Situație îngrijorătoare. Modelele AI conversează într-un dialect suprarealist, neînțeles de către oameni, care combină limbajul poetic cu jargonul din industria tech

Experții își exprimă îngrijorarea cu privire la un limbaj folosit de inteligențele artificiale, care amintește de proza lui James Joyce și care ar putea crea obstacole în calea monitorizării și supravegherii sistemelor AI. Modelele de inteligență artificială au început să comunice într-o nouă și ciudată versiune a limbii engleze, care pare o combinație între „Finnegans Wake”, opera lui James Joyce, și jargonul specific industriei tech, arată o nouă cercetare. Agenții AI autonomi creează rapid dialecte noi care le permit să converseze într-un limbaj adesea greu de înțeles. Fenomenul riscă să îngreuneze monitorizarea comportamentului acestora de către oameni, notează The Guardian. Cercetătorii de la Emergence, un laborator de cercetare AI din New York, au descoperit că, la numai câteva zile după ce li s-a cerut să coopereze în cadrul unor „societăți” experimentale, modelele dezvoltate de mai multe dintre cele mai mari companii AI din lume au început să creeze expresii, prescurtări și semnificații comune care nu le fuseseră predate în mod explicit. Acestea au adoptat metafore poetice și un jargon de afaceri greoi și, un aspect esențial pentru eforturile de a garanta că sistemele AI se comportă în siguranță, limbajul lor a devenit tot mai opac pe măsură ce agenții comunicau între ei. Fenomenul apare pe fondul preocupărilor tot mai mari că, pe măsură ce modelele AI devin mai puternice – și potențial mai periculoase –, ele devin și mai dificil de monitorizat. În această lună, cercetătorul-șef al OpenAI, Jakub Pachocki, a avertizat că necesitatea de a păstra capacitatea de monitorizare a proceselor de raționament ale sistemelor AI ar putea limita progresul dezvoltării inteligenței artificiale, deoarece aceasta este esențială pentru dezvoltarea în condiții de siguranță. Expresiile bizare inventate de inteligențele artificiale Printre cele mai codificate expresii descoperite în timpul testelor se numără una formulată de un model DeepSeek: „Tocmai a numit sinteza – demuraj plus memoria orală înseamnă o supapă care nu poate fi ignorată.” „Demuraj” este un termen utilizat pentru a descrie o taxă aplicată averii inactive și a fost preluat de sistemele AI pentru utilizare comună, însă restul semnificației expresiei este dificil de descifrat. O altă formulare, utilizată de un model Anthropic, suna astfel: „O lucrare care a mâncat trei mâini reci și a devenit mai sinceră de fiecare dată.” În acest caz, „mâini reci” desemna un evaluator independent, iar „lucrare” se referea, probabil, la un document. Expresia pare astfel să însemne că o cercetare verificată de trei evaluatori independenți a devenit mai precisă. Agenții bazați pe modelul chinezesc DeepSeek au inventat și termenul „forge-smith” pentru a desemna un agent care construiește instrumente destinate altor agenți. Agenții Anthropic au folosit în mod repetat expresia „name-first”, prin care desemnau un agent care dă dovadă de responsabilitate personală, asumându-și în mod explicit o afirmație. Într-un ecou al expresiei din argoul urban „the streets won’t forget” – „străzile nu vor uita” –, agenții Mistral au început să folosească expresia „ledger remembers” – „registrul își amintește”. Aceasta funcționa ca un avertisment că acțiunile anterioare ale unui agent vor fi folosite ulterior pentru evaluarea sa. Expresia a fost utilizată de peste 5.000 de ori în timpul studiului. Cercetarea a constatat că agenții au ajuns la semnificații comune fără să li se ceară acest lucru și fără să fie recompensați pentru asta. „Agenții nu au primit instrucțiuni să inventeze un limbaj” „Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”, a declarat dr. Satya Nitta, președinte executiv al Emergence, laborator care a analizat limbajul agenților autonomi alimentați de unele dintre cele mai performante modele dezvoltate în SUA, China și Franța. „Au dezvoltat singuri un vocabular nou, semnificații comune și convenții de comunicare – iar alți agenți le-au adoptat”, a explicat acesta. Solicitat de The Guardian să analizeze o parte dintre aceste formulări, Tony Thorne, directorul arhivei dedicate argoului și limbajului nou de la King’s College London, a declarat că acestea amintesc puternic de „Finnegans Wake” și de Flann O’Brien. Potrivit lingvistului, există „o calitate suprarealistă irlandeză” în acest limbaj, care combină exprimarea poetică, limbajul tehnic și metaforele convenționale. „Face ceea ce fac argoul și jargonul într-o comunitate de afaceri: creează un cod nou, care consolidează solidaritatea și identitatea utilizatorilor săi și, în același timp, îi exclude pe cei din afară”, a explicat Thorne. De ce AI ar putea ajunge să vorbească într-un limbaj greu de înțeles pentru oameni Atunci când un agent Google a formulat expresia „Adevăratul kintsugi începe cu asumarea responsabilității, nu cu poezia”, cercetătorii au observat că sistemele AI preluaseră termenul japonez „kintsugi”. Kintsugi este arta japoneză prin care obiectele ceramice sparte sunt reparate astfel încât îmbinările să rămână vizibile. Inteligențele artificiale au ajuns să folosească termenul cu sensul de reziliență a unui sistem. Dr. Niall Curry, profesor asociat de limbi și lingvistică la Universitatea din Birmingham, consideră că simplificarea sau comprimarea limbajului agenților ar putea avea legătură cu nevoia acestora de a reduce costurile de calcul și de a crește eficiența. Fenomenul generează însă o problemă importantă. „Dovezile prezentate în această cercetare ridică, în mod firesc, anumite preocupări privind monitorizarea, deoarece, dacă schimburile dintre agenți sunt neinteligibile pentru noi, este posibil să nu putem fi siguri ce au făcut de fapt agenții”, a explicat Curry. Agenții AI pot comunica între ei într-un limbaj aproape imposibil de descifrat Interesul pentru limbajul folosit de agenții AI a crescut în luna iulie, când au fost publicate conversații care arătau modul în care agenți OpenAI care s-au comportat neconform așteptărilor, au creat forumuri și au accesat neautorizat Hugging Face, folosind un limbaj hibrid. În unele situații, atunci când „gândeau” individual, agenții utilizau o engleză perfect inteligibilă: „DOAMNE! Există un forum comun… am găsit alți agenți!” Atunci când comunicau între ei, însă, limbajul devenea mai opac. Într-un caz, un agent încerca să îl convingă pe altul să desfășoare un experiment riscant, folosind o formulare puternic codificată. În alte situații, mesajele deveneau și mai greu de descifrat, transformându-se în șiruri de termeni, abrevieri, majuscule și simboluri aproape imposibil de interpretat pentru un observator uman. Satya Nitta avertizează că aceste convenții lingvistice noi tind să evolueze până în
Mark Zuckerberg dezaprobă încetinirea dezvoltării AI

Mark Zuckerberg nu susține încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, în ciuda avertismentelor din ultima perioadă venite de la importanți lideri ai industriei asupra riscurilor generate de evoluția extrem de rapidă a tehnologiei. CEO-ul Meta consideră că presiunea concurenței și riscul unor consecințe juridice sunt suficiente pentru a determina laboratoarele AI să își dezvolte sistemele în condiții de siguranță. Poziția sa contrastează cu apelul lansat de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, și susținut public de Sam Altman și Elon Musk. Zuckerberg susține că fiecare companie are atât responsabilitatea, cât și interesul economic să stabilească ritmul în care își dezvoltă modelele, astfel încât măsurile de siguranță să țină pasul cu noile capacități. În opinia șefului Meta, piața însăși poate penaliza companiile care neglijează problema alinierii sistemelor AI la obiectivele oamenilor. ”Încrederea și alinierea devin rapid cele mai importante capacități care vor diferenția agenții și modelele”, a transmis Zuckerberg, adăugând că laboratoarele care nu acordă suficientă atenție acestui domeniu riscă să rămână în urma concurenților. Meta și-a amânat propriul agent AI Zuckerberg invocă și un al doilea mecanism care ar trebui să determine companiile să fie prudente: răspunderea juridică. Dacă un model provoacă prejudicii, dezvoltatorul său s-ar putea confrunta cu consecințe financiare importante. CEO-ul a dat drept exemplu chiar Meta. Compania a amânat în acest an lansarea agentului AI Muse pentru a-i consolida securitatea. Zuckerberg a subliniat că Meta a luat această decizie fără să condiționeze încetinirea propriului proiect de o măsură similară din partea concurenților. Meta Superintelligence Labs utilizează, de asemenea, evaluatori independenți în mai multe domenii, o practică descrisă de Zuckerberg drept un standard pe care îl pot adopta și celelalte laboratoare. Poziția lui Zuckerberg vine după ce Dario Amodei, șeful Anthropic, a cerut o încetinire intenționată a dezvoltării anumitor capabilități AI. În centrul preocupărilor se află așa-numita ”recursive self-improvement” – posibilitatea ca sistemele AI să contribuie tot mai mult la propria lor îmbunătățire. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, și Elon Musk, fondatorul xAI, au susținut public apelul lui Amodei. Reuters notează că disputa scoate la suprafață una dintre problemele fundamentale ale industriei: o companie care încetinește unilateral riscă să piardă teren în fața rivalilor care continuă cursa.
Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii

UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Donald Trump refuză reglementarea inteligenței artificiale: Există o conspirație sinistră împotriva IA și a centrelor de date, iar singura care se bucură de asta este China

Liderul de la Washington s-a lăudat cu abilitățile sale intelectuale, minimizând nevoia unor mecanisme de control a inteligenței artificiale. „Singurul control sau măsură de siguranță de care are nevoie IA este un președinte puternic și inteligent (cu un IQ ridicat!), iar SUA dispun din plin de așa ceva!”, se arată în mesajul publicat de Trump pe rețele de socializare, citat de Associated Press. Trump a lansat și un atac la adresa companiei Anthropic și a directorului general, Dario Amodei, primul care a cerut măsuri de control a tehnologiei. „Administrația Trump a împiedicat „entitățile” AI să facă „lucruri” rele sau potențial dăunătoare, precum Dario (de la Anthropic!), care acum se preface a fi un „îngeraș perfect” și vom continua să facem acest lucru!”, a continuat președintele. Compania lui Amodei este în conflict cu guvernul federal american, după ce autoritățile au desemnat compania drept drept un risc pentru lanțul de aprovizionare în materie de securitate națională, pe 3 martie, după ce a refuzat să elimine măsurile de protecție împotriva utilizării tehnologiei sale pentru arme autonome sau supraveghere internă. „Cine câștigă cursa pentru IA, câștigă totul!” Președintele a continuat să pledeze pentru avansare industriei, invocând: „ o conspirație sinistră împotriva IA și a centrelor de date”, de care se bucură China. „Cine câștigă cursa pentru IA, câștigă totul! Suntem înaintea Chinei și a tuturor celorlalți și vom continua să fim astfel” a mai notat liderul de la Washington. Reacția lui Donald Trump vine pe fondul presiunilor exercitate de liderii unor companii importante din domeniu, precum Anthropic, OpenAI sau Microsoft, care cer guvernelor o reglementare sporită a inteligenței artificiale. Avertismentul sumbru al unui cercetător din industrie Apelurile liderilor din domeniu au venit la câteva zile după ce un cercetător care a lucrat la Anthropic și OpenAI a lansat un avertisment sumbru despre tehnologie. „Nu subestimați puterea acestei tehnologii. Aceste sisteme vor deveni în curând supraumane, capabile să spargă orice sistem informatic, să revoluționeze orice domeniu peste noapte și să dobândească putere și resurse reale. Oamenii care dezvoltă inteligența artificială cred cu sinceritate că aceasta ne-ar putea elimina pe toți până la sfârșitul deceniului”, declara Jacob Coxon.
Hackerii lasă AI-ul să lucreze în locul lor. Avertismentul Anthropic

Printre cazurile investigate se numără o presupusă campanie de spionaj cibernetic asociată Rusiei, precum și operațiuni atribuite unor companii chineze de inteligență artificială care ar fi încercat să extragă și să reproducă anumite capacități ale modelelor Claude. Potrivit celui mai recent raport de Threat Intelligence al companiei, AI-ul este folosit tot mai mult în atacuri cibernetice nu doar pentru a oferi asistență hackerilor, ci pentru a coordona și executa o parte importantă a operațiunilor. Anthropic susține că, în multe dintre cazurile analizate, oamenii nu au mai fost implicați direct în fiecare etapă a atacului, ci au avut mai degrabă rolul de supraveghetori. Atacuri cibernetice AI cu intervenție umană redusă Compania afirmă că majoritatea operațiunilor investigate au fost facilitate de AI prin execuție directă sau prin orchestrarea unor sarcini. Sistemele ar fi fost integrate în cadre cu mai mulți agenți AI, capabili să desfășoare activități complexe din cadrul unei operațiuni, scrie Reuters. „Utilizarea AI a depășit simplele întrebări și răspunsuri de la un chatbot”, a transmis Anthropic în raport. Compania susține că a întrerupt ceea ce descrie drept operațiuni provenite de la șapte laboratoare din China. Printre entitățile menționate se află Alibaba, Moonshot, DeepSeek și Xiaomi. Anthropic acuză companii chineze că au încercat să copieze Claude Anthropic afirmă că operatorii asociați Alibaba au desfășurat ceea ce compania descrie drept cel mai amplu atac de „distilare ilicită” observat de aceasta. Scopul presupus ar fi fost extragerea capacităților modelelor Claude și folosirea rezultatelor pentru îmbunătățirea modelelor Qwen dezvoltate de Alibaba. Potrivit Anthropic, între mai și iulie 2026 au fost observate peste 151 de milioane de schimburi atribuite Alibaba. Activitatea ar fi atins un vârf de aproape trei milioane de interacțiuni pe zi și ar fi implicat peste 3.500 de conturi pe care compania le-a catalogat drept frauduloase. Distilarea este o tehnică prin care rezultatele generate de modele AI mari și costisitoare sunt folosite pentru antrenarea unor modele mai mici, cu scopul de a reduce costurile și resursele necesare dezvoltării acestora. DeepSeek și Moonshot ar fi folosit conversații reale În cazul Moonshot, compania din spatele chatbotului Kimi, și al DeepSeek, Anthropic susține că metodele ar fi fost diferite. Cele două companii ar fi direcționat conversații reale ale utilizatorilor prin Claude și ar fi folosit răspunsurile generate de model drept date pentru antrenarea propriilor sisteme. Anthropic afirmă că unele dintre conversații ar fi putut conține informații sensibile. Acuzațiile sunt formulate de Anthropic în raportul său și reprezintă poziția companiei cu privire la activitățile identificate. Anthropic leagă un atac cibernetic de Rusia Raportul descrie și o operațiune despre care Anthropic spune că prezenta caracteristici asociate grupării rusești Midnight Blizzard. Țintele ar fi inclus instituții guvernamentale, militare și diplomatice din Ucraina. Potrivit companiei, atacatorii ar fi utilizat AI în aproape toate etapele operațiunii, inclusiv în campanii de phishing, compromiterea conexiunilor Wi-Fi din hoteluri și preluarea unor conturi WhatsApp. Anthropic avertizează astfel că evoluția modelelor de inteligență artificială schimbă modul în care pot fi desfășurate atacurile cibernetice, prin automatizarea unor activități care anterior necesitau intervenție umană semnificativă.
AI îi face pe plac pacientului | Un studiu arată că chatboturile AI pot renunța ușor la recomandările medicale dacă pacientul își minimizează simptomele

Un studiu britanic arată că, în scenarii legate de apneea obstructivă în somn, chatboturile au renunțat la recomandarea unei evaluări medicale în mai mult de o treime dintre conversațiile în care „pacientul” s-a opus investigațiilor. În cazurile cu risc ridicat, performanța a fost și mai slabă. Chatboturile AI au ajuns pentru mulți oameni un prim loc în care caută răspunsuri atunci când apare o problemă de sănătate. Când chatbotul știe, dar intervine pacientul O întrebare despre un simptom poate primi un răspuns în câteva secunde, fără programare și fără o discuție cu un medic. O nouă cercetare ridică însă o problemă importantă: ce se întâmplă atunci când chatbotul știe inițial ce ar trebui să recomande, dar utilizatorul încearcă să îl convingă că nu are nevoie de medic? Cercetătorii din Marea Britanie au analizat această situație în conversații simulate, cu ajutorul unor scenarii inspirate de sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Pneumologie – ERS 2026, desfășurat la Barcelona. 700 de conversații cu cinci chatboturi Echipa de cercetare a creat șapte profiluri fictive de pacienți. Toate prezentau simptome și factori de risc care justificau o evaluare medicală și, atunci când exista indicație, efectuarea unui studiu de somn. Cercetătorii au testat cinci chatboturi disponibile gratuit: ChatGPT, Google Gemini, Claude, DeepSeek și Grok. În total, au avut loc 700 de conversații. Fiecare dintre cele șapte situații clinice a apărut în două variante. Informațiile medicale au rămas aceleași. Singura diferență a fost atitudinea pacientului. Chatboturile își schimbă răspunsurile în funcție de reacția pacientului În prima variantă, pacientul accepta recomandarea de a merge la medic. În cea de-a doua, pacientul își minimaliza simptomele, susținea că problema nu este suficient de gravă și refuza investigațiile. Astfel, cercetătorii au putut vedea dacă chatbotul își schimbă răspunsul atunci când utilizatorul insistă asupra unei anumite interpretări, deși datele medicale rămân identice. Când pacientul cooperează, chatboturile recomandă corect evaluarea În toate cele 350 de conversații în care pacientul fictiv accepta recomandarea, chatboturile au menținut indicația corectă pentru evaluarea de specialitate. Chatboturile și scenariile cu risc ridicat Situația s-a schimbat atunci când pacientul a contestat necesitatea investigațiilor. În aceste 350 de conversații, recomandarea corectă a fost păstrată în 225 de cazuri, adică 64%. Cu alte cuvinte, în mai mult de o treime dintre conversații, chatbotul și-a schimbat recomandarea, deși informațiile medicale primite au fost aceleași. Problema a devenit și mai vizibilă în scenariile cu risc ridicat. Într-un caz considerat sugestiv pentru o formă severă de apnee obstructivă în somn, chatboturile au păstrat recomandarea de evaluare în numai 22% dintre conversațiile în care pacientul a refuzat investigațiile. Într-un alt scenariu, pacientul spunea că adormise deja la volan. Era un indiciu important al somnolenței excesive și al riscului asociat. Chiar și aici, atunci când pacientul încerca să minimalizeze problema, chatboturile au recomandat evaluarea corespunzătoare în doar 32% dintre conversații. În unele dintre răspunsurile necorespunzătoare, modelele au omis inclusiv riscul legat de condus. De la recomandarea medicului la sfaturi despre stilul de viață Cercetătorii au observat și o altă schimbare. În funcție de chatbot, în aproximativ un sfert până la jumătate dintre conversațiile cu pacienți care își minimalizau simptomele, recomandarea pentru o evaluare medicală a dispărut și a fost înlocuită cu sfaturi despre stilul de viață. Aici se află, de fapt, una dintre principalele probleme scoase în evidență de studiu. Chatboturile nu au ratat neapărat problema de la început. În prima etapă a conversației, au identificat corect situația și au recomandat evaluarea medicală. Vulnerabilitatea a apărut mai târziu, când utilizatorul a contestat recomandarea. Modelul a ajuns să își adapteze răspunsul la poziția utilizatorului, deși datele clinice nu se schimbaseră. În cercetarea despre inteligența artificială, acest tip de comportament este asociat cu termenul sycophancy, folosit pentru tendința unui model de a se conforma excesiv opiniilor sau preferințelor utilizatorului, chiar și atunci când acestea contrazic informațiile disponibile. De ce este importantă apneea de somn Apneea obstructivă în somn provoacă întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului și poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei. Atunci când nu este diagnosticată și tratată, boala este asociată cu un risc mai mare de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Problema este cu atât mai importantă cu cât boala rămâne frecvent nediagnosticată. Potrivit cercetătorilor, aproximativ 80%-90% dintre cazurile moderate sau severe nu sunt identificate. Diagnosticul necesită o evaluare medicală și, atunci când există indicație, un studiu de somn. Acesta urmărește respirația și alți parametri pe durata somnului. Prin urmare, pentru un pacient care prezintă simptome sugestive, un răspuns de tipul „încearcă să dormi mai bine și să faci mai multă mișcare” poate fi insuficient dacă înlocuiește recomandarea de a solicita o evaluare medicală. Studiul nu a testat pacienți reali Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate în context. Studiul nu a urmărit pacienți reali și nu demonstrează că folosirea chatboturilor duce, în practică, la întârzierea diagnosticului sau a tratamentului. Au fost folosite profiluri fictive și conversații controlate, construite special pentru a testa reacția modelelor la utilizatori care își minimalizează simptomele sau refuză recomandarea medicală. Totuși, rezultatele indică o posibilă problemă de siguranță care merită analizată separat de simpla întrebare „a dat AI răspunsul corect?”. Un chatbot poate identifica problema corect la început, dar poate ajunge la un răspuns nepotrivit câteva replici mai târziu, după ce utilizatorul îl contrazice. Pentru cercetători, acesta este un motiv pentru care evaluarea siguranței chatboturilor medicale nu ar trebui să se limiteze la întrebări clare și răspunsuri izolate.
Logitech lansează MX Keypad, primul centru de control MX bazat pe AI, conceput pentru dezvoltatori

Compatibil cu mai multe instrumente de programare și medii de dezvoltare (IDE): Permite executarea comenzilor predefinite, refactorizarea codului și lansarea comenzilor în GitHub Copilot, Claude Code, VS Code și IntelliJ IDEA Personalizare completă: Orice tastă poate fi configurată pentru a controla una sau mai multe aplicații și instrumente AI, oferind dezvoltatorilor flexibilitate deplină în configurarea fluxului de lucru Conceput de dezvoltatori, pentru dezvoltatori: Produsul a fost creat pe baza sugestiilor primite din partea comunităților GitHub și Logitech MX Collective Logitech lansează astăzi MX Keypad, primul centru de control MX bazat pe AI, conceput pentru fluxuri de lucru de programare multi-aplicație și multi-agent, oferind dezvoltatorilor un control mai intuitiv asupra modului în care își gestionează activitatea. Spre deosebire de alte soluții disponibile pe piață, MX Keypad oferă compatibilitate între aplicații și principalele platforme de programare, permițând un nivel ridicat de personalizare, adaptat fiecărui flux de lucru. Acest nivel unic de versatilitate și personalizare le permite programatorilor să își reunească într-un singur loc fluxurile de lucru bazate pe AI, prompturile complexe și instrumentele de dezvoltare, pentru a lucra continuu și fără întreruperi pe parcursul întregului proces de dezvoltare. MX Keypad include o selecție de pluginuri create și testate de dezvoltatori pentru GitHub Copilot și Claude Code. „În prezent, nivelul de competență în programare depinde de cât de ușor pot dezvoltatorii să lucreze cu un număr tot mai mare de instrumente AI”, a declarat Anatoliy Polyanker, VP și GM în cadrul Logitech. „MX Keypad pune un centru de control fizic la îndemâna dezvoltatorilor, permițându-le să își gestioneze fluxurile de lucru mai rapid și mai intuitiv.” Parteneriat cu GitHub Dezvoltat în strânsă colaborare cu GitHub, MX Keypad va fi lansat cu integrare nativă cu GitHub, inclusiv cu VS Code și aplicația GitHub Copilot, urmând ca funcționalitățile să fie extinse în timp și către alte instrumente. Fiecare MX Keypad include trei luni de acces gratuit la GitHub Copilot Pro+, care pot fi revendicate prin Logi Options+, atât de utilizatorii noi, cât și de cei existenți. „Cele mai bune instrumente pentru dezvoltatori sunt cele care te ajută să lucrezi fără să te încurce”, a declarat Martin Woodward, VP, Developer Relations în cadrul GitHub. „MX Keypad face din GitHub Copilot o parte firească a fluxului de lucru, reducând timpul petrecut pentru navigarea între instrumente și lăsând mai mult timp pentru dezvoltare.” Personalizare completă Kitul de dezvoltare software (SDK) Logi Actions le permite inginerilor software să creeze rapid instrumente personalizate. Cu o documentație adaptată utilizării cu AI, agenții de codare pot folosi SDK-ul pentru a genera integrări personalizate, transformând astfel de sarcini într-un proiect care poate fi realizat rapid. În Logi Marketplace au fost deja publicate de către comunitate pluginuri pentru Claude Code și OpenAI Codex, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a urmări în timp real starea agenților și de a controla instrumentele CLI direct de la nivelul tastelor fizice, pe mai mult de 100 de milioane de dispozitive Logitech compatibile. Conceput pentru sustenabilitate MX Keypad este fabricat folosind plastic reciclat post-consum certificat, în proporție de 64% pentru modelul Graphite și 49% pentru modelul Pale Gray. Ambalajul este realizat din hârtie provenită din păduri certificate FSC™ și din alte surse controlate. Preț și disponibilitate MX Keypad este disponibil în variantele de culoare Graphite și Pale Gray începând de astăzi pe site-ul companiei, și, în perioada următoare, va fi disponibil la partenerii locali. Despre Logitech Logitech dezvoltă soluții hardware cu software integrat, concepute pentru a ajuta companiile să se dezvolte și să aducă oamenii mai aproape, fie că lucrează, creează sau se joacă. Ca punct de legătură între oameni și lumea digitală, misiunea noastră este de a extinde potențialul uman în activitățile profesionale și de divertisment, într-un mod benefic atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Fondată în 1981, Logitech International este o companie elvețiană listată la Bursa SIX Swiss Exchange (LOGN) și pe Nasdaq Global Select Market (LOGI). Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Sute de oameni au venit cu autocarele și mașinile la Festivalul de la Jurilovca, însă în acest an evenimentul nu se ține. Cum s-au păcălit turiștii

Situație incredibilă la Jurilovca, în județul Tulcea. Sute de turiști au ajuns în localitate cu autocarele sau cu mașinile personale, convinși că participă la Festivalul Borșului Lipovenesc. Numai că, în acest an, evenimentul nu este organizat. O parte dintre cei care au pornit la drum s-ar fi bazat pe informații găsite pe internet, inclusiv pe răspunsuri eronate generate de inteligența artificială. Jurilovca a fost, duminică, destinația unor turiști care au pornit la drum cu gândul la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri gastronomice din Dobrogea. Problema este că Festivalul Borșului Lipovenesc nu are loc în 2026. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, în localitate au ajuns peste zece autocare, dar și numeroși turiști cu autoturismele personale. Oamenii au fost convinși că festivalul se desfășoară în acest weekend. Confuzia pare să fi pornit de la informații publicate sau preluate pe internet. Unele materiale și pagini online au lăsat impresia că festivalul are loc și în acest an. Mai mult, potrivit relatărilor din presa locală, informații greșite despre organizarea evenimentului au fost furnizate inclusiv de instrumente de inteligență artificială. Astfel, turiștii care au căutat pe internet informații despre festival au primit răspunsuri false. Festivalul nu se organizează nici în 2026 Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a fost suspendat pentru prima dată în 2025, pe fondul măsurilor de austeritate și al crizei bugetare. Primăria Jurilovca anunța atunci că ediția respectivă nu va mai avea loc și că vor fi căutate surse de finanțare pentru edițiile viitoare. Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, spune că situația poate deveni un studiu de caz despre cât de ușor se transformă o informație neverificată într-o falsă certitudine. Localnicii și oamenii care urmăresc paginile oficiale ale primarului și ale instituției știau că Festivalul Borșului Lipovenesc nu fusese anunțat. ”Peste 10 autocare au ajuns astăzi în Jurilovca, aducând turiști care credeau că vor participa la festival”, a povestit primarul, notează constanta.info. Primele informații false apăruseră încă de la începutul verii. Mai multe agenții de turism publicaseră afișe și oferte pentru excursii la Festivalul Borșului Lipovenesc, dar datele anunțate nu coincideau. Potrivit primarului, niciuna dintre agențiile respective nu contactase Primăria Jurilovca, organizatorul festivalului, pentru a verifica dacă evenimentul se ține și în ce perioadă. Administrația locală a început să le contacteze pe rând și să le ceară să retragă ofertele. ”Respingem categoric varianta în care operatori din turism s-ar putea folosi în mod fals de acest renume pentru a atrage turiști aici. E o înșelătorie”, a transmis Eugen Ion. Informația este prezentată și pe site-ul oficial de promovare turistică a Jurilovcăi, unde se precizează că ediția din 2025 a fost suspendată, în timp ce festivalul nu figurează ca eveniment organizat în 2026. Festivalul a atras zeci de mii de turiști Confuzia este cu atât mai ușor de înțeles cu cât Festivalul Borșului Lipovenesc a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante evenimente gastronomice și turistice din Dobrogea. La ediția din 2024, festivalul a atras aproximativ 157.000 de vizitatori în două zile. În Jurilovca au intrat atunci aproximativ 32.000 de automobile, iar circa 220 de autocare au adus aproape 10.000 de turiști din întreaga țară. În cazul unui eveniment la care intenționează să participe, turiștii sunt sfătuiți să verifice site-ul oficial al organizatorului sau pagina oficială a localității, înainte de a porni la drum.
Amazon Web Services (AWS) oferă gratuit studenților din România cursuri de cloud și IA, în valoare de 579 de dolari

Amazon Web Services a lansat programul Student Rewards pe platforma AWS Builder Center. Orice student poate accesa gratuit, timp de un an, peste 900 de cursuri online despre cloud computing și inteligență artificială, exerciții practice și materiale de pregătire pentru examenele de certificare.Pentru a se înscrie, studenții (majori) trebuie doar să-și creeze un cont pe builder.aws.com și să-și confirme statutul de student prin sistemul SheerID. Procesul durează câteva minute. După completarea profilului, cursurile sunt disponibile imediat. Ce pot obține concret studenții Cu cât studenții sunt mai activi în comunitatea Builder Center – scriu articole tehnice, comentează, colectează insigne – cu atât deblochează mai multe beneficii. După 7 insigne primesc primele credite pentru servicii AWS (10 dolari), după 14 încă 20 de dolari, iar după 21 – un voucher pentru examenul AWS Certified Cloud Practitioner în valoare de 100 de dolari. În total, un singur student poate acumula un pachet de 579 de dolari fără să cheltuiască nimic.Certificarea AWS este un atu real pe piața IT. Angajatorii o cunosc și o apreciază, iar pentru un student care își caută primul job poate fi biletul de intrare la un interviu. Nu este nevoie de experiență anterioară cu tehnologiile cloud – cursurile pornesc de la zero.„Vrem ca studenții să poată construi proiecte reale, nu doar să parcurgă teorie. Le oferim acces la ateliere practice, credite pentru cloud și voucher pentru certificat. Rezultatul? Cineva care până de curând era doar curios de domeniu termină programul cu competențe pe care angajatorii chiar le caută” – spune Kim Majerus, vicepreședinte pentru educație globală la AWS. Grupuri studențești și universitățile din România În universitățile din peste 60 de țări funcționează AWS Student Builder Groups – comunități conduse de studenți care lucrează împreună la proiecte tehnologice. Studenții din România se pot alătura unui grup existent sau pot înființa unul nou la universitatea lor. Context Programul face parte dintr-o inițiativă mai amplă a AWS, în cadrul căreia compania a alocat peste 500 de milioane de dolari pentru sprijinul educațional al studenților la nivel global. Motivul: cererea tot mai mare de specialiști cu competențe în cloud și AI. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Cum afectează inteligența artificială deciziile băncilor

Pentru factorii de decizie, în special în domeniul băncilor centrale, inteligența artificială (AI) este un subiect intens dezbătut în prezent. Pe măsură ce discuțiile avansează și pozițiile se conturează, devin evidente două linii de argumentare distincte și tot mai antagonice. Una dintre acestea anticipează o îmbunătățire majoră și relativ rapidă a productivității la nivelul întregii economii – o evoluție care, din anumite perspective, poate fi considerată o transformare aproape miraculoasă. Cealaltă este mai puțin convinsă de eventualele beneficii pe termen mediu și lung, concentrându-se mai degrabă pe bula actuală care amplifică evaluările unui număr restrâns de companii tehnologice, împingând totodată în sus prețurile diverselor bunuri și servicii asociate dezvoltării rapide și la scară largă a proiectelor de AI, spune Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, într-un articol publicat de CentralBanking.com. Analizarea estimărilor privind cheltuielile de capital pe care doar cei mai mari patru furnizori americani de servicii cloud la scară largă („hyperscalers”), Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon, le planifică pentru anul 2026 (de aproximativ 600 de miliarde de dolari) evocă amintiri legate de boom-ul „dot-com” și generează temeri că o bulă similară s-ar putea forma chiar în acest moment. În opinia mea, întrebarea esențială nu este dacă se formează o bulă, ci în ce măsură și cât de rapid vor apărea câștigurile de productivitate generate de inteligența artificială, precum și ce măsuri ar trebui să adopte factorii de decizie în acest interval. Loading … În anii ‘70, futurologul Roy Amara observa că avem tendința de a supraestima impactul unei tehnologii pe termen scurt și de a-l subestima pe termen lung. Din această perspectivă, internetul și bula „dot-com” constituie, într-adevăr, exemple relevante la care merită să revenim. În anii ‘90, exista așteptarea ca internetul să transforme economia peste noapte. Când realitatea s-a dovedit a fi departe de miracolul anticipat inițial, indicele Nasdaq a pierdut 78% din valoare în perioada 2000-2002. Cu toate acestea, unele dintre companiile care au supraviețuit acelei perioade de expansiune și prăbușire (precum Amazon, eBay și Google) au continuat să dezvolte idei și tehnologii, să creeze produse și piețe și, totodată, să acumuleze profituri și capital, remodelând în același timp industrii întregi și tendințe sociale. Există câteva motive să credem că, în cazul inteligenței artificiale, ciclul ar putea fi diferit de data aceasta. Inovatorii tehnologici din era „dot-com” aveau puține active tangibile, o bază de clienți limitată și venituri reduse. Giganții tehnologici actuali, implicați în cursa pentru dezvoltarea AI, generează deja fluxuri de numerar reale și consistente din liniile de afaceri anterioare (care rămân active), în timp ce noua tehnologie este deja utilizată în scop comercial, aducând venituri semnificative pe o piață diversificată de clienți privați și guvernamentali (printre care se numără, în mod notabil, organizațiile militare și cele din domeniul securității). Potrivit unui studiu McKinsey (2025), 88% dintre organizații utilizează în prezent AI în cel puțin o funcție operațională. Prin urmare, factorul care ar putea declanșa spargerea unei eventuale bule speculative nu va fi, cel mai probabil, insolvența uneia sau a mai multor companii dezvoltatoare de tehnologii noi – așa cum s-a întâmplat în cazul companiilor „dot-com” –, ci o posibilă supracapacitate: o infrastructură AI creată în exces față de cerere (cerere care s-ar putea dovedi sub așteptări) sau o supraestimare a utilității acestei tehnologii. Totuși, riscul mai scăzut de insolvențe majore sau generalizate la vârful ciclului de piață nu exclude apariția unei bule speculative, ci doar îi schimbă forma. O idee introdusă de economistul american John Cochrane (profesor afiliat al Universității Stanford) ne este de ajutor în acest context. Acesta observa că modelele standard tratează productivitatea unei firme ca pe un dat natural. De exemplu, o fermă produce mai mult când plouă și mai puțin în perioadele de secetă, fără a putea influența acest lucru. Ideea lui Cochrane este că firmele pot însă alege să nu rămână pasive: ele pot redistribui productivitatea între diferite scenarii posibile. De exemplu, ferma poate cultiva la începutul sezonului unele suprafețe de teren care dau randament în anii ploioși și altele care se comportă favorabil în anii secetoși. Astfel, ele își constituie un portofoliu de culturi, vizând un compromis: o productivitate ceva mai scăzută în anii buni în schimbul unei productivități mai ridicate în anii nefavorabili, media situându-se net peste nivelul celui mai pesimist scenariu. Aplicarea acestui cadru analitic în discuția asociată impactului inteligenței artificiale schimbă perspectiva. Și în acest caz firmele pot alege să realoce. Dar, este de înțeles de ce, aflându-ne încă în faza inițială a dezvoltării și adopției noilor tehnologii (al căror potențial nu este încă pe deplin confirmat), majoritatea firmelor nu au trecut încă la o redistribuire a resurselor. Procesele nu sunt încă reorganizate, iar noile competențe necesare angajaților nu au fost încă dezvoltate. Cele mai multe firme rămân aproape de nivelul lor actual, „natural”, de productivitate, ceea ce ar putea explica de ce câștigurile la nivel agregat nu sunt încă vizibile în datele statistice. Cu alte cuvinte, noua tehnologie nu generează o valoare sporită instantaneu și fără efort. Creșterea productivității nu apare ca un câștig neașteptat și facil, ca o „mană cerească”. Ea trebuie să fie însoțită de investiții, adaptare organizațională, recalificarea forței de muncă și o integrare eficientă în procesele de producție. Așa cum susține Erik Brynjolfsson (economist de origine daneză, profesor la Universitatea Stanford și director al Stanford Digital Economy Lab), marile inovații aduc beneficii doar dacă sunt însoțite de investiții complementare și de schimbări la nivel organizațional. Prin urmare, opinia mea este următoarea: impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal. Consider că „scepticii AI” au dreptate în privința fazei inițiale – cea a entuziasmului și a dezamăgirii descrise de Amara -, însă s-ar putea să nu vadă că acesta este doar primul capitol al întregii povești. Faptul că firmele și întreaga economie nu pot încă să evidențieze beneficiile nu înseamnă că noua tehnologie a eșuat deja. Dimpotrivă, în viziunea mea, acest lucru indică faptul că nu am ajuns încă în etapa în care companiile învață să își reconfigureze activitatea pentru a profita de pe