburarea este subdiagnosticată, detectarea precoce și intervenția dietetică pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții pacienților. Deși inima nu este principalul organ afectat la persoanele cu CDS, noile descoperiri sugerează că deficitul de creatină declanșează adaptări celulare mai complexe decât se aștepta anterior – adaptări care pot afecta mai multe sisteme de organe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI 15 alimente considerate „sănătoase”, dar care prezintă riscuri reale pentru sănătate. Ingredientul care conține microplastice