Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste
Grindeanu îl torpilează pe Bolojan după ce acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Simion
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat pe pagina sa de Facebook despre întâlnirile pe care le-a avut premierul interimar Ilie Bolojan cu George Simion. Politicianul a precizat că Bolojan i-a sărăcit pe români în numele ”reformei”, însă s-a întâlnit cu ”extremistul” George Simion pentru a rămâne la putere. ”Pentru putere și bani! ”Pro-europeanul” Bolojan, care i-a sărăcit pe români în numele ”reformei” recunoaște că și-a salvat scaunul prin înțelegeri netransparente cu ”extremistul” George Simion. Apărătorul democrației care ne ținea prelegeri sforăitoare despre ”pericolul extremist” a recunoscut negocierile pe sub masă, prin camere de hotel, de la Cluj până la Bruxelles, cu fix aceiași ”extremiști” pe care îi critica. De ce?! E simplu: pentru a rămâne la putere și racordat la bani! Bolojan nu este ”salvatorul providențial” care luptă cu forțele răului, anti-europene”, a scris președintele PSD. Sorin Grindeanu: ”Românii au nevoie de stabilitate” De asemenea, Sorin Grindeanu a mai scris că Bolojan ”este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii”, iar ”românii să plătească prețul acestei crize profunde”. ”Bolojan este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii, ca să mențină instabilitatea în țară, iar românii să plătească prețul acestei crize profunde. Eu am spus mereu că respect votanții AUR și că luptăm împotriva măsurilor aberante ale lui Bolojan și pentru ei. Am însă o problemă cu liderii lor. ”Imaculații” de la PNL acum au descoperit că cei de la AUR ”au voturi în spate”. Domnilor de la PNL și USR – când strigați pe la televizoare că AUR este un partid pro-rus și un pericol pentru Europa, nu știați asta? Sau ”liniile roșii” pe care le trasați sunt valabile doar pentru presă, în timp ce ascunși prin cotloane negociați pentru funcții și interese personale? Românii au nevoie rapid de un guvern funcțional. Românii au nevoie de stabilitate. PSD rămâne alături de români și vom sancționa în Parlament orice derapaj la adresa lor”, a mai spus Sorin Grindeanu. Ce a spus Ilie Bolojan despre întâlnirile cu George Simion Premierul interimar și președintele PNL Ilie Bolojan a oferit o serie de explicații la Digi24, miercuri seara. ”Anul acesta cred că m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. În condiţiile în care, în plan parlamentar, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetăţeni care au votat… am căutat să nu jignesc oameni şi să am o relaţie civilizată. Asta am făcut şi cât am fost preşedintele Senatului, asta am făcut şi în această perioadă şi cu toţi cei, de exemplu, care sunt în Senat, cu liderii de grup, cu cei care erau vicepreşedinţi, am căutat să am o relaţie civilizată, pentru că asta ţine de respectul între oameni şi de respectul pentru românii care votează”, a spus Bolojan.
Crin Antonescu: AUR nu este un partid extremist. Un partid extremist nu s-ar fi comportat așa de civilizat când au fost anulate alegerile
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a vorbit despre partidele care au asistat pasiv la situația de instabilitate politică în care a ajuns România, dar și despre acuzațiile de extremism aduse partidului AUR de-a lungul timpului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu susține că principalul vinovat pentru haosul politic actual ar fi chiar Partidul Social Democrat. Dat fiind faptul că partidele nu au putut să guverneze împreună, președintele a decis să ia situația în propriile mâini, spune invitatul. Astfel, a decis să-și formeze propria formulă guvernare, în fruntea căreia a pus un premier independent. „Partidele sunt de vină. Și, în primul rând, PSD-ul. Pentru că măcar PNL-ul, Bolojan, au asumat ei o tactică. Au zis: „Dom’le, nu-i interesant ce se întâmplă cu țara până una alta, lasă că strângem noi aici și luăm mai târziu”. Aici îmi permit să nu iau decât în glumă termenul de lovitură de stat, pentru că lovituri de stat au dat oameni totuși serioși. Carol al II-lea a fost o personalitate destul de sinistră. Nevolnici au fost mulți, dar nevolnici sunt, în primul rând, PSD-iștii. Îmi pare rău de situația asta. Și atunci Nicușor Dan, cu ghilimele sau fără, a ținut deja discursul loviturii. Adică el a spus: „Dom’le, eu pun acum un guvern dacă partidele nu sunt în stare, eu pun un guvern pe care l-am gândit eu și de acum conduc eu țara, că uite, eu am fost ales și am fost ales să o duc spre Occident și ca atare o duc spre Occident”. ” Crin Antonescu: „AUR e un partid mielușel” Crin Antonescu a vorbit și despre eticheta primită de partidul AUR de partid extremist. În opinia sa, AUR nu ar avea semnalmentele unei formațiuni politice extremiste. El dă ca exemplu reacția AUR de la anularea alegerilor prezidențiale. În țări mai dezvoltate din Europa, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, reacția unui partid extremist ar fi fost una de-a dreptul violentă, sugerează invitatul. „Marius, exact cum te plângi tu și spui că nu ești cu rușii, băi, la fel mă plâng și eu și spun că nu țin cu AUR. Oameni de la AUR, ca și oameni de la alte partide, au spus multe prostii, au făcut tot felul de ghiorlănii. Dar AUR nu este un partid extremist. Păi ăsta-i partid extremist care să pățească ce au pățit ei cu Georgescu, pe care l-au exclus? Nu îl simpatizez deloc. Uitați-vă ce se întâmplă în țări perfect democratice când se ciocnesc băieții ăia de la dreapta albă, supărată, în Marea Britanie, cu poliția. E un partid mielușel AUR.”
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI: