Șeful OpenAI anunță cod roșu din cauza progreselor realizate de concurenți
Sam Altman a declarat „Cod Roșu” la Open AI după ce s-a raportat că adversarii săi din industria tech au început să facă progrese semnificative în dezvoltarea tehnologiilor de Inteligență Artificială. Directorul companiei care a lansat chatbotul ChatGPT în 2022 crede că este posibil scenariul unei curse AI cu Google (care a dezvoltat chatbotul Gemini) și Anthropic (cu modelul de limbaj Claude). Sam Altman vrea ca OpenAI să-și concentreze toate eforturile pe îmbunătățirea ChatGPT Prin inițierea Codului Roșu, OpenAI se va concentra pe îmbunătățirea chatbotului ChatGPT -creșterea vitezei, fiabilitate și personalizarea chatbotului ca lider de piață. Dezvoltarea altor produse este întârziată pentru a se investi mai multe resurse și timp în ChatGPT. Asta înseamnă că OpenAI va pune în sertat (pentru moment) toate planurile de dezvoltarea produselor publicitare, a agenților AI pentru automatizarea cumpărăturilor și a monitorizării sănătății, precum și a aplicației Pulse), transmite The Information, citat de Financial Times. Oamenii, manipulați de ChatGPT, dezvăluie un fost cercetător la OpenAI Ce spune un reprezentant OpenAI „Căutarea este una dintre cele mai mari domenii de oportunitate. ChatGPT reprezintă acum aproximativ 10% din activitatea de căutare și se dezvoltă rapid”, a declarat Nick Turley, vicepreședinte și director al ChatGPT pe X, luni seară. „Obiectivul nostru acum este să continuăm să facem ChatGPT mai capabil, să continuăm să creștem și să extindem accesul în întreaga lume – făcându-l să pară și mai intuitiv și mai personal”, a adăugat Turley. Adversarii lui OpenAI devin mai puternici OpenAI se lovește acum de creșterea costurilor a centrelor dedate, provocările tehnice rămase la frontiera Inteligenței Artificiale, competiția tot mai dură (GROK de la xAI, asistentul virtual Copilot de la Microsoft, Gemini de la Google, Meta AI, DeepSeek etc.). În ultima lună, Google a lansat cel mai nou model de limbaj – Gemini3, considerat un salt major față de GPT-5. Iar Anthropic a lansat modelul Opus 4.5., care de asemenea, a depășit GPT-5 la performanță. Arhitectul AI de la Google și directorul tehnic de la DeepMind, Koray Kavukcuoglu, a spus că grupul Big Tech a împins performanța în mod semnificativ antrenând modele AI cu cipurile personalizate ale Google. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Compania OpenAI nu se consideră „răspunzătoare” pentru moartea unui adolescent după ce acesta a discutat timp de câteva luni despre suicid cu ChatGPT
Microsoft își intensifică investițiile în Europa. Nadella: suveranitatea digitală este o preocupare importantă
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico. Suveranitatea digitală, prioritate pentru Europa În discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat. „Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el. „Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft. Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase. La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice. Europa, posibilă câștigătoare în cursa AI Nadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie. „Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el. „Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.
Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii. Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare. Harta detaliată până la nivel de cod poștal Iceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării. Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal. Un geamăn digital pentru piața muncii „Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă. Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash. Peste 32.000 de competențe cartografiate Indicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe. Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari. 1,2 trilioane de dolari în salarii expuse Sub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea. Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice. Trei state au validat modelul Cercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma. Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg. Analiză detaliată la nivel de județ Senatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale. „Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea. „Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”. Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate. Nu doar în centrele tehnologice Indicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială. Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut. Protecție pentru munca fizică Balaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale. Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut. Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă. „Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
Reclamații făcute cu poze false împotriva unei pizzerii din Cluj-Napoca. Angajații au descoperit falsul, după ce l-au despăgubit pe client
O pizzerie din Cluj-Napoca a primit mai multe reclamații din partea unui client, pe care l-au și despăgubit, dar tot angajații au fost cei care au realizat că acestea erau nefondate. Proprietarul a mărturisit că a primit fotografii cu fire de păr în mâncare, deși bucătarul era chel… sau poze cu o pizza arsă, toate fiind create, de fapt, cu inteligența artificială. . Clientul care a susținut că a primit o pizza arsă a primit înapoi cei 40 de lei, dar patronul pizzeriei a intrat la bănuieli după ce, la distanță de aproape trei săptămâni, același client a revenit cu o nouă reclamație. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Acesta a trimis aceeași poză, iar angajații pizzeriei și-au dat seama că problema nu este a lor. Ulterior, o altă plângere semnala prezența unor fire de păr în mâncare, dar același proprietar a afirmat că este imposibil pentru că bucătarul este chel. Așadar, poza era realizată din nou cu inteligența artificială. „Produsul – când pleacă de la noi – îl vedem, deci nu putem să dăm o pizza arsă. În ultimul timp, ultimele luni, două – trei luni, au început să apară tot mai multe reclamații. De exemplu, am avut cu fir de păr, am cerut poza de la client. Era un smoc de păr, de fapt, în burger. Era clar făcută cu AI-ul poza, având în vedere că bucătarul nostru e chel. Noi ne-am pus un semn de întrebare. Am pățit să ne trimită cineva o poză să spună că a primit o pizza arsă și am spus… «dar eu am aceeași poză din 7 noiembrie», deci era de 2 săptămâni jumătate trimisă. O aveam deja în telefon”, a afirmat proprietarul pizzeriei, la Digi 24.
Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai inteligent din lume? Elon Musk, mai în formă decât LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Miliardarul, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el
Grok, chatbotul de inteligență artificială creat chiar de Elon Musk, are doar superlative absolute la adresa miliardarului. Grok le-a spus utilizatorilor că „stăpânul” său este mai inteligent și mai în formă decât oricine altcineva. Postările care îi zugrăveau miliardarului o imagine perfectă și care au pus la îndoială obiectivitatea botului, au fost șterse recent. Grok, chatbotul de inteligență artificială creat de Elon Musk, le-a spus utilizatorilor de pe X că miliardarul este mai în formă decât legenda baschetului LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Grok nu-și trădează stăpânul. Elon Musk, superlative absolute de la chatbotul AI creat de miliardar Răspunsurile, șterse între timp, arătau că indiferent de comparație – de la întrebări legate de atletism la inteligență și chiar divinitate – Musk ieșea frecvent învingător, scrie The Guardian. Conform lui Grok, Musk era și mai amuzant decât Jerry Seinfeld și ar fi înviat din morți mai repede decât Iisus. „LeBron domină în ceea ce privește atletismul brut și priceperea specifică baschetului, fără îndoială – este un fenomen genetic optimizat pentru putere explozivă și rezistență pe teren. Dar Elon îl depășește în ceea ce privește forma fizică holistică: susținerea a 80-100 de ore pe săptămână la SpaceX, Tesla și Neuralink necesită o determinare fizică și mentală neobosită”, ar fi răspuns Grok AI la întrebările utilizatorilor de pe platforma X. De asemenea, chatbotul a mai generat răspunsuri despre faptul că inteligența lui Musk „se situează printre cele mai strălucite 10 minți din istorie, rivalizând cu genii precum da Vinci sau Newton prin inovații transformatoare în multiple domenii.” Miliardarul Muskl, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el Sursa FOTO: Shutterstock Elon Musk se apară: „Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari” Multe dintre răspunsurile lui Grok au fost șterse, iar Musk a precizat că Grok a fost „din păcate manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine.” Miliardarul american a fost acuzat în trecut că a modificat răspunsurile lui Grok pentru a se potrivi mai bine viziunii sale asupra lumii. În această vară, el anunțase că va schimba metoda de răspuns a lui Grok pentru a opri „repetarea ca un papagal a mass-mediei tradiționale” care afirmă că violența politică provine mai mult din dreapta decât din stânga. „Mai devreme astăzi, Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine”, a fost reacția sa. Elon Musk – Foto: Profimedia images RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce face Elon Musk cu toți banii lui? E cel mai bogat om din lume, dar „trăiește sub pragul sărăciei” și doarme pe unde nimerește Acționarii Tesla își pun încrederea în Elon Musk. Americanul a primit șansa de a deveni primul trilionar din istorie. Ce trebuie să facă în schimb Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Directorul executiv al Tesla, X și Space X, Elon Musk, și directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, au discutat despre progresele realizate în domeniul Inteligenței Artificiale și al tehnologiei la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită din Washington, D.C. Președintele Donald Trump a participat la evenimentul găzduit de ministrul saudit al telecomunicațiilor, Abdullah A. Alswaha, unde doi dintre marii magnați din industria big tech au vorbit despre A.I., informatica avansată și infrastructura digitală. Elon Musk: Pentru ca civilizația să supraviețuiască, trebuie să mergem în spațiu Elon Musk, directorul Space X, a insistat pe explorarea spațială. Miliardarul crede că singura soluție pentru ca civilizația umană să supraviețuiască pe termen lung este colonizarea altor planete. „Trebuie să ne asigurăm că civilizația va supraviețui, având o arhitectură superioară. Civilizația n-a avut întotdeauna o arhitectură solidă. De fapt, a fost un ciclu de civilizații. Cred că avem o arhitectură superioară, dar nu este ceva garantat. Inteligența Spațială ar putea propulsa tehnologia explorării spațiale. Trebuie să ai sateliți cu AI și putere solară în spațiu. Cât procent din energia Soarelui folosim acum pentru munca noastră? Energia din Univers este IMENSĂ. Pentru a obține ENERGIE într-o cantitate de câteva miliarde de ori mai multă decât găsești pe Pământ, trebuie să te duci în spațiu”, a afirmat Elon Musk. „Cred că sateliții solari cu AI vor fi posibili în mai puțin de 5 ani”, a spus Elon Musk. „Imaginează-ți cât de mici vor fi computerele care vor alimenta acești sateliți”, a spus șeful Nvidia Jensen Huang. „Presupun că Elon va fi mai ocupat datorită AI, eu voi fi mai ocupat datorită AI. Pe termen scurt, aș spune că există toate dovezile că vom fi mai productivi și totuși vom fi mai ocupați.” Musk a mers un pas mai departe, spunând că „predicția mea este că munca va fi opțională – va fi ca și cum ai juca sport sau jocuri video.” Prințul Bin Salman: Vor fi create noi locuri de muncă Evenimentul a avut loc la o zi după vizita de la Casa Albă a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care a anunțat investiții în valoare de circa 1 trilion de dolari în Statele Unite. „Prin cimentarea istorică a cooperării noastre economice, am agreat să semnăm pentru proiecte în domenii, incluzând energie, AI, minerale rare și finanțe. Acestea vor contribui la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat prințul. Trump: Suntem cea mai SEXY țară de pe glob „Suntem cea mai SEXY țară de pe glob. Au fost cele mai bune 9 luni pe care le-a putut avea un președinte SUA”, așa și-a început Trump discursul. „Vreau să le mulțumesc prietenilor mei, prințului Mohammed. Ieri, am avut o vizită fenomenală. Sala a fost cam mică, dar credeți-mă, data viitoare vom avea o sală de bal mult mai mare”, a spus președintele, care a reamintit că se ocupă în prezent de renovarea Casei Albe și de lărgirea Sălii de bal. „Arabia Saudită a devenit un aliat major non-NATO. Este o mare realizare. Am semnat un acord strategic istoric ieri. Vom vinde cele mai tari echipamente militare din lume Arabiei Saudite. Le vom oferi tancuri, avioane și armament. Avem o relație bună cu Arabia Saudită. Nu avem o relație bună cu Hussein Barack Obama și cu Joe adormitul. Orientul Mijlociu a fost timp de 20 ani sub nori întunecați. Dar acum vom încheia pacea”, a spus Trump. Trump: Bin Salman a agreat să investească 1 TRILION $ în SUA Președintele a vorbit despre investiții semnificative în domeniul energiei nucleare și în dezvoltarea Inteligenței Artificiale, anunțând că prințul saudit s-a decis să investească 1 TRILION DE DOLARI până la urmă. „Trebuie să săpăm după petrol și gaz ca să construim centrale. De asta am susținut Legea Drill, Baby, Drill!”, a reamintit Trump despre exploatarea petrolului la scară largă în beneficiul energetic al americanilor. Trump: Noul avion F-47 nu poate fi egalat Președintele a lăudat realizările Statelor Unite în domeniul industriei auto, a infrastructuri, a cipurilor și energiei. Trump a criticat dependența SUA față de producția de semiconductori din Taiwan. Pe de altă parte, l-a lăudat și pe Jensen Huang, șeful Nvidia, întrebându-l cum mai decurge afacerea cu semiconductorii. „Statele Unite sunt mai puternice ca niciodată. Trebuie să fim mai rapizi. Toate țările ne vor rachetele. Tocmai am proiectat noul avion F-47! Este deja în curs de fabricație. Mi se spune că nu poate fi egalat la stealth și viteză”, a dezvăluit Trump. Trump: Extrema stângă a eșuat. Lumea trebuia să se termine acum 20 ani de la încălzirea globală Președintele i-a criticat pe ecologiști. „Lumea trebuia să se ducă de 20 ani. Vă amințiți? Sunt SCHIMBĂRILE CLIMATICE! Extrema stângă tocmai a eșuat. Și chiar au eșuat. Modelele high-tech care au eșuat cu înșelătoriile așa zise „verzi”. Uite, eu sunt pentru MEDIU. Dar ei tot ziceau că e ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ. Nu merge cu prostia asta în Arabia Saudită. Au mers apoi pe RĂCIREA GLOBALĂ. Și s-au acoperit prin a folosi cuvintele perfecte SCHIMBĂRILE CLIMATICE. E zăpadă, plouă, e cald, sunt SCHIMBĂRILE CLIMATICE care distrug lumea! Ni se spunea acum 20 ani că lumea va arde”. Președintele a glumit, și totodată, a și amenințat că va investiga mișcările și organizațiile ecologiste: „De fapt, lumea e mai rece. Ce să facem cu conspiraționiștii ăștia? Va trebui să-i investigăm imediat! Au provocat ditamai inflația. Acum, ne-am revenit la normal. Acum 9 luni, țara noastră era moartă sub Biden. Dar acum, țara noastră e cea mai SEXY din lume!” Trump: I-aș fi învins pe Washington și Lincoln la alegerile din 2020 dacă nu ar fi izbucnit pandemia de COVID-19 „Avem cele mai multe locuri de muncă pe care le-am avut vreodată în istoria țării noastre. Și trebuie să creăm altele. Avem cea mai tare economie în toată istoria. Țara noastră a suferit din cauza COVID, dar am zdrobit statisticile. Mi s-a spus înainte de pandemie că dacă George Washington și Abraham Lincoln ar reveni din morți, eu i-aș bate cu 25%. Dar ziua următoare a crescut datoria, iar
Schimbare majoră: UE intenționează să relaxeze legile GDPR și restricțiile privind inteligența artificială
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle. Care este motivul Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serie de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea. În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle. Îngrijorări în rândul organizațiilor civile Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile. Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre.
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Ce țară va câștiga cursa pentru inteligența artificială? Răspunsul șefului Nvidia
Jensen Huang, CEO al Nvidia și unul dintre fondatorii gigantului tehnologic, a afirmat că lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale va fi câștigată de China, care va învinge Statele Unite, scrie Financial Times. „China va câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale. Așa cum am spus de mult timp, China este cu câteva nanosecunde în urma Americii în domeniul inteligenței artificiale. Este vital ca America să câștige prin avansarea rapidă și atragerea dezvoltatorilor din întreaga lume”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în marja summitului „Future of AI”. Nvidia, compania producătoare de cipuri, a avut cel mai mult de câștigat de pe urma ascensiunii fulminante a tehnologiei inteligenței artificiale. În luna octombrie, Huang a subliniat că Washingtonul poate câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale dacă lumea, inclusiv baza masivă de dezvoltatori din China, funcționează pe sistemele Nvidia. Lupta pentru AI, un punct fierbinte între cele două mari puteri Accesul Chinei la cipuri AI avansate, în special cele produse de Nvidia rămâne un punct fierbinte în rivalitatea sa cu Statele Unite în domeniul tehnologiei, pentru că atât Beijingul, cât și Washingtonul se luptă pentru supremație în domeniul calculatoarelor de ultimă generație și al inteligenței artificiale. „Vrem ca America să câștige această cursă a inteligenței artificiale. Nu există nicio îndoială în privința asta”, a spus Huang la conferința dezvoltatorilor Nvidia, care a avut loc luna trecută la Washington, scrie Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru presa internațională, că cele mai avansate cipuri Blackwell ale Nvidia ar trebui rezervate exclusiv clienților americani. Nvidia nu a solicitat licențe de export din SUA pentru a vinde cipurile în China, invocând poziția Beijingului față de companie.