Atenție la ce mâncați de Crăciun! Alimentele care atacă inima și favorizează creșterea în greutate
Consumul regulat de alimente grase și procesate poate fi o „bombă” pentru sănătatea inimii. Nutriționiștii recomandă înlocuirea lor cu proteine slabe, legume și cereale integrale pentru a preveni bolile cardiovasculare. Potrivit Lisei Andrews, expert în alimentație, anumite mâncăruri consumate frecvent pot să blocheze arterele, să ridice nivelul colesterolului și să contribuie la creșterea în greutate. Cât de „grei” sunt cârnații, de fapt Chiar și alimentele tradiționale pot fi problematice. Cârnații sunt fabricați, de obicei, din resturi grase de porc sau vită și sunt încărcați cu sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială și arterele. „Vorbim de bucăți de carne cu conținut scăzut de calitate, practic au puțină carne adevărată”, susține Lisa Andrews. Consumul regulat de cârnați contribuie la retenția de apă și la creșterea în greutate. Și puiul prăjit este problematic. Deși considerat o sursă slabă de proteine, piul odată ce este pane și prăjit în ulei devine o sursă importantă de grăsimi și colesterol. „Puiul este considerat de obicei una dintre cele mai slabe surse de proteine. Dar puiul prăjit nu este”, susține Lisa Andrews, pentru shefinds. O bucată de piept de pui prăjit de 113 grame conține aproape 300 de calorii, 15 grame de grăsimi, 4 grame de grăsimi saturate și peste 300 mg de sodiu, factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Nici cheeseburgerii nu sunt recomandați întrucât „prepararea lor cu carne tocată grasă, brânză bogată în grăsimi și chiflă albă rafinată transformă acest aliment într-un dezastru pentru inimă și siluetă”. Combinația de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu poate provoca inflamații și creșterea colesterolului atunci când este consumată frecvent. Riscul la care ne supun gustările procesate Gustările procesate, cum sunt chipsurile sau biscuiții sărați, conțin cereale rafinate, zaharuri adăugate și uleiuri inflamatoare. Ele cresc nivelul zahărului din sânge, favorizează depozitarea grăsimilor și inflamația sistemică, punând presiune pe inimă. Fiind sărace în fibre și proteine, se consumă ușor în exces și cresc riscul de hipertensiune și colesterol ridicat. Nutriționiștii arată că toate alimentele enumerate mai sus pot fi consumate ocazional, dar nu ar trebui să facă parte din dieta zilnică. Medicii recomandă proteinele slabe, cerealele integrale, dar și consumul de fructe, legume și grăsimi sănătoase care pot proteja inima și susține sănătatea pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI: Superstiții de Crăciun. Ce nu trebuie să lipsească din casă și de pe masă, pe 25 decembrie Preparatul tradițional românesc de Crăciun cu origini romane. Delicatesa de sezon care a traversat mileniile, nelipsită la masa de sărbători Cum arată masa de Crăciun a Monicăi Tatoiu. ”Am zis că mai bine să rămână farfuria goală decât să arunc la gunoi” Care este desertul de Sărbători care are beneficii surprinzătoare pentru organism. Alternativa aromată și sănătoasă pentru masa de Crăciun
Secretul sănătății inimii: De ce medicii recomandă mersul la galerii de artă
Observarea anumitor tipuri de artă poate îmbunătăți sănătatea inimii prin efecte fiziologice și psihosomatice reale. Cercetătorii descoperă că beneficiile pentru sănătate ale creației sau consumului de artă nu sunt abstracte. Cum îmbunătățește arta sănătatea inimii Unele activități artistice pot reduce markerii inflamației din organism sau pot îmbunătăți neuroplasticitatea creierului. Artoterapia este folosită în reabilitarea pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. S-a demonstrat că reduce simptomele depresiei și anxietății, precum și sindromul de stres post-traumatic la veteranii militari. Arta poate îmbunătăți starea de spirit și cogniția la persoanele cu demență. Cântatul îmbunătățește funcția pulmonară În 2020, English National Opera și Imperial College London au lansat programul Breathe pentru cei cu Covid de lungă durată. Programul îi învăța tehnicile folosite de tenori și soprane. Cântatul poate îmbunătăți controlul respirației, funcția pulmonară și starea generală de bine a persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Include astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă. Sănătatea inimii: Prescrierea socială în Regatul Unit Prescrierea socială a devenit parte a politicii naționale de sănătate a Regatului Unit în 2019. Profesioniștii din domeniul sănătății prescriu cursuri de artă, lecții de canto și dans sau vizite la galerii. „Aproximativ 33% dintre persoanele care vizitează medicii nu au nevoie de îngrijiri medicale, ci de sprijin psihosocial”, spune dr. Claire Howlin de la Trinity College Dublin. Implicarea activă este esențială Cercetătoarea Howlin subliniază că privirea pasivă a unui tablou nu va avea efect. „Când te implici, intri într-o stare aproape de flux. Este ceva semnificativ, cu un proces de absorbție”, explică Howlin. Studiile au arătat că desenul după model și pictura pe vitralii au un efect pozitiv asupra ritmului cardiac al persoanelor în vârstă. Pentru persoanele cu dureri cronice, chiar și dansul și thrash metalul funcționează.
Plimbările lungi, mai benefice pentru inimă decât cele scurte, arată un studiu
Cercetarea arată că este ideal să mergeți pe jos cel puțin 15 minute fără oprire – aproximativ 1.500 de pași consecutivi – pentru a oferi inimii un antrenament eficient. Studiul, citat de BBC, a analizat 33.560 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani din Marea Britanie, care parcurg mai puțin de 8.000 de pași pe zi, monitorizându-i timp de opt ani. Participanții au fost grupați în funcție de durata plimbărilor lor: mai puțin de 5 minute (43%), 5-10 minute (33,5%), 10-15 minute (15,5%) și 15 minute sau mai mult (8%). Cercetătorii de la Universitatea din Sydney și Universidad Europea din Spania au descoperit că persoanele care au mers pe jos pe distanțe mai lungi au prezentat un risc mai mic de probleme cardiace decât cele care au făcut plimbări scurte. Chiar și în rândul celor mai puțin activi – cei care parcurg mai puțin de 5.000 de pași pe zi – plimbările mai lungi au făcut o diferență semnificativă, reducând riscul de boli cardiace și deces. „Tindem să punem accentul pe numărul de pași sau pe distanța totală parcursă, dar neglijăm rolul crucial al tiparelor, de exemplu modul în care se merge”, a declarat profesorul Emmanuel Stamatakis, co-cercetător principal. „Acest studiu arată că chiar și persoanele foarte inactive fizic pot maximiza beneficiile pentru sănătatea inimii prin modificarea tiparelor de mers, pentru a merge mai mult timp, ideal cel puțin 10-15 minute, atunci când este posibil”. 10.000 de pași pe zi – un mit Mulți oameni își propun să facă 10.000 de pași pe zi, deși acest număr provine dintr-o reclamă japoneză la pedometre, nu din cercetare științifică. Cu toate acestea, experții confirmă că, în general, mai mulți pași sunt benefici pentru sănătate. Autoritățile medicale britanice recomandă 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos în ritm alert, distribuit uniform pe parcursul săptămânii. Persoanele peste 65 de ani ar trebui să facă mișcare zilnic, chiar dacă este vorba de activități ușoare.
Cât timp trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată? Răspunsul profesorului Horațiu Moldovan
Ediția din 20 septembrie a podcastului „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe profesorul doctor Horațiu Moldovan, președinte al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară și al Romtransplant, dar și șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul de Urgență din Capitală. În cadrul dialogului acestuia cu jurnalistul Adrian Artene, el a vorbit și despre transplantul de inimă și percepțiile publice legate de viață și moarte. În acest sens, profesorul Moldovan a subliniat că sfârșitul vieții nu este reprezentat de oprirea activității cardiace, ci a celei cerebrale. „Leziunea ireversibilă a creierului definește moartea individului, pierderea dimensiunii lui umane. Atunci, celelalte organe sunt încă funcționale și pot fi prelevate pentru transplant. Acesta este conceptul care stă la baza medicinei moderne”, a explicat profesorul Moldovan. Acesta a vorbit și despre existența unor concepte mai moderne în care inima poate fi preluată chiar într-o situație în care ea nu funcționează și să fie resuscitată”, fiind un „domeniu nou care este în curs de evaluare”. Cât timp mai trăiește un om după ce inima a încetat să bată Un aspect interesant în cadrul discuției a fost momentul în care profesorul doctor Horațiu Moldovan a fost întrebat cât timp mai trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată. „Dacă nu se intervine medical asupra ei, trei minute. Trei minute de viață în care inima nu bate. Din punct de vedere cultural, în mentalul colectiv, uneori ultima respirație este considerată simbolul morții”. Cu toate acestea, profesorul Moldovan subliniază că „nu oprirea activității cardiace definește asta (moartea – n.r.). El mai trăiește trei minute după, dar dacă este resuscitat. Cât timp pacientul este resuscitat, nu are activitate cardiacă, dar este viu. Este viu și biologic, este viu și juridic. Este evident că nu oprirea activității cardiace definește sfârșitul vieții, ci oprirea activității cerebrale”. Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos:
Medicamentele pentru slăbit reduc la jumătate riscul de deces prematur la pacienții cardiaci
Conform The Guardian, medicamentele pentru slăbit, precum semaglutida și tirzepatida, ar putea deveni o nouă opțiune terapeutică pentru milioane de pacienți cardiaci, după ce un studiu realizat în SUA a demonstrat beneficii „remarcabile” asupra speranței de viață și calității vieții. Cercetarea, realizată de rețeaua medicală nonprofit Mass General Brigham din Boston și publicată în revista JAMA, a analizat date de la peste 90.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF), obezitate și diabet de tip 2. Rezultatele au arătat că semaglutida a redus riscul de spitalizare sau deces prematur cu 42%, iar tirzepatida cu până la 58%. „Opțiunile de tratament pentru pacienții cu HFpEF sunt limitate. Studiul nostru sugerează că aceste medicamente, cunoscute pentru controlul greutății și al glicemiei, oferă beneficii semnificative și în reducerea riscului de complicații cardiace”, a declarat dr. Nils Kruger, co-autor al cercetării. Specialiștii reuniți la Madrid au salutat rezultatele. Doctorul Carlos Aguiar, vicepreședinte al Societății Europene de Cardiologie, a subliniat că descoperirea ar putea schimba modul de tratare al insuficienței cardiace: „E o veste bună. Aceste medicamente nu doar reduc greutatea, ci par să aibă efecte suplimentare care scad mortalitatea și spitalizările.”
Două tehnici revoluționare permit repornirea inimilor donate în afara corpului
În primul studiu, realizat de echipa coordonată de chirurgul cardiovascular pediatric Joseph Turek de la Universitatea Duke, SUA, medicii au folosit o metodă de perfuzie extracorporală care repornește inima donatorului după prelevare. Tehnica presupune pomparea sângelui oxigenat în inimă printr-un tub conectat la aortă, sângele fiind apoi recirculat într-un sistem închis. Procedura a fost aplicată cu succes în cazul unui bebeluș de o lună, al cărui cord a fost reactivat după deces și transplantat cu succes unui copil de trei luni. La trei luni post-transplant, inima funcționa normal, fără semne de respingere. Metoda s-a dovedit a fi nu doar eficientă, ci și accesibilă financiar, evitând echipamentele complexe care pot costa zeci de mii de dolari. „Această tehnică ar putea adăuga aproximativ 100 de transplanturi pediatrice suplimentare pe an doar în Statele Unite”, a declarat Turek. În paralel, o echipă de la Universitatea Vanderbilt, condusă de chirurgul cardiac John Trahanas, a dezvoltat o metodă prin care inima este răcită și conservată în interiorul corpului donatorului, fără a fi repornită. Inima este umplută cu un lichid special oxigenat, bogat în nutrienți, menținându-se într-o stare de repaus controlat, după care este prelevată și transplantată. În primele trei cazuri la adulți, inimile transplantate au funcționat excelent timp de șase luni, fără semne de respingere. Cele două tehnici ar putea debloca accesul la o nouă categorie de donatori — persoane decedate prin oprire cardiacă — oferind o soluție sigură și eficientă pentru pacienții care altfel ar muri așteptând un organ compatibil. Robert Montgomery, specialist în transplanturi la NYU, afirmă că aceste rezultate sunt promițătoare, dar că este nevoie de studii extinse pentru validarea completă a procedurilor.
Moartea subită în rândul sportivilor profesioniști ridică multe semne de întrebare
Lumea culturismului a fost zdruncinată în 2021, când peste douăzeci de sportivi profesioniști au murit subit într-un interval de doar 12 luni. Cea mai tânără victimă avea doar 27 de ani. Fenomenul a declanșat un val de întrebări privind siguranța acestei discipline, cunoscută pentru exigențele fizice extreme și recursul frecvent la substanțe de creștere a performanței. Un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Padova (Italia), publicat în European Heart Journal, este primul care analizează riscul de moarte subită în rândul unui eșantion mare de culturiști de sex masculin. Rezultate îngrijorătoare în rândul profesioniștilor de top Analiza a urmărit peste 20.000 de culturiști, pe o durată medie de 8 ani, perioadă în care au fost înregistrate 73 de decese subite, la o vârstă medie de 42 de ani. Dintre acestea, 46 au fost cauzate de insuficiență cardiacă acută – principala cauză a morții în rândul culturiștilor de elită. Deși riscul absolut de deces subit este redus la nivel general, în cazul sportivilor de top acesta este semnificativ crescut. În rândul culturiștilor care au participat la celebra competiție Mr. Olympia (categoria „open”), cercetătorii au descoperit o rată a mortalității „alarmant de mare”: din 100 de participanți, 7 au murit din cauze subite, iar 5 dintre aceștia aveau vârsta medie de doar 36 de ani și au suferit, cel mai probabil, moarte cardiacă subită. Steroizi, antrenamente extreme și riscuri tăcute Studiul semnalează că factorii precum utilizarea frecventă a steroizilor, regimurile alimentare stricte și antrenamentele excesive pot afecta grav sănătatea cardiovasculară. Autopsiile disponibile au relevat hipertrofie a ventriculului stâng și inimi mărite, în linie cu alte studii care arată că masa inimii la culturiști este cu aproape 74% mai mare decât valorile normale. „Aceste practici pun o presiune semnificativă asupra sistemului cardiovascular, cresc riscul de aritmii și pot produce modificări structurale ale inimii”, a explicat Marco Vecchiato, cercetător în medicină sportivă și coordonatorul studiului. Avertisment pentru sportivi, federații și medici Autorii studiului solicită dezvoltarea unor recomandări specifice pentru prevenirea deceselor subite în rândul culturiștilor și instalarea sistematică a defibrilatoarelor externe în sălile de antrenament și competiții. „Urmărirea excelenței fizice este admirabilă, dar transformările corporale extreme, cu orice preț, pot aduce riscuri semnificative pentru inimă”, avertizează Vecchiato. Acesta subliniază că este timpul ca asociațiile medicale și federațiile sportive să colaboreze pentru a asigura o participare mai sigură la culturism.
Trei nopți de somn prost afectează deja inima
Studiul a analizat 16 bărbați tineri și sănătoși care au petrecut mai multe zile într-un laborator controlat. Participanții au urmat două regimuri: trei nopți cu somn normal de 8,5 ore și trei nopți cu somn restricționat la 4,25 ore. După fiecare fază, bărbații au făcut un antrenament scurt și intens pe bicicletă, iar cercetătorii au testat aproape 90 de proteine diferite din sângele lor, înainte și după exerciții. Rezultatele au fost clare: privarea de somn a provocat o creștere a markerilor inflamatori asociați cu bolile cardiovasculare. Aceste proteine inflamatorii, când rămân la un nivel ridicat pe termen lung, pot afecta vasele de sânge și pot crește riscul de insuficiență cardiacă, boli coronariene și fibrilație atrială. Mai îngrijorător, exercițiile fizice – care stimulează în mod normal proteinele sănătoase precum interleukina-6 și BDNF, benefice pentru creier și inimă – au avut un efect redus după somnul deficitar. Cercetătorii au observat că momentul zilei când a fost prelevat sângele era important, nivelurile de proteine variind între dimineață și seară, mai ales când somnul era redus. Studiul este îngrijorător având în vedere că una din patru persoane lucrează în ture care perturbă somnul, iar adulții au frecvent un somn prost din când în când.
Vaccinul împotriva herpesului zoster reduce riscul de boli cardiovasculare cu 23%
Un amplu studiu desfășurat în Coreea de Sud, publicat recent în European Heart Journal, arată o reducere cu 23% a evenimentelor cardiovasculare în general și cu 26% a evenimentelor majore, precum accidentele vasculare cerebrale, atacurile de cord sau decesele cauzate de boli de inimă. Echipa de cercetători condusă de Dr. Sooji Lee de la Centrul pentru Sănătate Digitală din cadrul Institutului de Cercetări Medicale al Centrului Medical Universitar Kyung Hee a analizat datele medicale a peste 1,2 milioane de adulți cu vârsta peste 50 de ani. Studiul a urmărit participanții pe o perioadă de până la 12 ani, începând din 2012. Rezultatele indică beneficii substanțiale pentru sănătatea cardiovasculară, inclusiv o reducere cu 26% a riscului de insuficiență cardiacă și cu 22% a riscului de boli coronariene. Efectele protectoare ale vaccinului durează până la opt ani, cu cea mai puternică protecție în primii doi-trei ani după vaccinare. Dr. Lee explică mecanismul potențial: „Herpesul zoster poate declanșa inflamații ale vaselor de sânge, ceea ce poate duce la evenimente cardiovasculare. Prin prevenirea infecției, vaccinul reduce probabil această reacție inflamatorie, scăzând astfel riscul de boli cardiace”. Specialiștii consideră rezultatele remarcabile, deși menționează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aplicabilitatea acestora la alte populații, studiul fiind realizat pe o cohortă asiatică. De asemenea, cercetătorii subliniază că, deși analiza a fost riguroasă, nu stabilește o relație cauzală directă. Vaccinul împotriva herpesului zoster este recomandat adulților cu vârsta peste 50 de ani, oferind o protecție de peste 90% împotriva dezvoltării bolii, care afectează unul din trei adulți la nivel mondial.