INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în luna ianuarie 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, ca sere brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%. „În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, s-au înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri, -47,9%, comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații, -35,6%, comerțul cu ridicata nespecializat, -28,4%, activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, -24,9%, comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, -23,5%, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, -23,3%, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, -12,8% și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse, -12,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Sursa: Institutul Național de Statistică Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat, -15,2%, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, -8,4%, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului, -7,0%, comerţul cu ridicata specializat al altor produse, -3,4% și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri, -2,0%. Creșteri au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, +22,0%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, +0,9% și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, +0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni
Managerii din comerțul cu amănuntul și servicii estimează pentru perioada martie – mai 2026 relativă stabilitate a activității economice, dar cu presiuni în creștere asupra prețurilor, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni. De asemenea, managerii din sectoarele de comerț cu amănuntul și construcții preconizează creșterea accentuată a prețurilor. Industrie și construcții: producție mai mare și stabilitate în rândul angajaților În industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfășurate în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. În același timp, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul construcțiilor se prognozează o tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% și o relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -1%. De asemenea, se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică Comerțul cu amănuntul: Stabilitatea cifrei de afaceri și prețuri mai mari În comerțul cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, cu un sold conjunctural de -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați, soldul conjunctural fiind de +2%. Creșterile de prețuri rămân o preocupare în acest sector. Potrivit INS, 53% dintre managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la majorări de prețuri, în timp ce doar 3% anticipează scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. Sursa: Institutul Național de Statistică În sectorul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de -4%. Cu toate acestea, se anticipează că prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Managerii anticipează scăderi de activitate și creșteri de prețuri până în februarie 2026 INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
România a înregistrat exporturi-record de medicamente, dar importurile depășesc de trei ori vânzările / Paradoxul pieței de medicamente românești
România continuă să înregistreze un dezechilibru major în comerțul exterior cu medicamente, în pofida unei creșteri semnificative a exporturilor în ultimii ani. Sunt concluziile unei analize a Institutului Național de Statistică, unde se arată că, în 2025, exporturile de produse medicale și farmaceutice au depășit pentru prima dată pragul de 2 miliarde de euro. Exporturile au crescut, dar sunt mult sub importuri Potrivit raportului, exporturile au ajuns la 2,138 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 10,7% față de anul anterior. Este al treilea an consecutiv în care exporturile cresc cu două cifre, însă ritmul s-a temperat semnificativ comparativ cu 2024, când avansul a fost de 58,5%. Cele mai mari valori lunare ale exporturilor au fost înregistrate în iunie (225,9 milioane euro) și octombrie (208,2 milioane euro). Cu toate acestea, nivelul exporturilor rămâne de peste trei ori mai mic decât cel al importurilor. România continuă să exporte în principal medicamente generice, mai ieftine, în timp ce importă volume mari de produse inovative, mult mai costisitoare. Importuri de aproape 7 mld de euro În 2025, importurile de produse medicale și farmaceutice au totalizat 6,7 miliarde de euro, în creștere cu 8,5% față de anul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial din acest sector a ajuns la 4,57 miliarde de euro, în creștere față de 4,25 miliarde de euro în 2024. Acesta reprezintă 13,9% din deficitul comercial total al României. Consumul de farmaceutice scade, dar profitul crește Evoluția deficitului este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, care depinde în mare măsură de importuri. În 2025, piața a crescut cu 10%, atingând 37,5 miliarde de lei (aproximativ 7,5 miliarde de euro). În schimb, consumul de medicamente a scăzut pentru al doilea an consecutiv, cu 1,5%, până la 699,5 milioane de cutii. Tendință pozitivă Deși exporturile de produse farmaceutice au înregistrat un avans constant în ultimii ani, diferența semnificativă față de importuri menține un deficit structural ridicat. Evoluția indică o consolidare a capacității de export, însă dependența de medicamentele importate continuă să apese asupra balanței comerciale a României.
Natalitatea României, în picaj. Se nășteau mai mulți copii în război decât acum
România se confruntă cu o scădere dramatică a natalității. Dacă în urmă cu un secol se nășteau peste 600.000 de copii pe an, în 2025 au venit pe lume doar 145.669. Este cel mai mic număr din ultimii 100 de ani. Datele INS arată că natalitatea este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. România are un spor natural negativ de mai mulți ani. Populația scade și îmbătrânește accelerat. Cum s-a ajuns aici După 1967, natalitatea a crescut brusc din cauza decretului inițiat de Nicolae Ceaușescu, prin care interzicea avorturile. După 1990 însă, trendul s-a inversat. Numărul copiilor născuți anual a scăzut constant, iat în ultimii ani declinul s-a accentuat, Migrația, costurile mari pentru creșterea unui copil și lipsa stabilității îi fac pe mulți tineri să amâne decizia de a deveni părinți. Aproape jumătate dintre tinerii români spun că vor să plece din țară. În 2023 s-a înregistrat un record al plecărilor definitive. Presiune uriașă pe pensii și pe piața muncii Scăderea natalității afectează și piața muncii. Sistemul public de pensii funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați. În următorii ani, un val mare de pensionări va pune presiune suplimentară la buget. Cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce contribuțiile la sistemul public ar putea scădea la aproximativ 5,5 % din PIB. România pierde populație în ritm alert Potrivit ONU, până în 2050 populația României ar putea scădea cu aproape 3 milioane de locuitori. Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că ritmul de scădere al copiilor sub un an este cel mai rapid dintre toate grupele de vârstă. BNR arată că numărul vârstnicilor la 100 de tineri a ajuns la 132,4 în ianuarie 2025. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani. Cei mai puțini copii s-au născut în 2025 în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin. La polul opus, cele mai multe nașteri s-au întregistrat în București, Iași, Cluj și Timiș. România intră într-o fază de contracție demografică. Nu este doar o problemă socială, ci și una economică. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitatea din România în care nu s-a născut niciun copil în ultimii 13 ani. Care este motivul? INS a emis datele oficiale pentru mișcarea naturală a populației în luna aprilie 2025: 10.462 certificate de naștere, 19.527 certificate de deces România are cel mai mare DECLIN demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
Visul hollywoodian al lui Ilie Bolojan de a intra în istorie pe un cal alb se cam duce pe apa sâmbetei – Fifor
„Și uite așa, încet-încet, visul hollywoodian al lui Ilie Bolojan de a intra în istorie pe un cal alb, ca fiind eroul care a dus cruciada împotriva deficitului, se cam duce pe apa sâmbetei. Realitatea ultimelor luni pare să-l distribuie într-un alt rol: cel al lui Jupuitu din Moromeții. Cu un alt Ilie, coleg de platou. Mult mai celebru ca el. Ilie Moromete”, a scris Mihai Fifor pe Facebook. Social-democratul e de părere că „România lui Bolojan începe să semene tot mai mult cu un Moromete colectiv”. „ , îi spune Ilie Moromete lui Jupuitu, ridicând din umeri. ”. Potrivit lui Fifor, ultimele cifre oficiale comunicate de INS arată ceea ce numai Bolojan refuză să vadă. Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani „Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. De la învestirea noului Guvern, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a scăzut în continuu”. Institutul Național de Statistică anunță că în luna noiembrie 2025 puterea de cumpărare a salariului net a scăzut cu 5,1%. A cincea lună consecutivă de scădere, iar decembrie 2025 și ianuarie 2026 nu pot fi decât mai rău, arată Fifor. „Suntem singura țară din Uniunea Europeană care se prăbușește în ritmul acesta. Inflație de peste 10%, taxe și impozite majorate, prețuri urcate până la cer, o economie frânată și un refuz sinucigaș de a adopta vreo măsură de relansare economică”, adaugă deputatul. „Cam asta e fotografia României la început de an. Sărăcită. Fără buget. Și cu amenințarea unei noi asumări. Alt pachet de cu barda. Alte tăieri. De data asta, cu 10% din cheltuielile cu salariile la central și 30% la local. Tai sau dai afară. Așa se traduce, pe scurt, reforma lui Ilie Bolojan. Dar știi ceva, nea Ilie? Vrei sprijin pentru asumare pe pachetul trei fără măsurile de stimulare economică ale PSD? N-am! Tăieri de venituri și concedieri fără nimic în loc? N-am! Alte creșteri de taxe? N-am! Nu ne căuta pentru că răspunsul nostru va fi același: n-am! Și obișnuiește-te să auzi asta tot mai des, nea Ilie. Pentru că, deocamdată, românii strâng din dinți și vă tratează cu umor. Haz de necaz se numește. Dar…” – conchide Fifor.
INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%
Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto
INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani
Veniturile medii ale gospodăriilor din România au fost puțin mai mici în trimestrul III din 2025, față de trimestrul anterior, în timp ce cheltuielile au rămas ridicate, arată datele Institutului Național de Statistică. Potrivit INS, o gospodărie a avut, în medie, venituri lunare de 9.420 lei în trimestrul III din 2025. Asta înseamnă 3.789 de lei pentru fiecare persoană din gospodărie. Față de trimestrul II, veniturile au scăzut cu 0,9%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile sunt mai mari, cu peste 14%, însă scăderea față de trimestrul anterior arată o ușoară încetinire. Cheltuielile au continuat să fie mari, iar o gospodărie a cheltuit, în medie, 8.079 de lei pe lună. Aceste cheltuieli au reprezentat aproape 86% din veniturile totale. De unde vin banii Cei mai mulți bani au venit din salarii. Veniturile salariale au fost de 6.443 lei pe gospodărie și au reprezentat aproape 70% din total. Un rol important l-au avut și pensiile și alte prestații sociale, care au adus, în medie, 1.892 de lei pe gospodărie. Veniturile în natură, cum ar fi produsele din gospodărie, au reprezentat și ele 535 de lei pe lună. Diferențe între orașe și sate În mediul urban, veniturile au fost mai mari. O gospodărie de la oraș a avut, în medie, 10.693 de lei pe lună, adică 4.534 de lei de persoană. Cea mai mare parte a banilor s-a dus pe consum: mâncare, produse de zi cu zi și servicii. O gospodărie a cheltuit, în medie, 4.898 de lei pe lună pentru consum. Mâncarea și băuturile nealcoolice au fost principala cheltuială, cu 1.553 de lei pe gospodărie. Urmează cheltuielile pentru locuință și utilități, de 735 de lei, și cele pentru haine și încălțăminte, de 371 de lei. Cele mai mici sume au fost alocate educației, doar 13 lei pe lună pentru o gospodărie. AUTORUL RECOMANDĂ: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Rata inflației a crescut la 5,7%. Cele mai mari SCUMPIRI s-au înregistrat la alimente, în special fructe
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică, care arată că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%. Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2025 comparativ cu luna mai 2025 a fost 0,45% iar rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 3,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) a fost 5,1%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,8% iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%. Comparativ cu iunie 2024, fructele proaspete s-au scumpit cu 33,4%, fructele de conservă +25,5, la cafea +11,5. Ieftiniri au fost la zahăr – 3,76, la telefonie – 3,63, transport aerian – 1,38. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI: