Moartea subită în rândul sportivilor profesioniști ridică multe semne de întrebare
Lumea culturismului a fost zdruncinată în 2021, când peste douăzeci de sportivi profesioniști au murit subit într-un interval de doar 12 luni. Cea mai tânără victimă avea doar 27 de ani. Fenomenul a declanșat un val de întrebări privind siguranța acestei discipline, cunoscută pentru exigențele fizice extreme și recursul frecvent la substanțe de creștere a performanței. Un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Padova (Italia), publicat în European Heart Journal, este primul care analizează riscul de moarte subită în rândul unui eșantion mare de culturiști de sex masculin. Rezultate îngrijorătoare în rândul profesioniștilor de top Analiza a urmărit peste 20.000 de culturiști, pe o durată medie de 8 ani, perioadă în care au fost înregistrate 73 de decese subite, la o vârstă medie de 42 de ani. Dintre acestea, 46 au fost cauzate de insuficiență cardiacă acută – principala cauză a morții în rândul culturiștilor de elită. Deși riscul absolut de deces subit este redus la nivel general, în cazul sportivilor de top acesta este semnificativ crescut. În rândul culturiștilor care au participat la celebra competiție Mr. Olympia (categoria „open”), cercetătorii au descoperit o rată a mortalității „alarmant de mare”: din 100 de participanți, 7 au murit din cauze subite, iar 5 dintre aceștia aveau vârsta medie de doar 36 de ani și au suferit, cel mai probabil, moarte cardiacă subită. Steroizi, antrenamente extreme și riscuri tăcute Studiul semnalează că factorii precum utilizarea frecventă a steroizilor, regimurile alimentare stricte și antrenamentele excesive pot afecta grav sănătatea cardiovasculară. Autopsiile disponibile au relevat hipertrofie a ventriculului stâng și inimi mărite, în linie cu alte studii care arată că masa inimii la culturiști este cu aproape 74% mai mare decât valorile normale. „Aceste practici pun o presiune semnificativă asupra sistemului cardiovascular, cresc riscul de aritmii și pot produce modificări structurale ale inimii”, a explicat Marco Vecchiato, cercetător în medicină sportivă și coordonatorul studiului. Avertisment pentru sportivi, federații și medici Autorii studiului solicită dezvoltarea unor recomandări specifice pentru prevenirea deceselor subite în rândul culturiștilor și instalarea sistematică a defibrilatoarelor externe în sălile de antrenament și competiții. „Urmărirea excelenței fizice este admirabilă, dar transformările corporale extreme, cu orice preț, pot aduce riscuri semnificative pentru inimă”, avertizează Vecchiato. Acesta subliniază că este timpul ca asociațiile medicale și federațiile sportive să colaboreze pentru a asigura o participare mai sigură la culturism.
Trei nopți de somn prost afectează deja inima
Studiul a analizat 16 bărbați tineri și sănătoși care au petrecut mai multe zile într-un laborator controlat. Participanții au urmat două regimuri: trei nopți cu somn normal de 8,5 ore și trei nopți cu somn restricționat la 4,25 ore. După fiecare fază, bărbații au făcut un antrenament scurt și intens pe bicicletă, iar cercetătorii au testat aproape 90 de proteine diferite din sângele lor, înainte și după exerciții. Rezultatele au fost clare: privarea de somn a provocat o creștere a markerilor inflamatori asociați cu bolile cardiovasculare. Aceste proteine inflamatorii, când rămân la un nivel ridicat pe termen lung, pot afecta vasele de sânge și pot crește riscul de insuficiență cardiacă, boli coronariene și fibrilație atrială. Mai îngrijorător, exercițiile fizice – care stimulează în mod normal proteinele sănătoase precum interleukina-6 și BDNF, benefice pentru creier și inimă – au avut un efect redus după somnul deficitar. Cercetătorii au observat că momentul zilei când a fost prelevat sângele era important, nivelurile de proteine variind între dimineață și seară, mai ales când somnul era redus. Studiul este îngrijorător având în vedere că una din patru persoane lucrează în ture care perturbă somnul, iar adulții au frecvent un somn prost din când în când.
Vaccinul împotriva herpesului zoster reduce riscul de boli cardiovasculare cu 23%
Un amplu studiu desfășurat în Coreea de Sud, publicat recent în European Heart Journal, arată o reducere cu 23% a evenimentelor cardiovasculare în general și cu 26% a evenimentelor majore, precum accidentele vasculare cerebrale, atacurile de cord sau decesele cauzate de boli de inimă. Echipa de cercetători condusă de Dr. Sooji Lee de la Centrul pentru Sănătate Digitală din cadrul Institutului de Cercetări Medicale al Centrului Medical Universitar Kyung Hee a analizat datele medicale a peste 1,2 milioane de adulți cu vârsta peste 50 de ani. Studiul a urmărit participanții pe o perioadă de până la 12 ani, începând din 2012. Rezultatele indică beneficii substanțiale pentru sănătatea cardiovasculară, inclusiv o reducere cu 26% a riscului de insuficiență cardiacă și cu 22% a riscului de boli coronariene. Efectele protectoare ale vaccinului durează până la opt ani, cu cea mai puternică protecție în primii doi-trei ani după vaccinare. Dr. Lee explică mecanismul potențial: „Herpesul zoster poate declanșa inflamații ale vaselor de sânge, ceea ce poate duce la evenimente cardiovasculare. Prin prevenirea infecției, vaccinul reduce probabil această reacție inflamatorie, scăzând astfel riscul de boli cardiace”. Specialiștii consideră rezultatele remarcabile, deși menționează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aplicabilitatea acestora la alte populații, studiul fiind realizat pe o cohortă asiatică. De asemenea, cercetătorii subliniază că, deși analiza a fost riguroasă, nu stabilește o relație cauzală directă. Vaccinul împotriva herpesului zoster este recomandat adulților cu vârsta peste 50 de ani, oferind o protecție de peste 90% împotriva dezvoltării bolii, care afectează unul din trei adulți la nivel mondial.