Crin Antonescu: AUR nu este un partid extremist. Un partid extremist nu s-ar fi comportat așa de civilizat când au fost anulate alegerile
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a vorbit despre partidele care au asistat pasiv la situația de instabilitate politică în care a ajuns România, dar și despre acuzațiile de extremism aduse partidului AUR de-a lungul timpului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu susține că principalul vinovat pentru haosul politic actual ar fi chiar Partidul Social Democrat. Dat fiind faptul că partidele nu au putut să guverneze împreună, președintele a decis să ia situația în propriile mâini, spune invitatul. Astfel, a decis să-și formeze propria formulă guvernare, în fruntea căreia a pus un premier independent. „Partidele sunt de vină. Și, în primul rând, PSD-ul. Pentru că măcar PNL-ul, Bolojan, au asumat ei o tactică. Au zis: „Dom’le, nu-i interesant ce se întâmplă cu țara până una alta, lasă că strângem noi aici și luăm mai târziu”. Aici îmi permit să nu iau decât în glumă termenul de lovitură de stat, pentru că lovituri de stat au dat oameni totuși serioși. Carol al II-lea a fost o personalitate destul de sinistră. Nevolnici au fost mulți, dar nevolnici sunt, în primul rând, PSD-iștii. Îmi pare rău de situația asta. Și atunci Nicușor Dan, cu ghilimele sau fără, a ținut deja discursul loviturii. Adică el a spus: „Dom’le, eu pun acum un guvern dacă partidele nu sunt în stare, eu pun un guvern pe care l-am gândit eu și de acum conduc eu țara, că uite, eu am fost ales și am fost ales să o duc spre Occident și ca atare o duc spre Occident”. ” Crin Antonescu: „AUR e un partid mielușel” Crin Antonescu a vorbit și despre eticheta primită de partidul AUR de partid extremist. În opinia sa, AUR nu ar avea semnalmentele unei formațiuni politice extremiste. El dă ca exemplu reacția AUR de la anularea alegerilor prezidențiale. În țări mai dezvoltate din Europa, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, reacția unui partid extremist ar fi fost una de-a dreptul violentă, sugerează invitatul. „Marius, exact cum te plângi tu și spui că nu ești cu rușii, băi, la fel mă plâng și eu și spun că nu țin cu AUR. Oameni de la AUR, ca și oameni de la alte partide, au spus multe prostii, au făcut tot felul de ghiorlănii. Dar AUR nu este un partid extremist. Păi ăsta-i partid extremist care să pățească ce au pățit ei cu Georgescu, pe care l-au exclus? Nu îl simpatizez deloc. Uitați-vă ce se întâmplă în țări perfect democratice când se ciocnesc băieții ăia de la dreapta albă, supărată, în Marea Britanie, cu poliția. E un partid mielușel AUR.”
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI: