Favorizat de conducerea firmei, a ajuns să răspundă în fața instanței! Am avariat-o!
Un angajat al societății SC Ircon SRL a fost chemat în judecată din cauza relației cu managerul societății. Societatea solicită despăgubiri de la angajat Un nou dosar ne arată că favorizarea unui angajat de conducerea firmei poate avea efecte negative, putându-l face să răspundă în fața instanței. Un ieșean este acuzat și chemat în instanță pentru a spune ce relație are cu managerul societății. Acuzațiile sunt destul de grave și îl pun într-o lumină negativă pe angajat. Favorizat de conducerea firmei, a ajuns să răspundă în fața instanței! O relație profesională care, potrivit susținerilor formulate în instanță, ar fi depășit limitele obișnuite dintre angajat și conducerea unei societăți comerciale a ajuns să fie analizată de magistrații Tribunalului Iași. Societatea SC Ircon SRL l-a chemat în judecată pe unul dintre angajații săi, Valeriu S., într-un dosar având ca obiect acțiunea în răspundere patrimonială, prin care compania urmărește stabilirea eventualei răspunderi a acestuia pentru prejudicii reclamate de angajator. La termenul de judecată, desfășurat la data de 5 iunie 2026, pârâtul a fost supus interogatoriului, procedură prin care instanța și părțile încearcă să clarifice împrejurările care au stat la baza litigiului. Tot în cadrul aceleiași ședințe a fost depusă o factură ce are legătură cu măsurile disciplinare dispuse anterior împotriva angajatului. Cazul atrage atenția prin natura întrebărilor adresate în cadrul interogatoriului, care au vizat nu doar aspecte patrimoniale, ci și relațiile existente între pârât și conducerea societății. Reprezentantul reclamantei a încercat să stabilească dacă Valeriu S. a beneficiat de un tratament preferențial în cadrul companiei. Întrebat dacă este adevărat că a fost protejatul și omul de încredere al managerului societății, pârâtul a respins categoric această afirmație. „Nu este adevărat că am fost protejat”, a declarat acesta în fața instanței. Bărbatul ar fi primit mii de euro Discuția a continuat cu o întrebare referitoare la presupuse avantaje de care acesta ar fi beneficiat datorită relației cu managerul firmei. Mai exact, i s-a cerut să precizeze dacă a primit suma de 42.000 de euro pentru achiziționarea unei locuințe. Răspunsul său a fost unul scurt și ferm. „Nu”, a spus Valeriu S. Cel mai important punct al interogatoriului a vizat utilizarea unui autoturism aparținând societății. Reclamanta a susținut că, în luna iulie 2024, angajatul ar fi avariat mașina companiei în timp ce o folosea în scop personal. În fața instanței, Valeriu S. a recunoscut producerea incidentului și faptul că utiliza autoturismul în interes personal la acel moment. „Am agățat pe cineva, nu este grav și nu a fost intenționat. Da, conduceam mașina societății în scop personal”, a declarat acesta. Referitor la costurile generate de incident, reprezentanții societății au întrebat dacă suma de 2.975 de lei, necesară pentru reparație, a fost suportată din bugetul firmei. Pârâtul a susținut însă că vehiculul nu a fost reparat până în prezent și că nu a efectuat nicio plată. „Autoturismul este încă avariat. Nu am dat niciun ban, pentru că am cerut CASCO”, a precizat acesta. Un alt aspect discutat în sala de judecată a avut legătură cu un recipient din plastic cu o capacitate de aproximativ 3.000 de litri. Reclamanta a solicitat lămuriri privind presupusa deteriorare intenționată a acestuia. Valeriu S. a respins și această acuzație. „Nu este adevărat. Vasul era subteran și cineva m-a pus să îl pun pe un suport aerian”, a declarat pârâtul. Autoturismul nu ar fi fost asigurat CASCO La finalul dezbaterilor, avocata acestuia a adus în discuție situația asigurării autoturismului implicat în incidentul rutier, susținând că informațiile comunicate recent ridică anumite semne de întrebare. „Astăzi ni s-a comunicat că mașina nu avea asigurare CASCO. Totuși, mașina era luată în leasing, iar societatea avea obligația să dețină o astfel de asigurare”, a afirmat apărătoarea pârâtului. Dosarul se află în continuare pe rolul Tribunalului Iași, iar instanța urmează să analizeze probele administrate de ambele părți, pentru a stabili dacă există o răspundere patrimonială în sarcina angajatului și dacă prejudiciile invocate de societate pot fi dovedite. Un dosar de pe rolul Tribunalului Iași ne arată că favorizarea unui angajat de conducerea firmei poate avea efecte negative, putându-l face să răspundă în fața instanței.
Milionarul, copil secret cu o dansatoare la bară. Ce decizie a luat instanța
Milionarul Floyd Mayweather (49 de ani) are un copil secret cu o dansatoare la bară, fostă angajată a clubului său din Las Vegas. Judecătorii care au decis în dosarul de paternitate deschis în vara lui 2023, l-au pus să plătească o sumă uriașă pentru întreținerea fetiței, care a împlinit 4 ani la finalul lui 2025. Potrivit presei americane, Floyd a fost obligat să plătească aproape 1 milion de dolari care reprezintă pensia alimentară restantă, în timp ce lunar suma stabilită este peste 32.000 de dolari. Mayweather și dansatoarea au fost într-o relație de peste opt ani, iar separarea acestora s-a produs în aprilie 2021, la scurt timp după ce femeia a descoperit că este însărcinată. Milionarul Floyd Mayweather are un copil secret cu o dansatoare la bară, fostă angajată în clubul de striptease din Las Vegas, iar acesta a fost recunsocut după o luptă de peste doi ani în instanță. Judecătorii care au administrat dosarul de paternitate l-au obligat pe fostul boxer să plătească suma de 933.050 de dolari, pensia alimentară restantă pentru întreținerea fetiței, plus o sumă lunară de 32.850 de dolari. Mayweather și dansatoarea au fost într-o relație de peste opt ani, însă s-au separat după ce femeia a aflat că este însărcinată. Potrivit sursei menționate, femeia a susținut că fostul pugilist a pus presiune asupra ei pentru a avorta, însă în cele din urmă a concediat-o de la clubul său unde lucrase timp de patru ani. Lui Mayweather i-au fost înmânate două citații în dosarul de paternitate, în care i s-a ordonat să se spună unui test ADN (de paternitate), însă acesta ar fi ignorat ordinul înainte ca judecătorul să pronunțe horărârea în lipsă, prin care a fost declarat tatăl copilului. Mayweather, sub o cincime din plata obligației Conform instanței, Floyd Mayweather ar fi plătit doar aproximativ 151.000 de dolari din sma datorată, adică sub o cincime (16%), astfel că judecătorul a decis că mama copilului poate institui un drept de retenție în valoare de până la 2 milioane asupra proprietățile deținute de fostul campion în California, iar această sumă reprezintă asigurarea ca ea va primi banii pentru întreținerea copilului. Floyd Mayweather a fost cel mai bine plătit atlet în anul 2018, potrivit Forbes. Cu o avere care a trecut de 1,2 miliarde de dolari, Mayweather s-a confruntat cu o serie de probleme juridice și financiare, care au avut un impact major asupra averii sale. În februarie 2026, fostul boxer a deschis proces împotriva celor de la Showtime, în care a susținut că cel puțin 340 de milioane de dolari din câștigurile sale dn meciuri nu u-au fost plătiți, acești bani sunt „dispăruși și necontabilizați”, potrivit CelebrityNetWorth. Iar în această lună, Mayweather a intentat un proces în care a susținut că a fost înșelat cu 175 de milioane de dolari de către un fost asociat. În acest moment, averea sa estimată este de 285 de milioane de dolari, o scădere considerabilă.
Google contestă hotărârea unei instanțe din SUA privind monopolul în domeniul căutărilor
Google a susținut că judecătorul american Amit Mehta a comis erori juridice în hotărârea sa din 2024, în care s-a constatat că compania a blocat ilegal concurența prin plata unor sume de miliarde de dolari anual către firme, printre care Apple, pentru a fi motorul de căutare implicit pe dispozitivele noi. Acordurile nu au împiedicat producătorii de dispozitive și dezvoltatorii de browsere să promoveze servicii de căutare rivale, precum Bing de la Microsoft, a susținut Google, potrivit Reuters. Compania a transmis că s-a remarcat pe piață în mod corect, dezvoltând „un motor de căutare superior prin muncă asiduă, inovație îndrăzneață și decizii de afaceri inteligente”. Se așteaptă ca Departamentul de Justiție al SUA să depună în iulie documentele în care își prezintă propriile argumente. . Mehta a ordonat Google să partajeze anumite date de căutare cu concurenții, inclusiv, potențial, cu companii de inteligență artificială precum OpenAI, pentru a restabili concurența. O hotărâre a curții de apel în favoarea Google ar anula acea ordonanță. Dacă Google pierde la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Districtului Columbia, ar putea face apel la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Războiul dintre Shein și Temu a ajuns în instanță. Acuzațiile care pot schimba comerțul online
Shein acuză Temu de încălcări ale drepturilor de autor la scară largă, susținând că mii de articole listate pe platforma rivală ar fi fost promovate cu fotografii preluate de pe site-ul Shein. Compania afirmă că unele imagini ar fi fost modificate superficial pentru a le ascunde originea și cere instanței să oblige Temu să elimine fotografiile considerate neautorizate. Temu respinge acuzațiile și susține că responsabilitatea pentru postările respective aparține comercianților independenți care vând pe platformă. Compania se prezintă drept un intermediar neutru și acuză Shein că încearcă, de fapt, să limiteze concurența. Un punct central al procesului este proprietatea asupra fotografiilor. Temu afirmă că Shein nu ar fi demonstrat în mod convingător că deține drepturile asupra imaginilor invocate, susținând că documentația privind colaborările cu fotografi și agenții ar fi incompletă. Mai mult, Temu a acuzat Shein că s-ar fi bazat pe contracte antedatate sau fabricate pentru a-și susține pretențiile. Shein neagă aceste acuzații și susține că majoritatea fotografiilor au fost realizate de angajații săi. Compania afirmă că Temu interpretează greșit practicile comerciale din China și contestă ideea că ar fi fost nevoită să renunțe la cea mai mare parte a cazului înainte de începerea procesului. La rândul său, Temu a depus o cerere reconvențională împotriva Shein, solicitând despăgubiri pentru notificări de eliminare a conținutului pe care le consideră nejustificate. Shein respinge și această acuzație. Procesul de la Londra este doar unul dintre episoadele unui conflict juridic mai amplu între cele două companii, care s-au acționat reciproc în instanță și în Statele Unite. Rivalitatea s-a intensificat după ce Temu, lansată de grupul chinez PDD Holdings, a început să concureze direct cu modelul Shein, bazat pe produse ieftine livrate rapid din China către consumatorii occidentali. Cazul este urmărit cu atenție și pentru că ar putea clarifica în ce măsură marile platforme online pot fi trase la răspundere pentru conținutul publicat de vânzătorii independenți. Procesul este programat să dureze două săptămâni.
Instanța a interzis o demonstrație pro-palestiniană la memorialul lagărului de concentrare Buchenwald
Judecătorii unui tribunal din Weimar au decis că demonstrația era susceptibilă să „submineze demnitatea victimelor” regimului nazist care au suferit în lagăr, potrivit unui comunicat, potrivit Le Figaro. Prin urmare, instanța a confirmat decizia anterioară a autorităților de a interzice adunarea și de a-i muta pe protestatari într-o piață a orașului, conform unei hotărâri consultate de AFP vineri. Mitingul, organizat de asociația „Keffiehs in Buchenwald”, a stârnit controverse considerabile în Germania, mai multe personalități politice considerându-l nepotrivit. Duminică, activiștii pro-palestinieni intenționează să aducă un omagiu „victimelor genocidului și fascismului” și să lupte „împotriva tuturor genocidelor, în special a celui care are loc în prezent în Palestina”. Memorialul lagărului de concentrare Buchenwald este situat pe un deal la periferia orașului Weimar, în Turingia. Aproximativ 56.000 de oameni și-au pierdut viața la Buchenwald, iar aproximativ 340.000 de prizonieri, inclusiv evrei, romi, homosexuali și prizonieri de război sovietici, au trecut prin lagăr și sublagărul său, Mittelbau-Dora.
Judecătorii se plâng de numărul mare de dosare aflate pe rol: nivel fără precedent
Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze. Numărul de cauze aflate pe rol, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze. Numărul de cauze nou-intrate în România în 2024 este de patru ori mai mare decât media europeană, arată CSM. Astfel, numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024. România, țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate la prima instanță, urmată de Belgia „Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20. Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18. Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, potrivit CSM. CSM precizează că există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024). Rată de soluționare peste media europeană În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns de patru ori mai mare față de media europeană, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8 %. Totodată, durata medie de soluționare a unei cauze este mult mai mică în România decât media europeană. De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile. „Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare față de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%. Orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context. Puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”, mai arată CSM.
Clasificarea grupării Palestine Action drept organizație teroristă, declarată ilegală de o instanță britanică
Apelul a fost formulat de Huda Ammori, cofondatoare a Palestine Action în 2020. Avocații acesteia au susținut în instanță că măsura reprezintă o limitare a dreptului la protest și a libertății de exprimare, informează Reuters. Instanța a admis două capete principale ale contestației, concluzionând că interdicția constituie o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare și libertatea de adunare. Cu toate acestea, instanța, prezidată de judecătoarea Victoria Sharp, a decis că desemnarea va rămâne în vigoare pentru a permite părților să prezinte argumente suplimentare pe durata unui eventual recurs. Gruparea a fost inclusă pe lista organizațiilor teroriste în luna iulie, după ce a desfășurat acțiuni repetate de protest împotriva unor companii de apărare cu legături israeliene din Regatul Unit. Palestine Action a fost plasată pe același nivel juridic cu organizații precum Stat Islamic sau al-Qaeda, iar membrii acesteia riscau până la 14 ani de închisoare doar pentru apartenența la grup.
CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.
Curtea de Apel București: Administrația Prezidențială, obligată să-i plătească lui Traian Băsescu peste 754.000 lei. Decizia poate fi atacată
Curtea de Apel București (Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal) a admis, miercuri, cererea formulată de fostul președinte Traian Băsescu împotriva Administrației Prezidențiale și a dispus anularea Ordinului nr. 55/2022, precum și a adresei SG 6462/26.05.2022, potrivit soluției pronunțate pe fond. Instanța obligă Administrația Prezidențială să îi plătească reclamantului, Traian Băsescu, suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului, aferentă perioadei 23.03.2022 – 31.07.2025. De asemenea, pârâta trebuie să achite 17.648 lei cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar calea de atac se depune la Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal. Context Litigiul vizează decizia Administrației Prezidențiale din 2022 de sistare a indemnizației de fost șef de stat, pe fondul disputei juridice privind drepturile foștilor președinți în cazul constatării colaborării cu Securitatea. În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Ulterior, în iulie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie care a repus în discuție cadrul legal privind retragerea acestor beneficii.
Călin Georgescu și Horațiu Potra, în fața instanței, în dosarul de tentativă de lovitură de stat
Pe 15 decembrie 2025, Călin Georgescu și Horațiu Potra au ajuns la Curtea de Apel București, unde are loc faza de cameră preliminară. În această etapă, instanța verifică dacă rechizitoriul întocmit de procurori este conform legii și dacă probele adunate sunt suficiente pentru a începe judecata propriu-zisă. Georgescu și Potra fac parte dintr-un grup de 23 de inculpați trimiși în judecată pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost planificată după anularea alegerilor de anul trecut. Acuzații privind acțiuni violente și destabilizare Conform procurorilor, gruparea din care ar fi făcut parte cei doi ar fi elaborat un plan de destabilizare a statului, ce presupunea organizarea unor proteste violente în București. În dosar sunt menționați și 20 de presupuși mercenari, suspectați că ar fi fost pregătiți să intervină în stradă, unii fiind găsiți în posesia unor arme albe. Anchetatorii susțin că acțiunile ar fi fost coordonate din mai multe puncte, inclusiv o fermă din zona Ciolpani, unde ar fi avut loc întâlniri și pregătiri logistice. Horațiu Potra, pe care anchetatorii îl consideră liderul grupării, se află în arest preventiv, după ce a fost extrădat din Dubai. Mandatele de arestare pe numele lui și al altor suspecți au fost confirmate de instanță. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este plasat sub control judiciar. El a contestat măsurile restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi România și obligația de a se prezenta periodic la poliție. Totodată, Georgescu mai este vizat și în alte dosare penale, între care unul referitor la finanțarea campaniei electorale. Probele din dosarul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra Ședința de astăzi este crucială: judecătorii vor stabili dacă probele strânse de procurori au fost obținute legal și dacă dosarul poate fi judecat pe fond. Dacă instanța dă undă verde acuzării, procesul ar începe oficial, iar măsurile preventive ar rămâne în vigoare. Avocații apărării susțin însă că rechizitoriul conține erori de procedură și că dovezile nu susțin acuzațiile de o asemenea gravitate.