Etichetă: ins

Câți români trăiesc și muncesc peste hotare. În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali

Aproximativ 5,1 milioane de români trăiesc în țările din Europa. Cei mai mulți se află în Marea Britanie, Spania și Italia, potrivit Ministerului Muncii. De altfel, peste 54.900 de români au plecat definitiv din țară în 2025, conform unor date ale Institutului Național de Statistică. Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani, după 1990. Conform „Barometrului Național al Tinerilor”, realizat de INSCOP la finalul lui 2025, 66,2% dintre tinerii chestionați consideră că munca în străinătate poate îmbunătăți nivelul de trai. Principalul motiv pentru plecare ar fi un salariu mai mare, indicat de 64,7% dintre respondenți. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni. Dacă ar emigra, 76,9% spun că le-ar lipsi cel mai mult familia.  Loading … În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali, potrivit unui raport al Ministerului Muncii. Foto: Shutterstock De altfel, numărul românilor stabiliți în străinătate este estimat între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de persoane, în funcție de metodologia de calcul. Datele din documentele Ministerului Muncii vizează principalele state europene, conform G4Media. Unde se află cele mai mari comunități de români în Europa? Datele indică faptul că cei mai mulți români plecați peste hotare trăiesc și muncesc în Marea Britanie. La sfârșitul lui iunie 2026, românii depuseseră 1,47 milioane de cereri în cadrul EU Settlement Scheme, programul destinat cetățenilor Uniunii Europene care locuiau în Marea Britanie înainte de Brexit. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală în Regatul Unit. Dintre aceștia, 684.380 au primit statut permanent. De altfel, datele arată că aproape 100.000 de conaționali au obținut cetățenia britanică. Numărul românilor din Anglia și Țara Galilor a crescut de la 310.000 în 2016 la 805.000 în 2025. În perioada aprilie 2025-martie 2026, aproximativ 39.000 de români s-au întors în țară. România a avut cel mai mare număr de plecări din Marea Britanie dintre țările europene. Documentele Ministerului Muncii mai arată că la sfârșitul lui 2025, în Germania erau înregistrați 903.770 de cetățeni români, potrivit datelor oficiale germane. Românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii Uniunii Europene din Germania, de 72,7%. În noiembrie 2025, 558.950 de români erau angajați. La începutul lui 2025, în Spania erau 609.270 de români rezidenți, potrivit Institutului Național de Statistică din Spania (INE). Observatorul Permanent al Imigrației (OPI) arată că se aflau, în schimb, 1,13 milioane de români cu certificat de rezidență valabil. În aprilie 2026, 346.290 de români cotizau la sistemul spaniol de securitate socială, iar aproape 55.000 lucrau ca independenți. Comunitatea românească este a doua ca mărime din Spania, după cea marocană. Italia și Franța, alte două state cu o comunitate românească mare O comunitate mare de români se află și în Italia. În 2025, se aflau pe teritoriul italian 1.053.042 de conaționali, și anume 592.684 de femei și 460.358 de bărbați. Datele indică faptul că 42.510 români sunt pensionari în Italia. În Franța, comunitatea românească este estimată la 450.000-500.000 de persoane, însă statul nu publică statistici oficiale pe criterii etnice. În 2024, peste 15.800 de români erau înregistrați ca lucrători detașați în Franța. Cei mai mulți activau în construcții și agricultură. Alți peste 25.000 de români lucrau sezonier, în special în agricultură. Datele mai arată că în Austria erau înregistrați, la 1 ianuarie 2025, 155.721 de români. În Olanda erau 63.848 de rezidenți români, dar numărul lucrătorilor mobili și temporari este estimat la 80.000-120.000. În Cipru sunt aproximativ 45.000 de români, iar în Grecia sunt 28.250 de români. Comunitatea românească din Suedia este estimată la 25.000-30.000 de persoane. În Danemarca sunt 17.000-20.000 de români, iar în Estonia ar fi aproximativ 1.000-1.500 de conaționali. Pe de altă parte, date ale Institutului Național de Statistică au arătat că fără imigranți, populația României scădea sub 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ

INS: Managerii din toate sectoarele economice estimează că prețurile vor crește în următoarele luni

Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă ca prețurile să continue să crească în perioada septembrie-noiembrie, în timp ce cifra de afaceri din magazine ar urma să rămână relativ stabilă, informează INS. Totodată, în sectorul comerţului cu amănuntul se anticipează o creştere moderată a numărului de salariaţi, în timp ce în industria prelucrătoare este prognozată o scădere uşoară. „Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează o relativă stabilitate a activităţii economice. În sectorul comerţului cu amănuntul se anticipează o creştere moderată a numărului de salariaţi; se estimează creştere a preţurilor în sectoarele industriei prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul”, arată, luni, INS într-un comunicat de presă.  Loading … Industria prelucrătoare Managerii din industria prelucrătoare anticipează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de -1%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimează scădere moderată, cu un sold conjunctural de -6%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să înregistreze creștere, indicată printr-un sold conjunctural de +21%. Construcţii În ceea ce privește volumul producției în sectorul construcțiilor, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -5%). Managerii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1 %). Se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să urmeze o tendință ascendentă, reflectată printr-un sold conjunctural de +33%. Comerţ cu amănuntul În sectorul comerțului cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -1%. Angajatorii anticipează, în ceea ce privește forța de muncă, creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +7%). Majorări de preţuri sunt estimate de 33% dintre respondenți, iar scăderi de doar 1%, soldul conjunctural de +32% indicând creștere. Servicii Pe baza datelor estimate, volumul serviciilor (cifra de afaceri) preconizat pentru următoarele trei luni indică relativă stabilitate, sold conjunctural -3%. De asemenea, numărul salariaților este prognozat să rămână relativ stabil (sold conjunctural -4%). Prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor se anticipează că vor urma să crească moderat, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +14%. FOTO: Envato

Alexandru Nazare, după scăderea ratei inflației: Direcția este cea bună. Este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție

Cea mai rapidă scădere a inflației din ultimii ani „Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Alexandru Nazare.  Ministrul a mai anunțat că prețurile de consum, fără combustibili, au scăzut în august cu 0.08% față de luna precedentă, în timp ce prețurile alimentelor au înregistrat o scădere de 0.7%. Referitor la piața carburanților, acesta a precizat că scumpirile înregistrate sunt cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol.  Deficit în scădere și avans al investițiilor „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, a precizat Nazare.  Eforturile trebuie continuate Ministrul a spus că scăderea din august nu indică o reducere a prețurilor la nivelurile de dinaintea crizelor, ci doar o încetinire a ritmului de scumpire, motiv pentru care guvernul nu poate renunța la politicile de prudență.  „Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft”, a mai notat ministrul.  „Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli”, a mai transmis Nazare Mesajul ministrului a venit după ce Insitutul Național de Statistică a publicat vineri datele privind inflația. Rata anuală a scăzut la 6,2% în luna august, de la 8,2% în iulie. 

INS: Numărul turiștilor în România, în scădere în 2026

România a înregistrat aproape 7,5 milioane de sosiri în structurile de primire turistică în primele șapte luni ale anului 2026. Datele Institutului Național de Statistică arată însă o scădere cu 1,6% față de aceeași perioadă din 2025. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, unitățile de cazare din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au raportat 7,487 milioane de sosiri, scrie G4Media.  Loading … Turiștii români au reprezentat 79,9% din total, în timp ce vizitatorii străini au avut o pondere de 20,1%. Numărul înnoptărilor a fost, de asemenea, mai mic față de anul trecut. În primele șapte luni din 2026 au fost înregistrate 15,543 milioane de înnoptări, cu 3,1% sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. Durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Iulie a adus o creștere a numărului de turiști Datele pentru luna iulie indică o evoluție mai bună față de prima parte a anului. În această lună au fost înregistrate aproximativ 1,9 milioane de sosiri, cu 6,2% mai multe decât în iulie 2025. Numărul înnoptărilor a ajuns la 4,7 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 6,1% față de aceeași lună a anului trecut. În ciuda avansului din iulie, bilanțul pentru primele șapte luni rămâne negativ, pe fondul scăderilor acumulate în lunile anterioare. Germanii, italienii și americanii, cei mai numeroși turiști străini Germania ocupă primul loc în clasamentul țărilor de origine pentru turiștii străini care au ales România în primele șapte luni ale anului. Unitățile de cazare au raportat 145.800 de sosiri ale turiștilor germani. Italia se află pe locul al doilea, cu 123.400 de sosiri, iar Statele Unite ale Americii ocupă poziția a treia, cu 101.300 de turiști. Cei mai mulți vizitatori străini au provenit din Europa, Asia și America de Nord. Bucureștiul, Constanța și Brașovul, principalele destinații Municipiul București a atras cel mai mare număr de turiști în primele șapte luni din 2026, cu aproximativ 1,09 milioane de sosiri. Constanța s-a clasat pe locul al doilea, cu 1,028 milioane de sosiri, iar Brașovul a ocupat poziția a treia, cu aproximativ 724.000 de turiști. În ceea ce privește numărul de înnoptări, Constanța a fost pe primul loc, cu 3,1 milioane. Bucureștiul a înregistrat 2,24 milioane de înnoptări, iar Brașovul 1,37 milioane. Gradul de ocupare netă a locurilor de cazare a fost de 26% în perioada ianuarie – iulie 2026. Indicatorul a scăzut cu 2,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025.

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.

Domeniul Horeca s-a prăbușit sub guvernarea Bolojan. Cifra de afaceri a scăzut radical, comparativ cu anul trecut, potrivit INS

În mai 2026 comparativ cu anul trecut la perioadă, cifra de afaceri în serviciile de piață prestate populației a scăzut din nou, de această dată cu -8,9% în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, arată Institutul Național de Statistică (INS). Este a zecea lună consecutiv în care aceste servicii sunt în declin. Potrivit statisticilor Institutul Național de Statistică, numărul rezervărilor la hoteluri și restaurante a scăzut cu 9,2% în mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă, anul trecut. De asemenea, românii cheltuie cu 20,5% mai puțin pe activități recreative. În ceea ce privește serviciile oferite de saloanele de înfrumusețare, aceleași date arată că interesul românilor s-a diminuat cu 12,5%.  Loading … Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna mai 2026 faţă de luna mai 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 7,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,9%. În perioada mai 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada  mai 2025, atât ca serie brută cu 9,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%. Cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna mai 2026, a înregistrat o cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-21,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-10,3%) și la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,4%). Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a scăzut cu 8,9%. Perioada mai 2026 comparativ cu  mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada mai 2026 a înregistrat o cifră de afaceri cu 9,2% mai mică comparativ cu perioada mai 2025, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-15,9%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-15,3%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-12,2%) și activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-3,2%). Activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor au crescut cu 20,5%. Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada mai 2026, comparativ cu perioada mai 2025, a scăzut cu 8,0%.

Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”

Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu.  Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS

România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Românii au o putere de cumpărare cu 22% sub media UE, potrivt INS

România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria la nivelul prețurilor. Potrivit INS, țara noastră are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice. Totuși, puterea de cumpărare a cetățenilor români se menține cu 22% sub media europeană. Datele sunt bazate pe calculele realizate de Eurostat în iunie 2026. Analiza folosește informații privind prețurile de consum și cheltuielile PIB din 36 de state europene. Indicatorii au fost calculați conform metodologiei și regulamentelor europene în vigoare. Potrivit datelor Eurostat, prețurile din România sunt cu 35% sub media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus al prețurilor. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca (cu 40% peste medie), urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda, unde prețurile depășesc media europeană. România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Cel mai scăzut nivel al prețurilor în anul 2025 pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România (35% sub media UE). În anul 2025, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia și Finlanda (21% peste media UE). Unde se situează România la capitolul prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. La această categorie urmează Slovacia, Polonia și Cehia. Totodată, România este cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană și la capitolul recreere, sport și cultură. Bulgaria conduce la categoriile băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte și cheltuieli pentru locuință. Prețurile pentru transport din România sunt cu 20% sub media UE, iar cele pentru restaurante și cazare sunt cu 41% mai mici. La puterea de cumpărare, România se situează cu 22% sub media europeană, la nivelul Croației și peste Ungaria. Luxemburg și Irlanda conduc clasamentul, în timp ce Bulgaria și Grecia ocupă ultimele poziții. „România alături de Croația înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmate de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, arată INS. Sursă foto: INS, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS

Managerii din comerțul cu amănuntul şi din construcţii preconizează o creştere accentuată a preţurilor, în următoarele trei luni, potrivit datelor anunțate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În industria prelucrătoare, analiza realizată în luna mai de INS arată, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Analiza completă poate fi citită AICI. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +35%. În domeniul construcţiilor, estimările managerilor arată o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), în timp ce la numărul de salariaţi se preconizează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de +3%. Majorări de prețuri estimate De asemenea, în acelaşi sector de activitate, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor să înregistreze o dinamică accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Ancheta INS relevă faptul că, în comerţul cu amănuntul, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%, iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). În același, majorări de preţuri în acest domeniu sunt estimate de către 57% dintre respondenţi, scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând o creştere accentuată. Pe zona de servicii, managerii anticipează o relativă stabilitate a cererii, pentru perioada mai – iulie 2026, cu un sold conjunctural de -1%. La capitolul numărului de salariaţi, pe baza datelor centralizate, se estimează o relativă stabilitate (sold conjunctural -3%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +29%. AUTORUL RECOMANDĂ: Serviciile de înfrumusețare au scăzut cu 18% în primele 3 luni din 2026. Ce arată datele INS Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: