Dezvăluirile Mediafax au fost confirmate! Ilie Bolojan s-a întâlnit în 23 septembrie cu afaceristul Fănel Bogos
Întâlnirea, care a avut loc la solicitarea liderului PNL Vaslui, Mihai Barbu, a fost una scurtă, de aproximativ 15 minute, și nu a avut consecințe administrative, potrivit Guvernului. Ilie Bolojan și Fănel Bogos au avut o discuție de 15 minute „Conform registrului de intrări, pe 23 septembrie, dl. Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru, audiență pe care o solicitase pe chestiuni politice. Dl. Barbu a venit însoțit de dl. Fănel Bogos”, a declarat Ioana Dogioiu. Premierul Ilie Bolojan a precizat că „nu are cunoștință dacă cineva a pretins sau primit vreun folos de orice fel pentru promisiunea unei audiențe la domnia sa” și a avertizat că orice tentativă de influențare a accesului la demnitari „trebuie sancționată conform legii”. Dosarul DNA în care este implicat Fănel Bogos Conform dezvăluirii in exclusivitate Mediafax, afaceristul Fănel Bogos ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a i se intermedia o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, însă ancheta arată că nu există probe privind implicarea directă a acestuia. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Mihai Barbu, lider PNL Vaslui, vizat de DNA În același dosar este vizat și Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui și actual președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară. Acesta este suspectat că ar fi făcut presiuni pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea. Guvernul a clarificat că întâlnirea Ilie Bolojan – Fănel Bogos de la Palatul Victoria a fost una strict protocolară și fără nicio consecință administrativă sau politică.
Trump se declară deschis unei întâlniri cu liderul Coreei de Nord: Am avut o relație excelentă cu el
Președintele SUA, Donald Trump, a început vineri un turneu de cinci zile în Asia, primul din mandatul său, cu opriri în Malaezia și Japonia. De asemenea, el va avea o întâlnire și cu președintele chinez Xi Jinping, cu scopul de a dezamorsa războiul comercial. Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor aflați la bordul avionului Air Force One, Trump și-a manifestat deschiderea de a se întâlni, în timpul turneului, și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, scrie The Independent. „Aș face-o (să aibă o întâlnire cu liderul nord-coreean – n.r.). Dacă doriți să transmiteți mesajul, sunt deschis la această idee. Am avut o relație excelentă cu el”, a declarat Trump reporterilor. Dacă acest lucru se va concretiza, întâlnirea ar fi prima dintre Trump și Kim Jong Un de la cea din iunie 2019. Cei doi lideri s-au întâlnit de trei ori în timpul primului mandat al lui Trump. Președintele american a spus de mai multe ori că își dorește restabilirea diplomației cu liderul nord-coreean, numindu-l „un tip inteligent”. Pe de altă parte, Kim Jong Un a declarat luna trecută că este deschis la discuții cu președintele SUA, dar doar în scenariul în care Washingtonul renunță la cererea sa de denuclearizare a Coreei de Nord. Phenianul se află sub sancțiuni ONU și embargouri asupra armelor de la primul său test nuclear din 2006.
Pregătirea întâlnirii Nicușor Dan-Donald Trump. Cristian Diaconescu: Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine
Sâmbătă, la Digi24, Cristian Diaconescu a afirmat că se lucrează la o întâlnire Nicușor Dan-Donald Trump la Washington, întâlnire care se dorește de către partea română a fi una de substanță și nu de imagine. „Se lucrează la o vizită oficială de substanță a Președintelui la Washington. Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine. Ce înseamnă asta? Înseamnă ca în dialogul bilateral să se stabilească o agendă clară, un roadmap și un pachet de înțelegeri, nu doar o întâlnire de imagine. Acest tip de abordare a funcționat recent și în discuția dintre Donald Trump și Regele Charles”, a precizat consilierul prezidențial. Ce subiecte se doresc a fi abordate În cadrul emisiunii de la Digi24 de sâmbătă, Cristian Diaconescu a menționat și subiectele care se doresc a fi discutate. Printre acestea se află și cele privind „prezența militară americană în România la sistemul de vize. Da, și în ceea ce privește componentele care țin inclusiv de garanțiile de securitate, pentru că, în opinia noastră, garanțiile de securitate legate de Ucraina, fiind un stat de frontieră, trebuie, într-o formă sau alta, să cuprindă și România”. În plus, Diaconescu a subliniat că va fi discutat și un pachet economic, „dar, evident, din acest punct de vedere, nu numai Administrația Prezidențială trebuie să aibă un răspuns. Este o chestiune care ține până la urmă și de Guvern, și de autoritățile din România”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, a spus președintele Nicușor Dan.
Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții Ford Otosan la Palatul Victoria. Care a fost agenda discuțiilor
Premierul Ilie Bolojan, împreună cu șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a primit astăzi o delegație a companiei Ford Otosan, care a preluat fabrica din Craiova în 2022 și a investit până acum 500 de milioane de euro în România. Ford Otosan este al doilea exportator din țară. Discuțiile au vizat susținerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea exporturilor. În cadrul întrevederii, premierul Bolojan a apreciat contribuția companiei la economia națională și locală, subliniind că guvernul susține investițiile care generează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare. „Guvernul susține investițiile pentru că ele creează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare atât la nivel național, cât și în comunitățile locale. Economia României are resurse pentru o creștere sănătoasă, pentru competitivitate și pentru majorarea capacității de export”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Directorul general al Ford Otosan, Güven Özyurt, a prezentat stadiul investițiilor și a salutat deschiderea autorităților române în sprijinul mediului de afaceri. Din partea guvernului au participat Ilie Bolojan și Mihai Jurca, iar din partea Ford Otosan, Güven Özyurt, Josephine Payne, Fırat Elhüseyni și Andreea Radu.
Trump anunță planuri pentru o întâlnire între Zelenski și Putin și o viitoare reuniune trilaterală
Donald Trump a declarat că lucrează la organizarea unei întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Trump a scris pe rețelele de socializare că a discutat subiectul cu Putin în timpul unei convorbiri telefonice, în paralel cu întâlnirile cu liderii europeni la Casa Albă. Ulterior, ar urma să aibă loc o întâlnire trilaterală la care să participe cei doi lideri împreună cu Trump. Trump a descris întâlnirea de luni de la Washington drept „un prim pas foarte bun pentru un război care durează de aproape patru ani”. El a precizat că vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff coordonează aceste discuții cu Rusia și Ucraina. Președintele SUA a adăugat: „Toată lumea este foarte mulțumită de posibilitatea păcii pentru Rusia și Ucraina. La încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început aranjamentele pentru o întâlnire, la o locație care urmează să fie stabilită, între președintele Putin și președintele Zelenski. După această întâlnire, vom avea o înâlnire trilaterală, care va include cei doi președinți, și pe mine”.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Poate fi arestat Putin în Alaska dacă se întâlnește cu Trump? Liderul de la Kremlin are un mandat de arestare emis de CPI
Președintele rus Vladimir Putin se va deplasa săptămâna viitoare în Alaska pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump, informație confirmată de liderul de la Casa Albă. Putin va putea face acest lucru cu încrederea că nu va fi arestat, chiar dacă este emis un mandat internațional pe numele său. Care este explicația? Deși Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război, el nu poate fi pus în aplicare în cazul sosirii sale în Alaska. Nici Rusia, nici SUA nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, care a instituit Curtea în 2002 și, prin urmare, Putin nu poate fi arestat, scrie CNN. O țară semnatară a Statutului nu a pus în aplicare mandatul Țările semnatare al Statutului de la Roma „au obligația de a aresta și preda persoanele care fac obiectul mandatelor CPI, indiferent de funcția oficială sau naționalitatea acestora”. Cu toate acestea, Mongolia, care este membră semnatară, nu a pus în aplicare mandatul de arestare în cazul lui Putin, atunci când acesta a aterizat în țară în 2023. Din momentul în care CPI a emis mandatul internațional de arestare pe numele lui Putin, acesta a fost prudent cu itinerariile sale de călătorie. Un alt lider pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare este premierul israelian Benjamin Netanyahu. În martie 2023, CPI a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin, care „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”.
Trump anunţă data şi locul întâlnirii istorice cu Putin, cu Ucraina pe masa negocierilor
UPDATE: Donald Trump a confirmat că întâlnirea sa față în față cu Vladimir Putin va avea loc în statul american Alaska, vinerea viitoare. „Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Vladimir Putin al Rusiei va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Marele Stat Alaska. Detalii suplimentare vor urma”, a scris Donald Trump. UPDATE: Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii” ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că urmează să se întâlnească „foarte curând” cu liderul rus Vladimir Putin cu scopul de a negocia o potențială încheiere a Războiului din Ucraina, relatează CNN. Președintele de la Casa Albă a declarat „Mă voi întâlni foarte curând cu președintele Putin. Ar fi fost mai devreme, dar cred că există măsuri de securitate pe care, din păcate, oamenii trebuie să le ia”, adăugând că și Putin este deschis la o întâlnire. Conform surselor citate de CNN, Statele Unite și Rusia lucrează la un acord care să pună capăt conflictului militar din Ucraina, acord ce ar putea să consfințească ocuparea unor teritorii din Ucraina de către Rusia. Declarațiile vin după ce, la începutul săptămânii, Trump amenințase cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin nu oprește agresiunile până vineri. „Va depinde de Putin dacă termenul limită de vineri s-ar respecta”, a anunțat Trump. „Intuiția îmi spune că avem o șansă reală (N.R. de a ajunge la pace)”, a adăugat liderul de la Washington.
Mișcare majoră în negocierile privind Ucraina! Kremlinul anunță că Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni în zilele următoare
Liderii Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, urmează să se întâlnească în „zilele următoare”, potrivit unui consilier al Kremlinului, într-un nou efort diplomatic menit să pună capăt conflictului din Ucraina. Conform BBC, anunțul vine după ce Trump a declarat miercuri că există „șanse foarte bune” pentru o întâlnire trilaterală cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „foarte curând”. Întâlnirea are loc în contextul în care expiră vineri un termen-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, altfel urmând să fie introduse sancțiuni mai dure. Declarațiile liderului american vin după discuțiile purtate la Moscova de trimisul său special, Steve Witkoff, cu președintele Putin, pe care Trump le-a descris drept „foarte productive”. Kremlinul a confirmat întâlnirea Kremlinul a confirmat întâlnirea, vorbind despre un „schimb de semnale” și discuții „constructive”. Este a patra vizită a lui Witkoff la Moscova în acest an, iar Trump și-a exprimat constant optimismul că o încetare a focului este aproape, deși anterior s-a declarat dezamăgit de lipsa de rezultate. Zelenski a confirmat că a discutat cu Trump despre vizita emisarului american și și-a exprimat sprijinul pentru o eventuală întâlnire la nivel înalt. „Este necesar să stabilim calendarul și temele care urmează să fie abordate”, a scris liderul ucrainean pe rețeaua X. În ciuda eforturilor diplomatice, așteptările pentru o înțelegere până vineri sunt scăzute, iar Rusia continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Între timp, administrația Trump a impus un tarif vamal de 25% pentru importurile din India, acuzând New Delhi că susține financiar Moscova prin achizițiile de petrol rusesc.
Războiul din Ucraina, ziua 1.259. Care sunt condițiile pentru ca Putin să se întâlnească cu Zelenski / Dronele ucrainene lovesc infrastructura feroviară din regiunea Rostov
Reuters: Rafinăria din Ryazan își pierde jumătate din capacitate după un atac cu drone ucrainene Rafinăria de petrol din Ryazan, deținută de compania de stat rusă Rosneft, funcționează la doar 48% din capacitatea sa obișnuită din 2 august, în urma unui atac cu drone ucrainene, relatează Reuters. Sursele au declarat că rafinăria din Ryazan a închis două unități principale de distilare a țițeiului – CDU-3 (8.600 tone pe zi) și CDU-4 (11.400 tone pe zi) – ca urmare a atacului cu drone. Fabrica funcționează doar cu unitatea CDU-6, capabilă să prelucreze 23.200 de tone de țiței pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 48% din capacitatea totală a instalației. Zelenski îl invită pe Erdogan pentru prima vizită în Ucraina din 2022 Președintele Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan să viziteze Ucraina, în ceea ce ar fi prima sa călătorie oficială în țară din 2022, a declarat ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzheilal, potrivit The Kyiv Independent. Vizita preconizată a lui Erdogan va urma celei de-a treia runde de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, care a avut loc la Istanbul pe 23 iulie. Președintele turc, care s-a poziționat ca mediator între Rusia și Ucraina în timpul războiului pe scară largă, a vizitat anterior Lviv în august 2022, aceasta fiind singura sa vizită în țară de la începutul invaziei. Mintea lui Putin este „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, afirmă ambasadorul SUA la NATO Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că președintele rus Vladimir Putin are o minte „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, în contextul în care termenul limită acordat de Donald Trump Moscovei pentru progrese în războiul din Ucraina expiră vineri. „Este imposibil să intri în mintea lui Vladimir Putin, deoarece este bolnavă, contorsionată și probabil ilogică. Dar bănuiesc că nu vrea să se pună cu cea mai puternică armată din lume, care este cea a Statelor Unite ale Americii”, a declarat Whitaker pentru canalul american Newsmax TV. Forțele ruse se regrupează în apropierea râului Dnipro, pregătindu-se pentru o „război insular” mai activ Forțele ruse au redus temporar numărul operațiunilor de asalt în regiunea Herson în ultima zi, regrupându-se în vederea unor asalturi mai active asupra insulelor din râul Dnipro, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru Kyiv Independent. Regiunea Herson din sudul Ucrainei este încă parțial ocupată, trupele ruse fiind înrădăcinate pe malul stâng al Dnipro. De acolo, ele continuă să lanseze atacuri asupra teritoriului controlat de Ucraina, inclusiv asupra orașului Herson. Ucrainenii au lansat, luni noaptea, un atac cu drone asupra stației feroviare Tatsinskaya, situată în regiunea Rostov (Rusia), care servește drept hub logistic pentru transportul de combustibil și cereale către infrastructura din zonă, relatează kyivindependent.com. Conform autorităților ruse, s-au înregistrat cel puțin 10 explozii în întreaga regiune, iar rețeaua feroviară a fost avariată grav, ceea ce a provocat suspendarea circulației unor trenuri. Regiunea Rostov, aflată la aproximativ 100 km de granița cu Ucraina, are un rol logistic esențial pentru transportul de resurse și muniții înspre zonele de confruntare din estul Ucrainei. Olanda va furniza componente și rachete pentru sistemele Patriot destinate Ucrainei Ministrul Apărării al Olandei, Ruben Brekelmans, a anunțat că țara va trimite Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro, constând în sisteme americane Patriot și componente, inclusiv rachete interceptoare, potrivit ukrinform.net. „Ucraina are nevoie urgentă de apărare aeriană și muniție. Ca prim aliat NATO, Olanda va furniza un pachet de 500 de milioane de euro cu sisteme americane (inclusiv componente și rachete Patriot). Aceasta va ajuta Ucraina să se apere pe sine și restul Europei împotriva agresiunii ruse”, transmite pe platforma X Ruben Brekelmans. Kremlinul a anunțat că Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski. Care sunt condițiile Președintele rus Vladimir Putin este gata să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski dacă pregătirile necesare sunt făcute în prealabil, a anunțat, luni, Kremlinul, anunță Politico. „Vreau să vă reamintesc că președintele însuși nu exclude organizarea unei astfel de întâlniri după ce discuțiile necesare vor fi făcute la nivel de experți și se va ajunge la un consens”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, notează POLITICO. Cu toate acestea, el a adăugat că lucrările pregătitoare „nu au fost încă efectuate”.