Judecătorii se plâng de numărul mare de dosare aflate pe rol: nivel fără precedent
Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze. Numărul de cauze aflate pe rol, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze. Numărul de cauze nou-intrate în România în 2024 este de patru ori mai mare decât media europeană, arată CSM. Astfel, numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024. România, țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate la prima instanță, urmată de Belgia „Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20. Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18. Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, potrivit CSM. CSM precizează că există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024). Rată de soluționare peste media europeană În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns de patru ori mai mare față de media europeană, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8 %. Totodată, durata medie de soluționare a unei cauze este mult mai mică în România decât media europeană. De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile. „Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare față de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%. Orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context. Puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”, mai arată CSM.
Clasificarea grupării Palestine Action drept organizație teroristă, declarată ilegală de o instanță britanică
Apelul a fost formulat de Huda Ammori, cofondatoare a Palestine Action în 2020. Avocații acesteia au susținut în instanță că măsura reprezintă o limitare a dreptului la protest și a libertății de exprimare, informează Reuters. Instanța a admis două capete principale ale contestației, concluzionând că interdicția constituie o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare și libertatea de adunare. Cu toate acestea, instanța, prezidată de judecătoarea Victoria Sharp, a decis că desemnarea va rămâne în vigoare pentru a permite părților să prezinte argumente suplimentare pe durata unui eventual recurs. Gruparea a fost inclusă pe lista organizațiilor teroriste în luna iulie, după ce a desfășurat acțiuni repetate de protest împotriva unor companii de apărare cu legături israeliene din Regatul Unit. Palestine Action a fost plasată pe același nivel juridic cu organizații precum Stat Islamic sau al-Qaeda, iar membrii acesteia riscau până la 14 ani de închisoare doar pentru apartenența la grup.
CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.
Curtea de Apel București: Administrația Prezidențială, obligată să-i plătească lui Traian Băsescu peste 754.000 lei. Decizia poate fi atacată
Curtea de Apel București (Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal) a admis, miercuri, cererea formulată de fostul președinte Traian Băsescu împotriva Administrației Prezidențiale și a dispus anularea Ordinului nr. 55/2022, precum și a adresei SG 6462/26.05.2022, potrivit soluției pronunțate pe fond. Instanța obligă Administrația Prezidențială să îi plătească reclamantului, Traian Băsescu, suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului, aferentă perioadei 23.03.2022 – 31.07.2025. De asemenea, pârâta trebuie să achite 17.648 lei cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar calea de atac se depune la Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal. Context Litigiul vizează decizia Administrației Prezidențiale din 2022 de sistare a indemnizației de fost șef de stat, pe fondul disputei juridice privind drepturile foștilor președinți în cazul constatării colaborării cu Securitatea. În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Ulterior, în iulie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie care a repus în discuție cadrul legal privind retragerea acestor beneficii.
Călin Georgescu și Horațiu Potra, în fața instanței, în dosarul de tentativă de lovitură de stat
Pe 15 decembrie 2025, Călin Georgescu și Horațiu Potra au ajuns la Curtea de Apel București, unde are loc faza de cameră preliminară. În această etapă, instanța verifică dacă rechizitoriul întocmit de procurori este conform legii și dacă probele adunate sunt suficiente pentru a începe judecata propriu-zisă. Georgescu și Potra fac parte dintr-un grup de 23 de inculpați trimiși în judecată pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost planificată după anularea alegerilor de anul trecut. Acuzații privind acțiuni violente și destabilizare Conform procurorilor, gruparea din care ar fi făcut parte cei doi ar fi elaborat un plan de destabilizare a statului, ce presupunea organizarea unor proteste violente în București. În dosar sunt menționați și 20 de presupuși mercenari, suspectați că ar fi fost pregătiți să intervină în stradă, unii fiind găsiți în posesia unor arme albe. Anchetatorii susțin că acțiunile ar fi fost coordonate din mai multe puncte, inclusiv o fermă din zona Ciolpani, unde ar fi avut loc întâlniri și pregătiri logistice. Horațiu Potra, pe care anchetatorii îl consideră liderul grupării, se află în arest preventiv, după ce a fost extrădat din Dubai. Mandatele de arestare pe numele lui și al altor suspecți au fost confirmate de instanță. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este plasat sub control judiciar. El a contestat măsurile restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi România și obligația de a se prezenta periodic la poliție. Totodată, Georgescu mai este vizat și în alte dosare penale, între care unul referitor la finanțarea campaniei electorale. Probele din dosarul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra Ședința de astăzi este crucială: judecătorii vor stabili dacă probele strânse de procurori au fost obținute legal și dacă dosarul poate fi judecat pe fond. Dacă instanța dă undă verde acuzării, procesul ar începe oficial, iar măsurile preventive ar rămâne în vigoare. Avocații apărării susțin însă că rechizitoriul conține erori de procedură și că dovezile nu susțin acuzațiile de o asemenea gravitate.
Bărbatul acuzat că a încercat să-l asasineze pe Trump își va reprezenta singur cazul în instanță
Judecătoarea Aileen Cannon a aprobat cererea acestuia, dar a stabilit că avocații desemnați de instanță vor rămâne ca asistenți. Routh, în vârstă de 59 de ani, urmează să fie judecat în septembrie, la un an după ce, potrivit procurorilor, un agent al Serviciului Secret i-a demascat tentativa de a-l împușca pe Trump în timp ce acesta juca golf. El a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de asasinare a unui candidat prezidențial, agresarea unui ofițer federal și mai multe infracțiuni legate de arme. Procesul va începe în septembrie Judecătoarea a precizat că procesul va începe pe 8 septembrie, chiar dacă Routh se apără singur. Într-o scrisoare adresată instanței, acesta a afirmat că nu se înțelege cu avocații săi și a sugerat că ar putea fi folosit într-un schimb de prizonieri cu țări precum Iran, China, Coreea de Nord sau Rusia. Procurorii susțin că Routh a planificat atacul timp de săptămâni și că a încercat să îl împuște pe Trump la clubul său de golf din West Palm Beach. Tentativa a fost oprită după ce un agent l-a observat și a deschis focul, determinându-l să lase arma și să fugă. El a fost arestat cu ajutorul unui martor. În afara procesului federal, Routh se confruntă și cu acuzații la nivel de stat pentru terorism și tentativă de omor.
Sean Diddy Combs primește ovații în picioare din partea deținuților după victoria în instanță
Întoarcerea lui Sean „Diddy” Combs la închisoare, pentru a se întâlni cu colegi deținuți, după ce el a fost achitat de acuzațiile care i-ar fi putut aduce închisoarea pe viață, a fost fost cel mai bun lucru pe care l-ar fi putut face pentru bărbații de culoare încarcerați în America, potrivit avocatului său. „Toți au spus: «Nu vedem niciodată pe cineva care să învingă guvernul»”, a declarat avocatul Marc Agnifilo într-un interviu acordat în weekend, la câteva zile după ce juriul l-a achitat pe Combs de acuzațiile de trafic sexual și conspirație în scopul extorcării. Combs, în vârstă de 55 de ani, rămâne în închisoare după condamnarea de miercuri pentru acuzații legate de prostituție și ar putea primi o pedeapsă de câțiva ani de închisoare la pronunțarea sentinței, după ce i s-au dedus deja 10 luni din pedeapsă. După ce agenții federali au descins în casele sale din Los Angeles și Miami în martie 2024, avocatul a spus că i-a spus lui Combs să se aștepte la arestare sub acuzația de trafic sexual. „I-am spus: «Poate că este destinul tău în viață să fii cel care câștigă»”, și-a amintit el în timpul unui interviu telefonic întrerupt scurt de un apel din închisoare de la Combs. „Ei trebuie să vadă că cineva poate câștiga. Cred că el a luat asta la inimă”. Verdictul, după aplicarea unei strategii procesuale care a avut ecou în rândul juraților Verdictul a fost pronunțat după ce o echipă experimentată formată din opt avocați ai apărării, condusă de Agnifilo, a pus în aplicare o strategie procesuală care a avut ecou în rândul juraților. Combs a transmis avocaților note în timpul interogatoriilor eficiente a aproape trei duzini de martori pe parcursul a două luni, inclusiv foști angajați ai lui Combs. Avocații le-au spus juraților că Combs era un soț gelos și violent, cu probleme de droguri, care participa la un stil de viață swinger prin partide în trei cu Combs, prietenele sale și un alt bărbat. „S-ar putea să vă gândiți: «Uau, este un iubit foarte rău»”, le-a spus avocata lui Combs, Teny Geragos, juraților în declarația sa de deschidere din mai. Dar asta, a spus ea, „nu este pur și simplu trafic sexual”. Agnifilo a spus că discursul direct era „evident”. „Violența era atât de clară și evidentă, iar noi știam că guvernul va încerca să inducă juriul în eroare, făcându-l să creadă că era vorba de trafic sexual. Așa că a trebuit să spunem juriului ce era, pentru ca acesta să nu creadă că era ceva ce nu era”, a spus el. Combs și avocații săi păreau descurajați marți, când jurații au declarat că se află într-un impas în ceea ce privește acuzația de șantaj, dar au ajuns la un verdict în ceea ce privește traficul sexual și acuzațiile mai ușoare legate de prostituție. Un judecător le-a ordonat să se întoarcă miercuri pentru a delibera.