Etichetă: ins

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.

Domeniul Horeca s-a prăbușit sub guvernarea Bolojan. Cifra de afaceri a scăzut radical, comparativ cu anul trecut, potrivit INS

În mai 2026 comparativ cu anul trecut la perioadă, cifra de afaceri în serviciile de piață prestate populației a scăzut din nou, de această dată cu -8,9% în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, arată Institutul Național de Statistică (INS). Este a zecea lună consecutiv în care aceste servicii sunt în declin. Potrivit statisticilor Institutul Național de Statistică, numărul rezervărilor la hoteluri și restaurante a scăzut cu 9,2% în mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă, anul trecut. De asemenea, românii cheltuie cu 20,5% mai puțin pe activități recreative. În ceea ce privește serviciile oferite de saloanele de înfrumusețare, aceleași date arată că interesul românilor s-a diminuat cu 12,5%.  Loading … Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna mai 2026 faţă de luna mai 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 7,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,9%. În perioada mai 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada  mai 2025, atât ca serie brută cu 9,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%. Cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna mai 2026, a înregistrat o cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-21,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-10,3%) și la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,4%). Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a scăzut cu 8,9%. Perioada mai 2026 comparativ cu  mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada mai 2026 a înregistrat o cifră de afaceri cu 9,2% mai mică comparativ cu perioada mai 2025, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-15,9%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-15,3%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-12,2%) și activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-3,2%). Activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor au crescut cu 20,5%. Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada mai 2026, comparativ cu perioada mai 2025, a scăzut cu 8,0%.

Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”

Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu.  Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS

România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Românii au o putere de cumpărare cu 22% sub media UE, potrivt INS

România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria la nivelul prețurilor. Potrivit INS, țara noastră are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice. Totuși, puterea de cumpărare a cetățenilor români se menține cu 22% sub media europeană. Datele sunt bazate pe calculele realizate de Eurostat în iunie 2026. Analiza folosește informații privind prețurile de consum și cheltuielile PIB din 36 de state europene. Indicatorii au fost calculați conform metodologiei și regulamentelor europene în vigoare. Potrivit datelor Eurostat, prețurile din România sunt cu 35% sub media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus al prețurilor. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca (cu 40% peste medie), urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda, unde prețurile depășesc media europeană. România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Cel mai scăzut nivel al prețurilor în anul 2025 pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România (35% sub media UE). În anul 2025, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia și Finlanda (21% peste media UE). Unde se situează România la capitolul prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. La această categorie urmează Slovacia, Polonia și Cehia. Totodată, România este cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană și la capitolul recreere, sport și cultură. Bulgaria conduce la categoriile băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte și cheltuieli pentru locuință. Prețurile pentru transport din România sunt cu 20% sub media UE, iar cele pentru restaurante și cazare sunt cu 41% mai mici. La puterea de cumpărare, România se situează cu 22% sub media europeană, la nivelul Croației și peste Ungaria. Luxemburg și Irlanda conduc clasamentul, în timp ce Bulgaria și Grecia ocupă ultimele poziții. „România alături de Croația înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmate de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, arată INS. Sursă foto: INS, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS

Managerii din comerțul cu amănuntul şi din construcţii preconizează o creştere accentuată a preţurilor, în următoarele trei luni, potrivit datelor anunțate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În industria prelucrătoare, analiza realizată în luna mai de INS arată, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Analiza completă poate fi citită AICI. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +35%. În domeniul construcţiilor, estimările managerilor arată o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), în timp ce la numărul de salariaţi se preconizează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de +3%. Majorări de prețuri estimate De asemenea, în acelaşi sector de activitate, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor să înregistreze o dinamică accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Ancheta INS relevă faptul că, în comerţul cu amănuntul, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%, iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). În același, majorări de preţuri în acest domeniu sunt estimate de către 57% dintre respondenţi, scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând o creştere accentuată. Pe zona de servicii, managerii anticipează o relativă stabilitate a cererii, pentru perioada mai – iulie 2026, cu un sold conjunctural de -1%. La capitolul numărului de salariaţi, pe baza datelor centralizate, se estimează o relativă stabilitate (sold conjunctural -3%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +29%. AUTORUL RECOMANDĂ: Serviciile de înfrumusețare au scăzut cu 18% în primele 3 luni din 2026. Ce arată datele INS Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă

„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.

Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace

România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:

INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor anunțate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit sursei citate. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Vezi AICI toate datele de la INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, precizează reprezentanții INS. Creșteri peste creșteri Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR a mai anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. AUTORUL RECOMANDĂ: INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61% INS: Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%

Moldova are inflația la aproape jumatate față de România

Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții –  5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor