Trump anunță planuri pentru o întâlnire între Zelenski și Putin și o viitoare reuniune trilaterală
Donald Trump a declarat că lucrează la organizarea unei întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Trump a scris pe rețelele de socializare că a discutat subiectul cu Putin în timpul unei convorbiri telefonice, în paralel cu întâlnirile cu liderii europeni la Casa Albă. Ulterior, ar urma să aibă loc o întâlnire trilaterală la care să participe cei doi lideri împreună cu Trump. Trump a descris întâlnirea de luni de la Washington drept „un prim pas foarte bun pentru un război care durează de aproape patru ani”. El a precizat că vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff coordonează aceste discuții cu Rusia și Ucraina. Președintele SUA a adăugat: „Toată lumea este foarte mulțumită de posibilitatea păcii pentru Rusia și Ucraina. La încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început aranjamentele pentru o întâlnire, la o locație care urmează să fie stabilită, între președintele Putin și președintele Zelenski. După această întâlnire, vom avea o înâlnire trilaterală, care va include cei doi președinți, și pe mine”.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Poate fi arestat Putin în Alaska dacă se întâlnește cu Trump? Liderul de la Kremlin are un mandat de arestare emis de CPI
Președintele rus Vladimir Putin se va deplasa săptămâna viitoare în Alaska pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump, informație confirmată de liderul de la Casa Albă. Putin va putea face acest lucru cu încrederea că nu va fi arestat, chiar dacă este emis un mandat internațional pe numele său. Care este explicația? Deși Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război, el nu poate fi pus în aplicare în cazul sosirii sale în Alaska. Nici Rusia, nici SUA nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, care a instituit Curtea în 2002 și, prin urmare, Putin nu poate fi arestat, scrie CNN. O țară semnatară a Statutului nu a pus în aplicare mandatul Țările semnatare al Statutului de la Roma „au obligația de a aresta și preda persoanele care fac obiectul mandatelor CPI, indiferent de funcția oficială sau naționalitatea acestora”. Cu toate acestea, Mongolia, care este membră semnatară, nu a pus în aplicare mandatul de arestare în cazul lui Putin, atunci când acesta a aterizat în țară în 2023. Din momentul în care CPI a emis mandatul internațional de arestare pe numele lui Putin, acesta a fost prudent cu itinerariile sale de călătorie. Un alt lider pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare este premierul israelian Benjamin Netanyahu. În martie 2023, CPI a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin, care „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”.
Trump anunţă data şi locul întâlnirii istorice cu Putin, cu Ucraina pe masa negocierilor
UPDATE: Donald Trump a confirmat că întâlnirea sa față în față cu Vladimir Putin va avea loc în statul american Alaska, vinerea viitoare. „Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Vladimir Putin al Rusiei va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Marele Stat Alaska. Detalii suplimentare vor urma”, a scris Donald Trump. UPDATE: Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii” ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că urmează să se întâlnească „foarte curând” cu liderul rus Vladimir Putin cu scopul de a negocia o potențială încheiere a Războiului din Ucraina, relatează CNN. Președintele de la Casa Albă a declarat „Mă voi întâlni foarte curând cu președintele Putin. Ar fi fost mai devreme, dar cred că există măsuri de securitate pe care, din păcate, oamenii trebuie să le ia”, adăugând că și Putin este deschis la o întâlnire. Conform surselor citate de CNN, Statele Unite și Rusia lucrează la un acord care să pună capăt conflictului militar din Ucraina, acord ce ar putea să consfințească ocuparea unor teritorii din Ucraina de către Rusia. Declarațiile vin după ce, la începutul săptămânii, Trump amenințase cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin nu oprește agresiunile până vineri. „Va depinde de Putin dacă termenul limită de vineri s-ar respecta”, a anunțat Trump. „Intuiția îmi spune că avem o șansă reală (N.R. de a ajunge la pace)”, a adăugat liderul de la Washington.
Mișcare majoră în negocierile privind Ucraina! Kremlinul anunță că Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni în zilele următoare
Liderii Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, urmează să se întâlnească în „zilele următoare”, potrivit unui consilier al Kremlinului, într-un nou efort diplomatic menit să pună capăt conflictului din Ucraina. Conform BBC, anunțul vine după ce Trump a declarat miercuri că există „șanse foarte bune” pentru o întâlnire trilaterală cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „foarte curând”. Întâlnirea are loc în contextul în care expiră vineri un termen-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, altfel urmând să fie introduse sancțiuni mai dure. Declarațiile liderului american vin după discuțiile purtate la Moscova de trimisul său special, Steve Witkoff, cu președintele Putin, pe care Trump le-a descris drept „foarte productive”. Kremlinul a confirmat întâlnirea Kremlinul a confirmat întâlnirea, vorbind despre un „schimb de semnale” și discuții „constructive”. Este a patra vizită a lui Witkoff la Moscova în acest an, iar Trump și-a exprimat constant optimismul că o încetare a focului este aproape, deși anterior s-a declarat dezamăgit de lipsa de rezultate. Zelenski a confirmat că a discutat cu Trump despre vizita emisarului american și și-a exprimat sprijinul pentru o eventuală întâlnire la nivel înalt. „Este necesar să stabilim calendarul și temele care urmează să fie abordate”, a scris liderul ucrainean pe rețeaua X. În ciuda eforturilor diplomatice, așteptările pentru o înțelegere până vineri sunt scăzute, iar Rusia continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Între timp, administrația Trump a impus un tarif vamal de 25% pentru importurile din India, acuzând New Delhi că susține financiar Moscova prin achizițiile de petrol rusesc.
Războiul din Ucraina, ziua 1.259. Care sunt condițiile pentru ca Putin să se întâlnească cu Zelenski / Dronele ucrainene lovesc infrastructura feroviară din regiunea Rostov
Reuters: Rafinăria din Ryazan își pierde jumătate din capacitate după un atac cu drone ucrainene Rafinăria de petrol din Ryazan, deținută de compania de stat rusă Rosneft, funcționează la doar 48% din capacitatea sa obișnuită din 2 august, în urma unui atac cu drone ucrainene, relatează Reuters. Sursele au declarat că rafinăria din Ryazan a închis două unități principale de distilare a țițeiului – CDU-3 (8.600 tone pe zi) și CDU-4 (11.400 tone pe zi) – ca urmare a atacului cu drone. Fabrica funcționează doar cu unitatea CDU-6, capabilă să prelucreze 23.200 de tone de țiței pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 48% din capacitatea totală a instalației. Zelenski îl invită pe Erdogan pentru prima vizită în Ucraina din 2022 Președintele Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan să viziteze Ucraina, în ceea ce ar fi prima sa călătorie oficială în țară din 2022, a declarat ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzheilal, potrivit The Kyiv Independent. Vizita preconizată a lui Erdogan va urma celei de-a treia runde de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, care a avut loc la Istanbul pe 23 iulie. Președintele turc, care s-a poziționat ca mediator între Rusia și Ucraina în timpul războiului pe scară largă, a vizitat anterior Lviv în august 2022, aceasta fiind singura sa vizită în țară de la începutul invaziei. Mintea lui Putin este „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, afirmă ambasadorul SUA la NATO Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că președintele rus Vladimir Putin are o minte „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, în contextul în care termenul limită acordat de Donald Trump Moscovei pentru progrese în războiul din Ucraina expiră vineri. „Este imposibil să intri în mintea lui Vladimir Putin, deoarece este bolnavă, contorsionată și probabil ilogică. Dar bănuiesc că nu vrea să se pună cu cea mai puternică armată din lume, care este cea a Statelor Unite ale Americii”, a declarat Whitaker pentru canalul american Newsmax TV. Forțele ruse se regrupează în apropierea râului Dnipro, pregătindu-se pentru o „război insular” mai activ Forțele ruse au redus temporar numărul operațiunilor de asalt în regiunea Herson în ultima zi, regrupându-se în vederea unor asalturi mai active asupra insulelor din râul Dnipro, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru Kyiv Independent. Regiunea Herson din sudul Ucrainei este încă parțial ocupată, trupele ruse fiind înrădăcinate pe malul stâng al Dnipro. De acolo, ele continuă să lanseze atacuri asupra teritoriului controlat de Ucraina, inclusiv asupra orașului Herson. Ucrainenii au lansat, luni noaptea, un atac cu drone asupra stației feroviare Tatsinskaya, situată în regiunea Rostov (Rusia), care servește drept hub logistic pentru transportul de combustibil și cereale către infrastructura din zonă, relatează kyivindependent.com. Conform autorităților ruse, s-au înregistrat cel puțin 10 explozii în întreaga regiune, iar rețeaua feroviară a fost avariată grav, ceea ce a provocat suspendarea circulației unor trenuri. Regiunea Rostov, aflată la aproximativ 100 km de granița cu Ucraina, are un rol logistic esențial pentru transportul de resurse și muniții înspre zonele de confruntare din estul Ucrainei. Olanda va furniza componente și rachete pentru sistemele Patriot destinate Ucrainei Ministrul Apărării al Olandei, Ruben Brekelmans, a anunțat că țara va trimite Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro, constând în sisteme americane Patriot și componente, inclusiv rachete interceptoare, potrivit ukrinform.net. „Ucraina are nevoie urgentă de apărare aeriană și muniție. Ca prim aliat NATO, Olanda va furniza un pachet de 500 de milioane de euro cu sisteme americane (inclusiv componente și rachete Patriot). Aceasta va ajuta Ucraina să se apere pe sine și restul Europei împotriva agresiunii ruse”, transmite pe platforma X Ruben Brekelmans. Kremlinul a anunțat că Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski. Care sunt condițiile Președintele rus Vladimir Putin este gata să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski dacă pregătirile necesare sunt făcute în prealabil, a anunțat, luni, Kremlinul, anunță Politico. „Vreau să vă reamintesc că președintele însuși nu exclude organizarea unei astfel de întâlniri după ce discuțiile necesare vor fi făcute la nivel de experți și se va ajunge la un consens”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, notează POLITICO. Cu toate acestea, el a adăugat că lucrările pregătitoare „nu au fost încă efectuate”.
Întâlnire TRUMPDan?! Hurezeanu a înmânat invitația către SUA. Oana Țoiu: Vor fi demersuri foarte clare în această direcție
Ministrul desemnat al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune luni, după audierea din comisia de specialitate din Parlament, că ministrul Emil Hurezeanu a notificat SUA pentru a stabili o întâlnire între președintele Nicușor Dan și Donald Trump. „O invitație pentru președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a fost deja transmisă de domnul Hurezeanu. (…) Vor fi demersuri foarte clare în această direcție”, transmite Oana Țoiu. Cât despre vizita unor delegații bipartizane ale Congresului SUA în România, Oana Țoiu adaugă că „mesajul în Statele Unite ale Americii a fost că România a ales parcursul european și a ales să întărească apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii”. „În acest moment au fost mai multe delegații din Statele Unite ale Americii – bipartizane, atât democrate, cât și republicane – care au venit în România nu doar ca să monitorizeze rezultatul alegerilor, și știm că mesajul a fost foarte clar: România a ales parcursul european și a ales să întărească apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Acest mesaj este foarte, foarte clar înțeles de administrația Trump, dar este la fel de clar pentru noi și în interiorul Uniunii Europene, iar viitorii pași pentru siguranța regiunii țin de deciziile NATO, de deciziile Uniunii Europene și, foarte puternic, de parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii”. Sursa FOTO: USR CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Armenii au convins-o pe Andreea Răducan. Ce va face la Botoşani marea gimnastă a României
Vineri, 23 mai, Andreea Răducan va fi prezentă la Botoșani pentru un eveniment cu totul și cu totul special. Acesta este organizat de Uniunea Armenilor din România și se adresează elevilor. Ei vor avea astfel prilejul de a fi în față cu una dintre sportivele care au reprezentat cu cinste România la cel mai înalt nivel. Fosta gimnastă se poate lăuda cu o mulțime de performanțe, atât olimpice, cât și europene. Născută pe 30 septembrie 1983, la Bârlad, a făcut parte din generația care a urmat după retragerea unor alte nume importante precum Lavinia Miloșovici și Gina Gogean, debutând într-o competiție internațională 15 ani mai târziu, la Campionatele Europene de Juniori (Antwerpen, Belgia), în care a ocupat poziția a patra la individual compus. Au urmat Campionatele Mondiale din 1999 – unde a câștigat finala la sol și a obținut locul cinci la individual compus – , dar și Jocurile Olimpice din 2000, găzduită de Sydney, unde a cucerit medalia de aur în proba destinată echipelor. Andreea Răducan, întâlnire cu elevii din Botoșani Pe 23 mai, Andreea Răducan le va vorbi elevilor despre performanțele remarcabile, sacrificiile făcute pentru a reuși, dar și rolul României în gimnastica mondială. Evenimentul va avea loc la ora 12.30, în aula Colegiului Național „A. T. Laurian” din Botoșani. Rolul de organizator i-a revenit Uniunii Armenilor din România – Filiașa Botoșani, în parteneriat cu Colegiul Național „A.T.Laurian”, Clubul Sportiv Școlar Botoșani, Liceul cu program Sportiv Botoșani și Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani. Dezvăluiri despre retragerea medaliei: „A fost frustrant și greu de gestionat” În 2000, la Sydney, Andreea Răducan a avut parte și de un moment dureros, care i-a marcat cariera. Vorbim, evident, despre medalia de aur cucerită în proba de individual compus și retrasă de Comitetul International Olimpic după ce a fost depistată pozitiv la un control doping. „Cumva, pentru că eram un copil la momentul acela, a fost bine și n-a fost bine. A fost bine pentru faptul că nu am ținut să despic firul și pur și simplu am zis că nu înțeleg ce se întâmplă. Pe de altă parte, mi-a fost foarte greu să reușesc să îmi găsesc cuvintele pentru a-mi susține nevinovăția. Cum să te justifici pentru ceva ce nu ai făcut? Mi se aduceau niște acuze pe care nu le înțelegeam. Mă gândeam că eu m-am dus în sala de antrenament, m-am pregătit atâta amar de vreme, am mers la concurs, am reușit ca în acea zi de concurs să am evoluții foarte bune pe toate cele patru aparate, să adun punctajul cel mai bun. Am făcut tot ceea ce a depins de mine. I-am spus medicului că mă doare capul, nici nu știu ce am primit de la el… Nu era treaba mea. Treaba mea era să-mi fac treaba foarte bine, conștiincios, serios, așa cum o făcusem de fiecare dată, și să obțin acea medalie. Este absolut frustrant să vezi o mare de oameni în fața ta care te întreabă fiecare pe rând: «Și, totuși, ce s-a întâmplat, de ce ți-au luat medalia?». Ce să le spun, ce cuvinte să găsesc, să le explic că de fapt eu nu am un răspuns pentru chestiunea asta? Nu știu ce s-a întâmplat, nu știu ce a fost, nu știu a cui este vina, dar cu siguranță nu este a mea. Primul sentiment pe care îl ai este de a abandona totul pentru că te simți nedreptățit, vezi oamenii lipsiți de demnitate, decizii luate pe genunchi, fără ca cineva să le gândească și să și le asume într-un mod corect cu mintea unui adult. A fost frustrant și greu de gestionat”, spunea fosta gimnastă, nu cu mult timp în urmă, pentru adevărul.ro.
Un înotător român şi întâlnirea care i-a marcat viața: „Ce am văzut în apă în dreptul Muntelui Athos… Era fosforescent”
La 38 de ani, Bogdan Zubargiu se poate lăuda cu o poveste de viață demnă de filmele de Hollywood. Pasiunea pentru înotul pe distanțe lungi, în ape deschise, i-a purtat pașii în toate colțurile lumii. Episodul care îi va rămâne veșnic întipărit în memorie, după cum a recunoscut chiar el, într-un interviu acordat recent – s-a petrecut în Grecia. Mai exact, în dreptul Muntelui Athos, unde a fost martorul unui fenomen straniu: o mulțime de meduze care se grupau și formau astfel un „șarpe fosforescent”. După ce a impresionat în cursele de marathon swimming – în care a înotat doar în slip, fără costum de neopren și fără posibilitatea de a intra în contact cu staff-ul său din barcă – , românul se pregătește să-și testeze limitele în noi experiențe dificile. Una dintre ele presupune traversarea Strâmtorii Gibraltar. Bogdan Zurbagiu, marcat de ceea ce a văzut când a înotat în dreptul Muntelui Athos Ajuns în dreptul Muntelui Athos, înotătorul a crezut că în apă erau șerpi. Nu mică i-a fost, însă, mirarea când a aflat ce s-a întâmplat, de fapt în acele momente. „În Grecia, am traversat cele două mari golfuri de pe continent. În dreptul Muntelui Athos, la un moment dat am observat un fel de șarpe fosforescent. Le spuneam celor de pe barcă că sunt șerpi în apă sau, în orice caz, niște vietăți foarte lungi. Pe barcă erau un român, un prieten de-al meu, și doi greci care făceau pilotajul și observarea. Și spuneau că nu există așa ceva în apele lor. De fapt, am înotat într-o perioadă în care un anumit tip de meduze se grupează și creează o formațiune lungă de câțiva metri, ca un șarpe. (n.r. Te-au și urzicat meduzele?) Da, dar nu acolo, ci în Australia. În canalul Rottnest erau diverse meduze și, la un moment dat, am simțit o arsură extrem de intensă pe corp. Nu am văzut ce m-a lovit, să spun așa, doar m-am ales cu acele înțepături. Tot în timpul acelei curse a apărut un rechin. Nu m-am întâlnit cu el, dar m-am dus pregătit pentru o astfel de întâlnire. În timpul înotului și-a făcut apariția un rechin, așa cum se întâmplase și cu un an înainte. Organizatorii dispuneau de un elicopter și de ambarcațiuni, monitorizând prezența rechinului și având grijă ca înotătorii să fie în siguranță”, a dezvăluit Zurbagiu pentru gsp.ro. Și-a propus să înoate 28 de kilometri, de la Capri la Napoli După cursele din strâmtoarea Gibraltar și Canalul Mănecii, Bogdan va merge direct în Italia, pentru a parcurge înot distanța dintre insula Capri și Napoli. Adică nu mai puțin de 28 de kilometri. „Urmează strâmtoarea Gibraltar, apoi Canalul Mânecii. Între cele două voi mai avea un înot între insula Capri și Napoli, de aproximativ 28 de kilometri. Când intrăm în iarnă și de obicei când termin competițiile, intru într-un moment în care îmi caut motivația pentru anul următor. Volumul și intensitatea antrenamentelor se reduc, focusul meu se mută către alte zone, încerc să mențin contactul cu apa și încep să identific unde mi-ar plăcea să mă duc, unde aș vrea să mă înscriu, acolo unde mă pot înscrie de pe un an pe altul. De exemplu, la Canalul Mânecii am aplicat acum vreo 2 ani, iar la Gibraltar țin minte că am depus documentația în 2019. Deci ești cumva angajat pe termen lung în aceste experiențe”, a explicat Bogdan Zurbagiu.