Visul hollywoodian al lui Ilie Bolojan de a intra în istorie pe un cal alb se cam duce pe apa sâmbetei – Fifor
„Și uite așa, încet-încet, visul hollywoodian al lui Ilie Bolojan de a intra în istorie pe un cal alb, ca fiind eroul care a dus cruciada împotriva deficitului, se cam duce pe apa sâmbetei. Realitatea ultimelor luni pare să-l distribuie într-un alt rol: cel al lui Jupuitu din Moromeții. Cu un alt Ilie, coleg de platou. Mult mai celebru ca el. Ilie Moromete”, a scris Mihai Fifor pe Facebook. Social-democratul e de părere că „România lui Bolojan începe să semene tot mai mult cu un Moromete colectiv”. „ , îi spune Ilie Moromete lui Jupuitu, ridicând din umeri. ”. Potrivit lui Fifor, ultimele cifre oficiale comunicate de INS arată ceea ce numai Bolojan refuză să vadă. Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani „Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. De la învestirea noului Guvern, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a scăzut în continuu”. Institutul Național de Statistică anunță că în luna noiembrie 2025 puterea de cumpărare a salariului net a scăzut cu 5,1%. A cincea lună consecutivă de scădere, iar decembrie 2025 și ianuarie 2026 nu pot fi decât mai rău, arată Fifor. „Suntem singura țară din Uniunea Europeană care se prăbușește în ritmul acesta. Inflație de peste 10%, taxe și impozite majorate, prețuri urcate până la cer, o economie frânată și un refuz sinucigaș de a adopta vreo măsură de relansare economică”, adaugă deputatul. „Cam asta e fotografia României la început de an. Sărăcită. Fără buget. Și cu amenințarea unei noi asumări. Alt pachet de cu barda. Alte tăieri. De data asta, cu 10% din cheltuielile cu salariile la central și 30% la local. Tai sau dai afară. Așa se traduce, pe scurt, reforma lui Ilie Bolojan. Dar știi ceva, nea Ilie? Vrei sprijin pentru asumare pe pachetul trei fără măsurile de stimulare economică ale PSD? N-am! Tăieri de venituri și concedieri fără nimic în loc? N-am! Alte creșteri de taxe? N-am! Nu ne căuta pentru că răspunsul nostru va fi același: n-am! Și obișnuiește-te să auzi asta tot mai des, nea Ilie. Pentru că, deocamdată, românii strâng din dinți și vă tratează cu umor. Haz de necaz se numește. Dar…” – conchide Fifor.
INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%
Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto
INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani
Veniturile medii ale gospodăriilor din România au fost puțin mai mici în trimestrul III din 2025, față de trimestrul anterior, în timp ce cheltuielile au rămas ridicate, arată datele Institutului Național de Statistică. Potrivit INS, o gospodărie a avut, în medie, venituri lunare de 9.420 lei în trimestrul III din 2025. Asta înseamnă 3.789 de lei pentru fiecare persoană din gospodărie. Față de trimestrul II, veniturile au scăzut cu 0,9%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile sunt mai mari, cu peste 14%, însă scăderea față de trimestrul anterior arată o ușoară încetinire. Cheltuielile au continuat să fie mari, iar o gospodărie a cheltuit, în medie, 8.079 de lei pe lună. Aceste cheltuieli au reprezentat aproape 86% din veniturile totale. De unde vin banii Cei mai mulți bani au venit din salarii. Veniturile salariale au fost de 6.443 lei pe gospodărie și au reprezentat aproape 70% din total. Un rol important l-au avut și pensiile și alte prestații sociale, care au adus, în medie, 1.892 de lei pe gospodărie. Veniturile în natură, cum ar fi produsele din gospodărie, au reprezentat și ele 535 de lei pe lună. Diferențe între orașe și sate În mediul urban, veniturile au fost mai mari. O gospodărie de la oraș a avut, în medie, 10.693 de lei pe lună, adică 4.534 de lei de persoană. Cea mai mare parte a banilor s-a dus pe consum: mâncare, produse de zi cu zi și servicii. O gospodărie a cheltuit, în medie, 4.898 de lei pe lună pentru consum. Mâncarea și băuturile nealcoolice au fost principala cheltuială, cu 1.553 de lei pe gospodărie. Urmează cheltuielile pentru locuință și utilități, de 735 de lei, și cele pentru haine și încălțăminte, de 371 de lei. Cele mai mici sume au fost alocate educației, doar 13 lei pe lună pentru o gospodărie. AUTORUL RECOMANDĂ: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Rata inflației a crescut la 5,7%. Cele mai mari SCUMPIRI s-au înregistrat la alimente, în special fructe
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică, care arată că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%. Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2025 comparativ cu luna mai 2025 a fost 0,45% iar rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 3,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) a fost 5,1%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,8% iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%. Comparativ cu iunie 2024, fructele proaspete s-au scumpit cu 33,4%, fructele de conservă +25,5, la cafea +11,5. Ieftiniri au fost la zahăr – 3,76, la telefonie – 3,63, transport aerian – 1,38. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Rata inflației a ajuns la 5,45 %. S-au ieftinit biletele de avion. Cele mai mari scumpiri sunt la fructe și biletele de tren
Rata anuală a inflației a urcat, în luna mai 2025, la 5,45%, de la 4,9% în aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 7,09%, mărfurile alimentare cu 6,53% iar cele nealimentare cu 4%, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, dar și conservele de fructe cu aproximativ 17-18%. Tot cu aproape 17% s-au scumpit și biletele de tren. Tot la capitolul scumpiri sunt cafeaua cu 10%, ciocolata cu 10%. Cartofii și pâinea au înregistrat scumpiri cu aproximativ 3-4 procente. În sectorul HORECA au fost creșteri de aproximativ 5% la unitățile de cazare și 8% în cazul restaurantelor și cafenelelor. La polul opus, după ce biletele de avion au tot înregistrat creșteri, prețul a scăzut cu aproximativ 10%. Și în cazul zahărului, vorbim despre ieftiniri de aproximativ 4-5 procente, pentru că în cazul produselor cu zahăr au fost înregistrate majorări de preț de aproximativ 8 procente. Conform INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,49%. Rata anuală a inflației în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) față de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,2%. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Producția industrială a scăzut în primul trimestru din 2025. Sunt afectate toate cele trei sectoare industriale / Informații importante INS
Producţia industrială a scăzut în primul trimestru al anului, comparativ cu cel de anul precedent, atât ca serie brută, cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,1%, spun informațiile publicate miercuri de INS. În martie 2025, producţia industrială, serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3%. Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1,0%. Producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, potrivit informațiilor mediafax.ro. În primul trimestru al anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 martie 2024, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%). Sursă foto: Mediafax Foto CITIȚI ȘI: PRODUCȚIA industrială din România a scăzut cu 1,8% în primele 11 luni din 2024, anunță INS Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele