Alertă pentru femei: bolile de inimă vor exploda până în 2050
Numărul femeilor cu boli cardiovasculare va crește dramatic până în 2050. American Heart Association a tras un semnal de alarmă miercuri, cerând prevenire mai bună și detectare precoce, notează NBC News. Procentul femeilor cu boli cardiovasculare va urca de la 10,7% în 2020 la 14,4% în 2050. Bolile de inimă sunt deja principala cauză de deces la femeile din SUA. Prognoza acoperă patru afecțiuni majore: boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral și fibrilația atrială. Rata AVC-urilor la femei va crește de la 4,1% la 6,7%. Tinere în pericol din cauza obezității și diabetului Factorii de risc cresc alarmant în toate grupele de vârstă. Hipertensiunea arterială va afecta 59,1% din femeile adulte în 2050, față de 48,6% acum. Rata diabetului ar putea sări de la 14,9% la 25,3%. Obezitatea ar putea ajunge la 61,2%, față de 43,9% în prezent. Femeile între 20 și 40 de ani sunt tot mai afectate. „O întreagă generație de femei tinere dezvoltă boli cardiovasculare la vârste mult mai mici”, avertizează dr. Karen Joynt Maddox, cardiolog la Universitatea Washington. Fetele de azi, pacientele de mâine Rata obezității la fete ar putea crește de la 19,6% la 32%. Tendințele negative lovesc mai dur femeile de culoare, hispanice, indigene sau multirasiale. Studiul nu a inclus medicamentele GLP-1, tot mai folosite pentru obezitate și diabet. Impactul lor pe termen lung rămâne incert. Nu toate femeile își pot permite aceste tratamente. Costurile ridicate riscă să adâncească inegalitățile în sănătate. Ce pot face femeile acum Controalele medicale regulate sunt esențiale. La fel și medicamentele prescrise și un stil de viață sănătos. Sarcina și menopauza sunt perioade critice. Atunci apar primele semne de diabet, hipertensiune sau modificări ale colesterolului. „80% din riscurile de boli cardiace pot fi prevenite. Totul începe cu conștientizarea”, spune dr. Stacey Rosen, de la American Heart Association.
Greșeala din dormitor care crește riscul de infarct și AVC
Cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia au monitorizat 47 de persoane cu vârsta peste 65 de ani în timpul somnului. Concluzia este că, odată ce temperatura din dormitor depășește 24 de grade Celsius, inima nu se mai poate odihni corespunzător, arată Daily Mail. Ritmul cardiac crește, variabilitatea ritmului cardiac scade. Sistemul nervos rămâne blocat într-o stare de alertă. Noaptea este perioada în care corpul se recuperează. Tensiunea arterială scade și ritmul cardiac încetinește. Într-o cameră caldă, inima pompează mai repede pentru a răci organismul. Astfel, corpul este privat de recuperarea nocturnă. „Când inima lucrează mai intens și mai mult timp, creează stres și limitează capacitatea noastră de a ne recupera”, a explicat dr. Fergus O’Connor, autorul studiului. Cu cât e mai cald, cu atât riscul e mai mare Studiul publicat în BMC Medicine arată că riscurile cresc cu fiecare grad în plus față de pragul de 24 de grade. Temperaturile între 24 și 26 de grade cresc riscul de modificări cardiace legate de stres de 1,4 ori. Între 26 și 28 de grade, riscul se dublează, iar între 28 și 32 de grade ajunge de aproape trei ori mai mare. Autorii studiului avertizează că încălzirea globală va face ca nopțile toride să devină tot mai frecvente. Prognozele climatice sunt îngrijorătoare. Până în 2100, mai multe decese legate de căldură vor fi cauzate de nopțile calde decât de zilele calde. Soluția recomandată este simplă: setați termostatul sau aerul condiționat sub 24 de grade Celsius înainte de culcare.
Vârsta critică pentru bolile de inimă și de ce bărbații sunt în pericol
Un nou studiu realizat pe peste 5.000 de adulți americani cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani a descoperit că bărbații dezvoltă boli coronariene cu 10 ani mai devreme decât femeile. „Bărbații au dezvoltat boli cardiovasculare mai devreme decât femeile, cea mai mare diferență fiind observată în cazul bolilor coronariene”, au descoperit cercetătorii citați de Times of India. Diferențele între sexe au apărut la vârsta de 35 de ani și au persistat până la mijlocul vieții. Rezultatele studiului CARDIA au fost publicate în Journal of American Heart Association. De ce nu ne pasă de bolile de inimă Cazurile de boli cardiace sunt în creștere. Viața de zi cu zi s-a schimbat, și nu în favoarea noastră. Dar bolile cardiace nu par urgente pentru majoritatea oamenilor. Sunt lente și silențioase. La început nu există dureri bruște. Nici semne clare de avertizare care să te facă să te grăbești la medic. Mulți încă sunt de părere că bolile cardiace sunt „o problemă a persoanelor în vârstă”. Și apoi mai este și problema genului. Bărbații sunt mai susceptibili să fie diagnosticați din timp. Femeile sunt mai susceptibile să fie ignorate. Simptomele femeilor sunt adesea diferite: oboseală, greață, dificultăți de respirație. Dar sunt ignorate ca fiind cauzate de stres sau anxietate. Aproape 20 de milioane de oameni mor anual Decesele cauzate de boli cardiace reprezintă 32% din decesele la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2022, 19,8 milioane de persoane au murit din cauza bolilor de inimă. „Bolile cardiovasculare sunt adesea considerate o preocupare pentru vârste mai înaintate, dar datele demonstrează că traiectoria riscului se stabilește cu zeci de ani mai devreme, în special în cazul bărbaților”, afirmă dr. Harshit Gupta, consultant senior cardiolog intervențional. Studiul arată că bărbații ating praguri critice ale bolilor de inimă semnificativ mai repede decât femeile. De obicei, bolile coronariene afectează bărbații cu aproximativ zece ani mai devreme. Diferența a rămas semnificativă chiar și după ajustarea factorilor de risc tradiționali, cum ar fi tensiunea arterială, fumatul și colesterolul. Fereastra critică: 35 de ani Cercetarea identifică o „fereastră critică” pentru intervenție. Modelele de risc sunt similare până la vârsta de 20 de ani. Pentru bărbați, riscul începe să crească brusc în jurul vârstei de 35 de ani. Femeile pot prezenta riscul de apariție la o vârstă mai târzie, posibil datorită protecției hormonale. Dar acest beneficiu este doar temporar. Riscul va crește în cele din urmă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Simptome comune ale bolilor de inimă Organizația Mondială a Sănătății listează următoarele simptome: durere sau disconfort în centrul pieptului durere sau disconfort în brațe, umărul stâng, coate, maxilar sau spate amorțeală a feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte confuzie, dificultăți de vorbire dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi dificultăți de mers, amețeli pierderea echilibrului sau a coordonării dureri de cap severe fără cauză cunoscută leșin sau pierderea cunoștinței.
Secretul ascuns în celulele inimii: ce au descoperit cercetătorii estonieni și cum ar putea schimba tot ce știm despre bolile cardiace
Cercetătorii de la TalTech au ajuns la concluzia că lipsa creatinei nu provoacă insuficiență cardiacă, contrar presupunerilor anterioare. Cu toate acestea, descoperirile lor surprinzătoare despre celulele musculare cardiace ar putea duce la noi metode de tratare a bolilor de inimă, relatează portalul newserr. Creatina este un compus care joacă un rol cheie în furnizarea de energie creierului, mușchilor și inimii. Deficiența de creatină este o tulburare metabolică în care organismul fie are prea puțină creatină, fie nu o poate utiliza corect în celule. Studiile anterioare au arătat că pacienții cu cardiomiopatie dilatativă – o afecțiune în care inima este mărită și slăbită – prezintă niveluri mai scăzute de creatină, care au fost asociate cu rate mai mari ale mortalității. Acest lucru a ridicat întrebarea dacă activitatea scăzută a creatinkinazei ar putea fi o cauză directă a insuficienței cardiace. Cu toate acestea, studiile pe animale care au implicat șoareci cu deficit de creatină au produs până în prezent rezultate contradictorii. Un studiu neîntrerupt Un studiu recent realizat în colaborare între Universitatea de Tehnologie din Tallinn (TalTech) și Universitatea din Oslo s-a concentrat asupra modului în care se comportă celulele musculare cardiace la șoarecii cu deficit de creatină. Inima, fie la oameni, fie la șoareci, necesită o cantitate mare de energie pentru a pompa sânge. Sursa sa principală de energie este ATP-ul, sau adenozin trifosfatul, care este produs în așa-numitele centre de putere ale celulei: mitocondriile. Potrivit profesorului Marko Vendelin, șeful Laboratorului de Biologie a Sistemelor de la Institutul de Cibernetică al TalTech și participant la studiu, sistemul creatinkinazei joacă, de asemenea, un rol cheie în funcția inimii. Rolul său principal nu este atât de mult de a stoca energie, cât de a o transfera rapid și continuu din mitocondrii în zonele în care este cea mai mare nevoie de ea – în principal în apropierea proteinelor contractile. „Pentru inimă, este esențial acest flux neîntrerupt de energie – nu doar momentele izolate de efort”, a explicat Vendelin. Simplu spus, proteinele contractile sunt motoarele țesutului muscular. Dacă ne gândim la inimă ca la o pompă, ceva trebuie să efectueze fizic pomparea. În interiorul celulelor, această funcție este îndeplinită de proteine specializate – în principal actina și miozina – care pot aluneca unele pe lângă altele, scurtând celula și provocând-o contracția. Funcția sistemului creatin kinazic, la rândul său, depinde de disponibilitatea creatinei, pe care organismul fie o sintetizează singur, fie o obține din alimente. Cercetătorii au dezvoltat diverse modele animale în care sinteza creatinei este afectată. Un astfel de model este șoarecele AGAT knockout (KO). Calciul nu se comportă conform așteptărilor În colaborare cu oameni de știință norvegieni, cercetătorii au studiat semnalizarea calciului în celulele mușchiului cardiac atât la șoareci cu deficit de creatină, cât și la șoareci normali. Calciul este principalul regulator al contracției mușchiului cardiac, iar în cazurile de insuficiență cardiacă, aceste semnale sunt de obicei slăbite. Însă rezultatele au fost o surpriză. În celulele musculare cardiace ale șoarecilor AGAT KO, semnalele de calciu au fost de fapt mai puternice decât la șoarecii sănătoși. Motivul s-a dovedit a fi o cantitate crescută de calciu stocat în celule. „Acest lucru nu se încadrează în tiparul insuficienței cardiace. Constatările noastre arată că o absență pe tot parcursul vieții a creatinei nu duce la insuficiență cardiacă”, a spus Vendelin. Studiul a dezvăluit, de asemenea, aspecte neașteptate ale modului în care funcționează celulele musculare cardiace. Până acum, se presupunea în general că perturbările sistemului energetic ar afecta în primul rând procesele care consumă direct energie. Cu toate acestea, studiul a arătat contrariul: cele mai afectate procese au fost cele care nu consumă ele însele energie, cum ar fi eliberarea de calciu în timpul fiecărei bătăi a inimii. Vendelin a subliniat că acest lucru indică o adaptabilitate mult mai mare a celulelor musculare cardiace decât se credea anterior. „Problemele energetice pot declanșa o restructurare celulară amplă care are impact asupra funcției generale a celulei”, a spus el. Descoperiri importante și pentru bolile rare Constatările studiului sunt semnificative și pentru persoanele cu sindrom de deficit de creatină (CDS), o afecțiune rară, dar severă, care provoacă întârzieri de dezvoltare, convulsii și dificultăți de învățare. Deși se consideră că tulburarea este subdiagnosticată, detectarea precoce și intervenția dietetică pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții pacienților. Deși inima nu este principalul organ afectat la persoanele cu CDS, noile descoperiri sugerează că deficitul de creatină declanșează adaptări celulare mai complexe decât se aștepta anterior – adaptări care pot afecta mai multe sisteme de organe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI 15 alimente considerate „sănătoase”, dar care prezintă riscuri reale pentru sănătate. Ingredientul care conține microplastice
Atenție la ce mâncați de Crăciun! Alimentele care atacă inima și favorizează creșterea în greutate
Consumul regulat de alimente grase și procesate poate fi o „bombă” pentru sănătatea inimii. Nutriționiștii recomandă înlocuirea lor cu proteine slabe, legume și cereale integrale pentru a preveni bolile cardiovasculare. Potrivit Lisei Andrews, expert în alimentație, anumite mâncăruri consumate frecvent pot să blocheze arterele, să ridice nivelul colesterolului și să contribuie la creșterea în greutate. Cât de „grei” sunt cârnații, de fapt Chiar și alimentele tradiționale pot fi problematice. Cârnații sunt fabricați, de obicei, din resturi grase de porc sau vită și sunt încărcați cu sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială și arterele. „Vorbim de bucăți de carne cu conținut scăzut de calitate, practic au puțină carne adevărată”, susține Lisa Andrews. Consumul regulat de cârnați contribuie la retenția de apă și la creșterea în greutate. Și puiul prăjit este problematic. Deși considerat o sursă slabă de proteine, piul odată ce este pane și prăjit în ulei devine o sursă importantă de grăsimi și colesterol. „Puiul este considerat de obicei una dintre cele mai slabe surse de proteine. Dar puiul prăjit nu este”, susține Lisa Andrews, pentru shefinds. O bucată de piept de pui prăjit de 113 grame conține aproape 300 de calorii, 15 grame de grăsimi, 4 grame de grăsimi saturate și peste 300 mg de sodiu, factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Nici cheeseburgerii nu sunt recomandați întrucât „prepararea lor cu carne tocată grasă, brânză bogată în grăsimi și chiflă albă rafinată transformă acest aliment într-un dezastru pentru inimă și siluetă”. Combinația de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu poate provoca inflamații și creșterea colesterolului atunci când este consumată frecvent. Riscul la care ne supun gustările procesate Gustările procesate, cum sunt chipsurile sau biscuiții sărați, conțin cereale rafinate, zaharuri adăugate și uleiuri inflamatoare. Ele cresc nivelul zahărului din sânge, favorizează depozitarea grăsimilor și inflamația sistemică, punând presiune pe inimă. Fiind sărace în fibre și proteine, se consumă ușor în exces și cresc riscul de hipertensiune și colesterol ridicat. Nutriționiștii arată că toate alimentele enumerate mai sus pot fi consumate ocazional, dar nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică. Medicii recomandă proteinele slabe, cerealele integrale, dar și consumul de fructe, legume și grăsimi sănătoase care pot proteja inima și susține sănătatea pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI: Superstiții de Crăciun. Ce nu trebuie să lipsească din casă și de pe masă, pe 25 decembrie Preparatul tradițional românesc de Crăciun cu origini romane. Delicatesa de sezon care a traversat mileniile, nelipsită la masa de sărbători Cum arată masa de Crăciun a Monicăi Tatoiu. ”Am zis că mai bine să rămână farfuria goală decât să arunc la gunoi” Care este desertul de Sărbători care are beneficii surprinzătoare pentru organism. Alternativa aromată și sănătoasă pentru masa de Crăciun
Secretul sănătății inimii: De ce medicii recomandă mersul la galerii de artă
Observarea anumitor tipuri de artă poate îmbunătăți sănătatea inimii prin efecte fiziologice și psihosomatice reale. Cercetătorii descoperă că beneficiile pentru sănătate ale creației sau consumului de artă nu sunt abstracte. Cum îmbunătățește arta sănătatea inimii Unele activități artistice pot reduce markerii inflamației din organism sau pot îmbunătăți neuroplasticitatea creierului. Artoterapia este folosită în reabilitarea pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. S-a demonstrat că reduce simptomele depresiei și anxietății, precum și sindromul de stres post-traumatic la veteranii militari. Arta poate îmbunătăți starea de spirit și cogniția la persoanele cu demență. Cântatul îmbunătățește funcția pulmonară În 2020, English National Opera și Imperial College London au lansat programul Breathe pentru cei cu Covid de lungă durată. Programul îi învăța tehnicile folosite de tenori și soprane. Cântatul poate îmbunătăți controlul respirației, funcția pulmonară și starea generală de bine a persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Include astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă. Sănătatea inimii: Prescrierea socială în Regatul Unit Prescrierea socială a devenit parte a politicii naționale de sănătate a Regatului Unit în 2019. Profesioniștii din domeniul sănătății prescriu cursuri de artă, lecții de canto și dans sau vizite la galerii. „Aproximativ 33% dintre persoanele care vizitează medicii nu au nevoie de îngrijiri medicale, ci de sprijin psihosocial”, spune dr. Claire Howlin de la Trinity College Dublin. Implicarea activă este esențială Cercetătoarea Howlin subliniază că privirea pasivă a unui tablou nu va avea efect. „Când te implici, intri într-o stare aproape de flux. Este ceva semnificativ, cu un proces de absorbție”, explică Howlin. Studiile au arătat că desenul după model și pictura pe vitralii au un efect pozitiv asupra ritmului cardiac al persoanelor în vârstă. Pentru persoanele cu dureri cronice, chiar și dansul și thrash metalul funcționează.
Plimbările lungi, mai benefice pentru inimă decât cele scurte, arată un studiu
Cercetarea arată că este ideal să mergeți pe jos cel puțin 15 minute fără oprire – aproximativ 1.500 de pași consecutivi – pentru a oferi inimii un antrenament eficient. Studiul, citat de BBC, a analizat 33.560 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani din Marea Britanie, care parcurg mai puțin de 8.000 de pași pe zi, monitorizându-i timp de opt ani. Participanții au fost grupați în funcție de durata plimbărilor lor: mai puțin de 5 minute (43%), 5-10 minute (33,5%), 10-15 minute (15,5%) și 15 minute sau mai mult (8%). Cercetătorii de la Universitatea din Sydney și Universidad Europea din Spania au descoperit că persoanele care au mers pe jos pe distanțe mai lungi au prezentat un risc mai mic de probleme cardiace decât cele care au făcut plimbări scurte. Chiar și în rândul celor mai puțin activi – cei care parcurg mai puțin de 5.000 de pași pe zi – plimbările mai lungi au făcut o diferență semnificativă, reducând riscul de boli cardiace și deces. „Tindem să punem accentul pe numărul de pași sau pe distanța totală parcursă, dar neglijăm rolul crucial al tiparelor, de exemplu modul în care se merge”, a declarat profesorul Emmanuel Stamatakis, co-cercetător principal. „Acest studiu arată că chiar și persoanele foarte inactive fizic pot maximiza beneficiile pentru sănătatea inimii prin modificarea tiparelor de mers, pentru a merge mai mult timp, ideal cel puțin 10-15 minute, atunci când este posibil”. 10.000 de pași pe zi – un mit Mulți oameni își propun să facă 10.000 de pași pe zi, deși acest număr provine dintr-o reclamă japoneză la pedometre, nu din cercetare științifică. Cu toate acestea, experții confirmă că, în general, mai mulți pași sunt benefici pentru sănătate. Autoritățile medicale britanice recomandă 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos în ritm alert, distribuit uniform pe parcursul săptămânii. Persoanele peste 65 de ani ar trebui să facă mișcare zilnic, chiar dacă este vorba de activități ușoare.
Cât timp trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată? Răspunsul profesorului Horațiu Moldovan
Ediția din 20 septembrie a podcastului „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe profesorul doctor Horațiu Moldovan, președinte al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară și al Romtransplant, dar și șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul de Urgență din Capitală. În cadrul dialogului acestuia cu jurnalistul Adrian Artene, el a vorbit și despre transplantul de inimă și percepțiile publice legate de viață și moarte. În acest sens, profesorul Moldovan a subliniat că sfârșitul vieții nu este reprezentat de oprirea activității cardiace, ci a celei cerebrale. „Leziunea ireversibilă a creierului definește moartea individului, pierderea dimensiunii lui umane. Atunci, celelalte organe sunt încă funcționale și pot fi prelevate pentru transplant. Acesta este conceptul care stă la baza medicinei moderne”, a explicat profesorul Moldovan. Acesta a vorbit și despre existența unor concepte mai moderne în care inima poate fi preluată chiar într-o situație în care ea nu funcționează și să fie resuscitată”, fiind un „domeniu nou care este în curs de evaluare”. Cât timp mai trăiește un om după ce inima a încetat să bată Un aspect interesant în cadrul discuției a fost momentul în care profesorul doctor Horațiu Moldovan a fost întrebat cât timp mai trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată. „Dacă nu se intervine medical asupra ei, trei minute. Trei minute de viață în care inima nu bate. Din punct de vedere cultural, în mentalul colectiv, uneori ultima respirație este considerată simbolul morții”. Cu toate acestea, profesorul Moldovan subliniază că „nu oprirea activității cardiace definește asta (moartea – n.r.). El mai trăiește trei minute după, dar dacă este resuscitat. Cât timp pacientul este resuscitat, nu are activitate cardiacă, dar este viu. Este viu și biologic, este viu și juridic. Este evident că nu oprirea activității cardiace definește sfârșitul vieții, ci oprirea activității cerebrale”. Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos:
Medicamentele pentru slăbit reduc la jumătate riscul de deces prematur la pacienții cardiaci
Conform The Guardian, medicamentele pentru slăbit, precum semaglutida și tirzepatida, ar putea deveni o nouă opțiune terapeutică pentru milioane de pacienți cardiaci, după ce un studiu realizat în SUA a demonstrat beneficii „remarcabile” asupra speranței de viață și calității vieții. Cercetarea, realizată de rețeaua medicală nonprofit Mass General Brigham din Boston și publicată în revista JAMA, a analizat date de la peste 90.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF), obezitate și diabet de tip 2. Rezultatele au arătat că semaglutida a redus riscul de spitalizare sau deces prematur cu 42%, iar tirzepatida cu până la 58%. „Opțiunile de tratament pentru pacienții cu HFpEF sunt limitate. Studiul nostru sugerează că aceste medicamente, cunoscute pentru controlul greutății și al glicemiei, oferă beneficii semnificative și în reducerea riscului de complicații cardiace”, a declarat dr. Nils Kruger, co-autor al cercetării. Specialiștii reuniți la Madrid au salutat rezultatele. Doctorul Carlos Aguiar, vicepreședinte al Societății Europene de Cardiologie, a subliniat că descoperirea ar putea schimba modul de tratare al insuficienței cardiace: „E o veste bună. Aceste medicamente nu doar reduc greutatea, ci par să aibă efecte suplimentare care scad mortalitatea și spitalizările.”
Două tehnici revoluționare permit repornirea inimilor donate în afara corpului
În primul studiu, realizat de echipa coordonată de chirurgul cardiovascular pediatric Joseph Turek de la Universitatea Duke, SUA, medicii au folosit o metodă de perfuzie extracorporală care repornește inima donatorului după prelevare. Tehnica presupune pomparea sângelui oxigenat în inimă printr-un tub conectat la aortă, sângele fiind apoi recirculat într-un sistem închis. Procedura a fost aplicată cu succes în cazul unui bebeluș de o lună, al cărui cord a fost reactivat după deces și transplantat cu succes unui copil de trei luni. La trei luni post-transplant, inima funcționa normal, fără semne de respingere. Metoda s-a dovedit a fi nu doar eficientă, ci și accesibilă financiar, evitând echipamentele complexe care pot costa zeci de mii de dolari. „Această tehnică ar putea adăuga aproximativ 100 de transplanturi pediatrice suplimentare pe an doar în Statele Unite”, a declarat Turek. În paralel, o echipă de la Universitatea Vanderbilt, condusă de chirurgul cardiac John Trahanas, a dezvoltat o metodă prin care inima este răcită și conservată în interiorul corpului donatorului, fără a fi repornită. Inima este umplută cu un lichid special oxigenat, bogat în nutrienți, menținându-se într-o stare de repaus controlat, după care este prelevată și transplantată. În primele trei cazuri la adulți, inimile transplantate au funcționat excelent timp de șase luni, fără semne de respingere. Cele două tehnici ar putea debloca accesul la o nouă categorie de donatori — persoane decedate prin oprire cardiacă — oferind o soluție sigură și eficientă pentru pacienții care altfel ar muri așteptând un organ compatibil. Robert Montgomery, specialist în transplanturi la NYU, afirmă că aceste rezultate sunt promițătoare, dar că este nevoie de studii extinse pentru validarea completă a procedurilor.