Inovația unui bărbat din America de Sud: a construit un sistem de răcire în curte care înlocuiește aerul condiționat
Un creator de conținut din America de Sud a petrecut patru ani săpând șanțuri și îngropând țevi sub curtea unei case. Nu instala conducte de drenaj sau de utilități, scrie Mediafax, care îi prezintă povestea. El construia un sistem de răcire a încăperilor care funcționează fără compresor, fără gaz frigorific și fără unitate de condensare exterioară. Ideea se bazează pe un simplu fenomen fizic – la o adâncime suficientă, temperatura solului rămâne mult mai stabilă decât cea a aerului de la suprafață. Ce l-a inspirat Când aerul exterior este cald, solul de dedesubt este mai rece. Dacă se aspiră aerul exterior prin conducte îngropate înainte ca acesta să pătrundă în casă, pământul însuși elimină căldura. Până în 2026, sistemul finalizat răcea anumite camere. Proiectul s-a inspirat din fântâna canadiană, numită și fântână provensală, o metodă veche de secole de utilizare a temperaturilor din subsol pentru precondiționarea aerului de ventilație. Un puț canadian este o formă de control pasiv al climatului geotermal. Se bazează pe un singur principiu: solul de la câțiva metri adâncime are o temperatură care rămâne cu mult în urma fluctuațiilor vremii de la suprafață. Vara, temperatura subterană este mai scăzută decât cea a aerului exterior. Iarna, este mai ridicată. Țevile îngropate devin un schimbător de căldură. Aerul care circulă prin ele cedează căldură pământului înconjurător sau extrage căldură din acesta înainte de a intra în clădire. Conform descrierilor tehnice ale puțurilor canadiene, solul la aproximativ 15 metri adâncime menține o temperatură între 10 °C și 16 °C pe tot parcursul anului. La adâncimi mai mici, temperatura fluctuează mai mult, dar rămâne totuși cu mult sub valoarea maximă înregistrată într-o după-amiază toridă de vară În regiunile cu variații sezoniere puternice, diferența dintre aerul de la suprafață și cel din subsol este ceea ce face ca sistemul să funcționeze. Patru ani a lucrat la proiect Creatorul a început lucrările în 2022. Rețeaua completă de conducte nu a fost finalizată decât în 2026, deși unele camere primeau deja aer răcit înainte de încheierea construcției. Construcția a îngropat conducte în curte și le-a conectat la interiorul casei. Aerul intră printr-o priză de admisie, circulă prin rețeaua subterană și ajunge mai rece decât atunci când a părăsit suprafața. În zilele foarte calde, solul rămâne cu câteva grade sub temperatura aerului exterior. Bucla îngropată exploatează această diferență. Ceea ce diferențiază un puț canadian de un aparat de aer condiționat mecanic este tot ceea ce acesta nu include. O unitate de răcire standard funcționează pe baza unui ciclu de compresie a vaporilor. Asta înseamnă un compresor electric, o încărcătură de agent frigorific și o serpentină de condensare pentru a evacua căldura în exterior. Sistemul cu conducte îngropate nu are nevoie de nimic din toate acestea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât te costă să îți pui aer condiționat în 2026. Calculul complet, în funcție de putere și de timpul de instalare Aceste mașini ar putea fi interzise în România, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Interdicția UE afectează cele mai populare autoturisme
Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc
Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, avertizează că transformarea digitală a României este blocată de tratamentul diferit aplicat instituțiilor publice față de mediul privat și de accentul pus pe reglementări, în locul implementării reale. Acesta susține că fără modernizarea administrației și fără infrastructură digitală funcțională, conceptul de „România digitală” rămâne doar un slogan. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Digitalizarea administrației publice din România este tratată superficial și, în multe cazuri, ignorată intenționat, consideră deoutatul Radu Mihaiu, care atrage atenția că statul aplică standarde diferite instituțiilor publice față de sectorul privat. „Noi avem o problemă majoră ca stat, pentru că toată lumea vorbește despre digitalizare, dar realitatea este că digitalizarea administrației publice este nu doar uitată, ci lăsată pe ultimul loc în mod voit”, a declarat președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților. Standardele duble încetinesc transformarea digitală Acesta a oferit exemple din legislația europeană și națională care, în opinia sa, demonstrează tratamentul diferit aplicat instituțiilor statului. „Amenzile date pentru instituțiile publice în baza GDPR sunt semnificativ mai mici decât cele aplicate companiilor private. Asta arată că autoritatea publică nu pune preț pe protecția datelor”, a spus Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Un alt exemplu invocat de acesta vizează aplicarea directivei europene privind securitatea cibernetică. „În companiile private, responsabil pentru securitatea cibernetică trebuie să fie cineva din conducere. În administrația publică, responsabil poate fi ‘băiatul care se ocupă de imprimante’. Aceasta este realitatea”, a afirmat el. Legi care mențin birocrația Deputatul a criticat și modul în care legislația românească continuă să susțină proceduri administrative depășite. „În Codul de procedură administrativă există un capitol întreg despre cum se gestionează digital copia după cartea de identitate. Dăm o lege în 2026 care reglementează cum se face copia după buletin, în condițiile în care avem procese digitale”, a explicat acesta. Potrivit lui Mihaiu, astfel de abordări arată lipsa unei strategii reale de modernizare administrativă. „E nevoie de un focus real pe digitalizare, nu doar de sloganuri precum digital by default sau once only, care sunt repetate de ani de zile”, a spus el. Inovația vine din mediul privat Fostul edil susține că inovația tehnologică este generată în principal de mediul privat, în timp ce statul ar trebui să creeze infrastructura necesară dezvoltării digitale. „Realitatea este că privatul generează inovație, nu statul. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să începem prin a pune infrastructura administrației publice la dispoziția cetățenilor și a mediului privat, înainte să reglementăm lucruri care nici nu există”, a afirmat Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Smart city înseamnă soluții simple pentru cetățeni Radu Mihaiu consideră că dezvoltarea conceptului de smart city trebuie să pornească de la simplificarea relației cetățeanului cu administrația. „Smart city înseamnă, de foarte multe ori, soluții simple, digitale. De exemplu, cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu să depună acte. Uneori poate însemna un locker de unde să poți prelua documente, alteori transmiterea documentelor fără ștampila ‘conform cu originalul’, prin semnături electronice”, a explicat acesta. El a subliniat că legislația actuală limitează chiar și utilizarea tehnologiilor existente. „Legislația românească nu permite primăriilor să folosească date precum numerele de înmatriculare pentru a identifica, de exemplu, mașinile care aruncă gunoi pe domeniul public”, a spus Mihaiu. Digitalizarea depinde de implementare În opinia lui Mihaiu, transformarea digitală nu poate fi realizată doar prin adoptarea de legi, ci prin implementarea efectivă a acestora și prin asumarea responsabilității la nivel guvernamental. „Nu ține doar de reglementare, ține și de implementare și de un focus real pe care statul și Guvernul trebuie să îl aibă pe digitalizare. Degeaba vorbim de legi dacă nu avem pe cineva care să ducă mai departe aceste lucruri”, a concluzionat Radu Mihaiu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Pași către o planetă curată. Cercetătorii au creat un plastic care se dizolvă în apa de mare în câteva ore
În timp ce oamenii de știință fac experimente de mult timp cu materiale plastice biodegradabile, cercetătorii de la RIKEN Center for Emergent Matter Science, împreună cu cei de la Universitatea din Tokyo afirmă că noul lor material se descompune mult mai rapid și nu lasă urme reziduale. Într-un laborator din orașul Wako de lângă Tokyo, echipa a demonstrat că o mică bucată de plastic dispare într-un recipient cu apă sărată după ce a fost agitată timp de aproximativ o oră. Deși echipa nu a detaliat încă niciun plan de comercializare, Takuzo Aida, șeful proiectului, a declarat că cercetările sale au atras un interes semnificativ, inclusiv din partea celor din sectorul ambalajelor, potrivit Reuters. Soluții inovatoare la criza tot mai mare a deșeurilor din plastic Oamenii de știință din întreaga lume se grăbesc să dezvolte soluții inovatoare la criza tot mai mare a deșeurilor din plastic, un efort susținut de campanii de sensibilizare precum Ziua mondială a mediului, care va avea loc pe 5 iunie. Aida a declarat că noul material este la fel de rezistent ca materialele plastice pe bază de petrol, dar se descompune în componentele sale originale atunci când este expus la sare. Aceste componente pot fi apoi prelucrate ulterior de bacteriile care apar în mod natural, evitând astfel generarea de microplastice care pot dăuna vieții acvatice și pot intra în lanțul alimentar. Deoarece sarea este prezentă și în sol, o bucată de aproximativ cinci centimetri se dezintegrează pe uscat după mai mult de 200 de ore, a adăugat el. Materialul poate fi utilizat ca un plastic obișnuit atunci când este acoperit, iar echipa își concentrează cercetările actuale asupra celor mai bune metode de acoperire, a declarat Aida. Plasticul este netoxic, neinflamabil și nu emite dioxid de carbon, a adăugat el. „Copiii nu pot alege planeta pe care vor trăi. Este datoria noastră ca oameni de știință să ne asigurăm că le lăsăm cel mai bun mediu posibil”, a declarat Aida. Poluarea cu plastic se va tripla până în 2040, conform previziunilor Programului ONU pentru mediu, adăugând 23-37 de milioane de tone metrice de deșeuri în oceanele lumii în fiecare an.