Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS
Managerii din comerțul cu amănuntul şi din construcţii preconizează o creştere accentuată a preţurilor, în următoarele trei luni, potrivit datelor anunțate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În industria prelucrătoare, analiza realizată în luna mai de INS arată, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Analiza completă poate fi citită AICI. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +35%. În domeniul construcţiilor, estimările managerilor arată o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), în timp ce la numărul de salariaţi se preconizează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de +3%. Majorări de prețuri estimate De asemenea, în acelaşi sector de activitate, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor să înregistreze o dinamică accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Ancheta INS relevă faptul că, în comerţul cu amănuntul, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%, iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). În același, majorări de preţuri în acest domeniu sunt estimate de către 57% dintre respondenţi, scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând o creştere accentuată. Pe zona de servicii, managerii anticipează o relativă stabilitate a cererii, pentru perioada mai – iulie 2026, cu un sold conjunctural de -1%. La capitolul numărului de salariaţi, pe baza datelor centralizate, se estimează o relativă stabilitate (sold conjunctural -3%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +29%. AUTORUL RECOMANDĂ: Serviciile de înfrumusețare au scăzut cu 18% în primele 3 luni din 2026. Ce arată datele INS Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan
Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%. Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS. Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă
„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.
Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace
România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:
INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor anunțate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit sursei citate. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Vezi AICI toate datele de la INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, precizează reprezentanții INS. Creșteri peste creșteri Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR a mai anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. AUTORUL RECOMANDĂ: INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61% INS: Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în luna ianuarie 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, ca sere brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%. „În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, s-au înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri, -47,9%, comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații, -35,6%, comerțul cu ridicata nespecializat, -28,4%, activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, -24,9%, comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, -23,5%, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, -23,3%, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, -12,8% și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse, -12,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Sursa: Institutul Național de Statistică Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat, -15,2%, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, -8,4%, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului, -7,0%, comerţul cu ridicata specializat al altor produse, -3,4% și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri, -2,0%. Creșteri au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, +22,0%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, +0,9% și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, +0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni
Managerii din comerțul cu amănuntul și servicii estimează pentru perioada martie – mai 2026 relativă stabilitate a activității economice, dar cu presiuni în creștere asupra prețurilor, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni. De asemenea, managerii din sectoarele de comerț cu amănuntul și construcții preconizează creșterea accentuată a prețurilor. Industrie și construcții: producție mai mare și stabilitate în rândul angajaților În industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfășurate în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. În același timp, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul construcțiilor se prognozează o tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% și o relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -1%. De asemenea, se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică Comerțul cu amănuntul: Stabilitatea cifrei de afaceri și prețuri mai mari În comerțul cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, cu un sold conjunctural de -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați, soldul conjunctural fiind de +2%. Creșterile de prețuri rămân o preocupare în acest sector. Potrivit INS, 53% dintre managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la majorări de prețuri, în timp ce doar 3% anticipează scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de -4%. Cu toate acestea, se anticipează că prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Managerii anticipează scăderi de activitate și creșteri de prețuri până în februarie 2026 INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
România a înregistrat exporturi-record de medicamente, dar importurile depășesc de trei ori vânzările / Paradoxul pieței de medicamente românești
România continuă să înregistreze un dezechilibru major în comerțul exterior cu medicamente, în pofida unei creșteri semnificative a exporturilor în ultimii ani. Sunt concluziile unei analize a Institutului Național de Statistică, unde se arată că, în 2025, exporturile de produse medicale și farmaceutice au depășit pentru prima dată pragul de 2 miliarde de euro. Exporturile au crescut, dar sunt mult sub importuri Potrivit raportului, exporturile au ajuns la 2,138 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 10,7% față de anul anterior. Este al treilea an consecutiv în care exporturile cresc cu două cifre, însă ritmul s-a temperat semnificativ comparativ cu 2024, când avansul a fost de 58,5%. Cele mai mari valori lunare ale exporturilor au fost înregistrate în iunie (225,9 milioane euro) și octombrie (208,2 milioane euro). Cu toate acestea, nivelul exporturilor rămâne de peste trei ori mai mic decât cel al importurilor. România continuă să exporte în principal medicamente generice, mai ieftine, în timp ce importă volume mari de produse inovative, mult mai costisitoare. Importuri de aproape 7 mld de euro În 2025, importurile de produse medicale și farmaceutice au totalizat 6,7 miliarde de euro, în creștere cu 8,5% față de anul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial din acest sector a ajuns la 4,57 miliarde de euro, în creștere față de 4,25 miliarde de euro în 2024. Acesta reprezintă 13,9% din deficitul comercial total al României. Consumul de farmaceutice scade, dar profitul crește Evoluția deficitului este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, care depinde în mare măsură de importuri. În 2025, piața a crescut cu 10%, atingând 37,5 miliarde de lei (aproximativ 7,5 miliarde de euro). În schimb, consumul de medicamente a scăzut pentru al doilea an consecutiv, cu 1,5%, până la 699,5 milioane de cutii. Tendință pozitivă Deși exporturile de produse farmaceutice au înregistrat un avans constant în ultimii ani, diferența semnificativă față de importuri menține un deficit structural ridicat. Evoluția indică o consolidare a capacității de export, însă dependența de medicamentele importate continuă să apese asupra balanței comerciale a României.
Natalitatea României, în picaj. Se nășteau mai mulți copii în război decât acum
România se confruntă cu o scădere dramatică a natalității. Dacă în urmă cu un secol se nășteau peste 600.000 de copii pe an, în 2025 au venit pe lume doar 145.669. Este cel mai mic număr din ultimii 100 de ani. Datele INS arată că natalitatea este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. România are un spor natural negativ de mai mulți ani. Populația scade și îmbătrânește accelerat. Cum s-a ajuns aici După 1967, natalitatea a crescut brusc din cauza decretului inițiat de Nicolae Ceaușescu, prin care interzicea avorturile. După 1990 însă, trendul s-a inversat. Numărul copiilor născuți anual a scăzut constant, iat în ultimii ani declinul s-a accentuat, Migrația, costurile mari pentru creșterea unui copil și lipsa stabilității îi fac pe mulți tineri să amâne decizia de a deveni părinți. Aproape jumătate dintre tinerii români spun că vor să plece din țară. În 2023 s-a înregistrat un record al plecărilor definitive. Presiune uriașă pe pensii și pe piața muncii Scăderea natalității afectează și piața muncii. Sistemul public de pensii funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați. În următorii ani, un val mare de pensionări va pune presiune suplimentară la buget. Cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce contribuțiile la sistemul public ar putea scădea la aproximativ 5,5 % din PIB. România pierde populație în ritm alert Potrivit ONU, până în 2050 populația României ar putea scădea cu aproape 3 milioane de locuitori. Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că ritmul de scădere al copiilor sub un an este cel mai rapid dintre toate grupele de vârstă. BNR arată că numărul vârstnicilor la 100 de tineri a ajuns la 132,4 în ianuarie 2025. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani. Cei mai puțini copii s-au născut în 2025 în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin. La polul opus, cele mai multe nașteri s-au întregistrat în București, Iași, Cluj și Timiș. România intră într-o fază de contracție demografică. Nu este doar o problemă socială, ci și una economică. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitatea din România în care nu s-a născut niciun copil în ultimii 13 ani. Care este motivul? INS a emis datele oficiale pentru mișcarea naturală a populației în luna aprilie 2025: 10.462 certificate de naștere, 19.527 certificate de deces România are cel mai mare DECLIN demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%