Premierul desemnat nu știe valoarea salariului minim în România
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ulterior, în timpul conferinței de presă, europarlamentarul a primit o întrebare despre valoarea la care ar trebui să ajungă pensiile în anul 2027, în contextul în care majorarea acestora este prevăzută în proiectul său. De asemenea, a fost rugat să precizeze care este valoarea actuală a salariului minim și a pensiei minime în România. Mureșan a evitat, în mod evident, un răspuns pe cifre, motiv pentru care reporterul a insistat. După mai multe tentative de a ocoli răspunsul, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul unde avea telefonul mobil, liberalul a precizat, până la urmă, o valoare aproximativă a salariului minim. Mai apoi, a oferit un răspuns eronat la întrebarea despre rata inflației folosită pentru indexarea pensiilor. Loading … Reporterul i-a adresat de cinci ori întrebarea despre salariul minim și pensia minimă lui Siegfried Mureșan până când acesta a oferit un răspuns După ce i-a fost adresată prima întrebare cu privire la valoarea salariului minim și a pensiei minime în România, premierul desemnat a vorbit despre așa-numitele „ordonanțe trenuleț” pe care guvernele le decid la sfârșitul fiecărui an și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare. În momentul în care era evident faptul că europarlamentarul evită un răspuns concret, pe cifre, cu privire la valoarea acestora, reporterul i-a adresat din nou întrebarea. Mureșan a oferit, în mare parte, același răspuns și a explicat că Executivul său își propune să indexeze pensiile și salariile, așa cum este specificat în programul de guvernare. Reporterul a insistat, iar premierul desemnat a început să facă pauze de vorbire, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul de la care vorbea. Într-un final, a precizat cifra aproximativă de 4.300 de lei brut în cazul salariului minim. Concret, de la data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România este de 4.325 de lei. „Exact asta vom face și noi acum. La finalul anului, vom indexa pensiile și salariile, cât mai rapid. Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, vom evalua… Salariul minim și pensia minimă vor crește conform rata inflației și vom avea… creșteri în perioada imediat următoare… Salariul minim brut în România este, în momentul de față, în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a răspuns Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax Premierul desemnat a greșit răspunsul cu privire la rata inflației folosită la indexarea pensiilor După ce a precizat valoarea aproximativă a salariului minim brut, reporterul a insistat și pe întrebarea cu privire la valoarea pensiei minime. Scenariul anterior s-a repetat, întrucât premierul desemnat a început să vorbească despre modul în care își propune „să corecteze inechitățile”, pentru ca, mai apoi, după încă o privire aruncată spre pupitru, să precizeze cifra exactă de 1.281 de lei. „Pensia minimă este mai puțin. Pensia minimă în România este… este mai puțin decât salariul minim și ceea ce îmi doresc este să corectăm… să corectăm inechitățile din sistemul de pensii și salarii. Faptul că au existat judecători care au avut, în România, pensii mai mari decât salariile a fost un lucru incorect. Pensia minimă este 1.281 de lei, ca să fim specifici”, a declarat europarlamentarul. Totodată, Siegfried Mureșan a fost întrebat și despre rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare. Liberalul a precizat cifra de 6,2% și nu a ezitat să puncteze faptul că aceasta a coborât de la 10%. Reporterul i-a atras atenția că este vorba de indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor, nu de rata curentă a inflației, însă premierul desemnat a insistat pe cifra de 6,2%. Legea pensiilor prevede un mecansim care ia în calcul rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior și valoarea de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În 2025, rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%, potrivit datelor confirmate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).
INS: Numărul turiștilor în România, în scădere în 2026
România a înregistrat aproape 7,5 milioane de sosiri în structurile de primire turistică în primele șapte luni ale anului 2026. Datele Institutului Național de Statistică arată însă o scădere cu 1,6% față de aceeași perioadă din 2025. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, unitățile de cazare din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au raportat 7,487 milioane de sosiri, scrie G4Media. Loading … Turiștii români au reprezentat 79,9% din total, în timp ce vizitatorii străini au avut o pondere de 20,1%. Numărul înnoptărilor a fost, de asemenea, mai mic față de anul trecut. În primele șapte luni din 2026 au fost înregistrate 15,543 milioane de înnoptări, cu 3,1% sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. Durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Iulie a adus o creștere a numărului de turiști Datele pentru luna iulie indică o evoluție mai bună față de prima parte a anului. În această lună au fost înregistrate aproximativ 1,9 milioane de sosiri, cu 6,2% mai multe decât în iulie 2025. Numărul înnoptărilor a ajuns la 4,7 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 6,1% față de aceeași lună a anului trecut. În ciuda avansului din iulie, bilanțul pentru primele șapte luni rămâne negativ, pe fondul scăderilor acumulate în lunile anterioare. Germanii, italienii și americanii, cei mai numeroși turiști străini Germania ocupă primul loc în clasamentul țărilor de origine pentru turiștii străini care au ales România în primele șapte luni ale anului. Unitățile de cazare au raportat 145.800 de sosiri ale turiștilor germani. Italia se află pe locul al doilea, cu 123.400 de sosiri, iar Statele Unite ale Americii ocupă poziția a treia, cu 101.300 de turiști. Cei mai mulți vizitatori străini au provenit din Europa, Asia și America de Nord. Bucureștiul, Constanța și Brașovul, principalele destinații Municipiul București a atras cel mai mare număr de turiști în primele șapte luni din 2026, cu aproximativ 1,09 milioane de sosiri. Constanța s-a clasat pe locul al doilea, cu 1,028 milioane de sosiri, iar Brașovul a ocupat poziția a treia, cu aproximativ 724.000 de turiști. În ceea ce privește numărul de înnoptări, Constanța a fost pe primul loc, cu 3,1 milioane. Bucureștiul a înregistrat 2,24 milioane de înnoptări, iar Brașovul 1,37 milioane. Gradul de ocupare netă a locurilor de cazare a fost de 26% în perioada ianuarie – iulie 2026. Indicatorul a scăzut cu 2,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025.
Datele INS confirmă declinul industriei. România a produs mai puțină energie în primele cinci luni din 2026
Producția de energie a României a scăzut cu 2,9% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Loading … Producția de energie din România scade Conform datelor publicate de INS, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,4%, faţă de perioada similară din anul anterior. Principalele resurse de energie primară, în perioada menționată, au totalizat 12,927 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 609,500 tep față de perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025. Sursa: INS Producţia internă a însumat 6,704 milioane tep, în scădere cu 202.800 tep (-2,9%), în comparaţie cu intervalul similar din 2025, iar importul a fost de 6,222 milioane tep, în scădere cu 406.700 mii tep (-6,1%). În această perioadă, resursele de energie electrică s-au situat la 29,207 miliarde kWh, în creştere cu 389,5 milioane kWh, de la un an la altul. Potrivit INS, producţia din termocentrale a fost de 6,683 miliarde kWh, în scădere cu 310,3 milioane kWh (-4,4%), în timp ce producţia din hidrocentrale s-a ridicat la la 6,376 miliarde kWh (+23,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice la 4,037 miliarde kWh (-12,3%). A crescut producţia din eoliene şi fotovoltaice, dar și exportul Producţia din centralele electrice eoliene, în primele cinci luni ale anului, a fost de 3,018 miliarde kWh, în creştere cu 402,2 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a însumat 2,212 miliarde kWh, în creştere cu 584,3 milioane kWh, mai arată datele publicate de INS. Sursa: INS Consumul final de energie electrică, în perioada specificată, a fost de 20,208 miliarde kWh, cu 3,4% mai mic faţă de perioada similară de anul trecut, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, iluminatul public a scăzut cu 5,2%, timp în care consumul populaţiei a scăzut cu 11,3%. Exportul de energie electrică a crescut Datele INS relevă faptul ca, raportat la perioada de referinţă, exportul de energie electrică a fost de 6,473 miliarde kWh, în creştere cu 749,9 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a înregistrat 2,524 miliarde kWh, mai mult cu 351,6 milioane kWh.
Românii au consumat mai puțină energie electrică în primele patru luni ale anului. Ce spun datele INS despre producția țării
Consumul de energie electrică, în primele patru luni ale anului 2026, a scăzut în gospodăriile populației cu peste 10%, dar și în economie cu 0,4%, față de perioada similară din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, producția de energie a României a scăzut cu 1,5% în aceeași perioadă analizată. Conform datelor publicate de INS, principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 356,7 mii față de perioada similară din 2025. Producția internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) față de aceeași perioadă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%). Sursa: Institutul Național de Statistică În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025. Producția din termocentrale a scăzut Producția din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nucealro-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%). Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%. Exportul de energie electrică a crescut Exportul de energie electrică a fost de 5,148 miliarde kWh, în creştere cu 708,7 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,152 miliarde kWh, în creştere cu 325,4 milioane kWh, conform datelor INS.
INS a publicat calculele despre lungimea căilor de transport din România. Cu câți kilometri de autostradă s-a îmbogățit țara noastră în 2025
Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 131 de kilometri în 2025, iar lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87.200 km, din care 18.193 km erau drumuri naționae, 35.131 km drumuri județețe și 33,896 km drumuri comunale, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Din total, 18.193 km (20,8%) sunt drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene, iar 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Sursa: Institutul Național de Statistică „La 31.12.2025, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87220 km, din care 18193 km (20,8%) drumuri naţionale, 35131 km (40,3%) drumuri judeţene şi 33896 km (38,9%), drumuri comunale.”, arată datele INS. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate (în proporție de 94,9% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 23,5% (20.455km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare și rutiere și 24,0% (20.959) drumuri pietruite și de pământ. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești bune de pe Autostrada Transilvania. Șeful CNAIR anunță că stadiul lucrărilor este de 94% între Nădășelu și Zimbor. O altă secțiune a depășit 98% Ciprian Șerban anunță construirea unui nou drum expres în România. În cât timp ar urma să fie gata
Industria românească a început anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în primele două luni din 2026 cu 3,3%
Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut, în termeni nominali, cu 3,3% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Declinul a fost determinat de evoluțiile negative din industria extractivă, -9% și industria energetică, -3,4%. Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precendetă, pe total cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%, arată datele INS. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat sectorul energetic, -9,8%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -6,7%, industria bunurilor intermediare, -5,5% și al bunurilor de uz curent, -1,8%. Singura industrie care a înregistrat un ușor avans a fost cea a bunurilor de capital, cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din februarie 2026 comparativ cu cea din ianuarie Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+16,0%), industria bunurilor intermediare (+15,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,3%) și industria bunurilor de uz curent (+8,6%). Industria energetică a scăzut cu 4,7%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 2,5%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -7,6% și în industria prelucrătoare, -2,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică, -10,6%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -9,1%, industria bunurilor intermediare, -3,6% și industria bunurilor de capital, -0,2%. Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă
Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%
Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut în termeni nominali, în luna ianuarie 2026, atât față de luna decembrie 2025, cu 16,3%, cât și față de luna ianuarie 2025, cu 4,3%, arată datele publicate de Insitutul Național de Statistică (INS). Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 16,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -19,0%, și în industria prelucrătoare, -16,2%, arată datele INS. De asemenea, pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria bunurilor de capital, -23,4%, industria bunurilor de uz curent, -21,6%, industria bunurilor intermediare, -9,4% și industria energetică, -3,4%. Singura industrie care a crescut a fost cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 6,0%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din ianuarie 2026 comparativ cu cea din 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 faţă de aceeași lună din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -12,8%, și în industria prelucrătoare, -4,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria energetică, -10,6%, industria bunurilor intermediare, -7,7%, industria bunurilor de uz curent, -4,7% și industria bunurilor de folosință îndelungată, -3,4%. Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală
INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Inflația rămâne la un nivel greu de suportat pentru buzunarele românilor, în ciuda scăderii ușoare de la finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut în luna februarie la 9,3% și este a șaptea lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%. Potrivit datelor publicate de INS, rata anuală a inflației în februarie a scăzut la 9,3%, de la 9,6% în luna ianuarie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, +11,37%, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 9,41%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,89%. La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 25,82%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 16,12% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 13%. Alte creșteri semnifiative au fost înregistrate la laptele de vacă, 9,81%, la pâine, 10,2%, la ouă cu 14,33% și la carnea de bovine, 11,79%, iar carnea de pasăre s-a scumpit cu 8,5%. Există totuși și reduceri de preț în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent la unele produse alimentare precum cartofi, -11,82%, la fasolea boabe și alte leguminoase, -4,54%, la făină, -2,29% și mălai, -1,27%. Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40%, urmate de cele de apă, canal și salubritate cu 17,21%, cele de igienă și cosmetică, cu 15,94% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 15,96%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la serviciile de reparații auto, 14,90%, serviciile de confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, 14,86%. De asemenea, chiriile au suferit o majorare de 8,52% în ultimul an, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 12,59%, transportul urban și-a majorat tariful cu 10,02%, iar cel interurban rutier cu 7,99%. Singura scădere de preț în această categoie a fost înregistrată în cazul tarifelor serviciilor aeriene care s-au diminuat față de anul trecut cu 2,2%. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din februarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 56,92%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică, 13,41%, la cărți, ziare, reviste, 10,15%, detergenți, 9,01%, tutun și țigări, 7,47%. RECOMANDAREA AUTORULUI: O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială/Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026
Doi foști miniștri de Finanțe, Adrian Câciu și Florin Cîțu, trag un semnal puternic de alarmă și susțin că România este într-o criză socială de proporții. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a șasea lună la rând. Datele publicate de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a scăzut atât ca serie bruă cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%. Florin Cîțu: Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care subliniază că în luna ianuarie 2026 consumul populației a înregistrat o prăbușire care marchează a șasea lună consecutivă de scădere. De asemenea, Cîțu susține că există o discrepanță gravă între realitatea economică și estimările oficiale și avertizează că atunci când principalul motor al economiei cade pentru șase luni consecutive, nu mai este vorba despre analiză economică, ci despre propagandă. „Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum. Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă.” Adrian Câciu: Criză socială! Nu este deloc bine! Pe de altă parte, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, subliniază dimensiunea socială a crizei într-o postare pe rețelele sociale. Acesta susține că România trece printr-o criză socială, iar presiune recesionistă se resimte tot mai mult în viața de zi cu zi. „Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.” De asemenea, Adrian Câciu critică și propunerea de buget publicată recent de ministrul Bolojan și susține că aceasta nu răspunde provocărilor reale ale momentului. „1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim: a. Șocul infaționist și recesionist; b. Șocul conflictului din Iran. Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene. 2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita? Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat. 3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili. Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună 4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB”. Florin Cîțu cataloghează majorarea TVA la 21% a lui Bolojan drept un „experiment eșuat” și susține revenirea la cota de 19% Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează: „De azi noapte lumea a intrat în anticamera celei mai mari crize financiare din istorie”
Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade.
Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă. Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%. Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Sursa: Institutul Național de Statistică Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor. Sursa: Institutul Național de Statistică Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB. În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS. Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile