Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
Nu mi-au plăcut anumite aspecte. Trump explică de ce a blocat un ordin privind AI
Donald Trump a declarat, joi, că a amânat în ultimul moment semnarea unui ordin executiv privind inteligența artificială, relatează AFP. Semnarea trebuia să aibă loc în aceeași zi, însă liderul de la Casa Albă a precizat că textul riscă să împiedice concurența cu China. „L-am amânat pentru că nu mi-au plăcut anumite aspecte”, a declarat Trump. Trump declară că SUA e înaintea Chinei „Suntem înaintea Chinei, suntem înaintea tuturor celorlalți și nu vreau să fac nimic care ar putea pune în pericol acest avans”, a explicat el. „Chiar am crezut că ar putea fi un obstacol și vreau să mă asigur că nu este așa”. Ordinul a mai fost amânat de mai multe ori în trecut. Acesta ar fi impus ca cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie supuse unei revizuiri guvernamentale de 90 de zile înainte de a fi lansate publicului. O schimbare majoră pentru administrația Trump Această legislație ar marca o schimbare majoră pentru administrația Trump. Aceasta a fost până acum ostilă oricărei reglementări a inteligenței artificiale, potrivit aceleiași surse. Washingtonul este acum îngrijorat de capacitatea celor mai recente modele. Acestea pot exploata vulnerabilitățile de securitate cibernetică cu o viteză fără precedent, deschizând calea pentru atacuri împotriva infrastructurii critice.
Un oraș din Statele Unite apelează la inteligența artificială pentru a evita coliziunile dintre nave și balene
Un sistem numit WhaleSpotter, lansat săptămâna aceasta, este folosit pentru scanarea non-stop a Golfului San Francisco. Scopul său este de a detecta balenele pe o distanță de până la 2 mile marine. Navigatorii sunt alertați să încetinească sau să își schimbe ruta atunci când balenele se află în apropiere, potrivit AP. Până acum, balenele puteau trece neobservate de marinari, dar sistemul de detectare bazat pe inteligență artificială, , este concepută pentru a le urmări zi și noapte. „Vor putea face ajustări cu mult înainte de a se apropia de destinație”, a declarat Thomas Hall, directorul de operațiuni al San Francisco Bay Ferry. Navigatorii vor putea să evite zonele frecventate de balene Hall a menționat că sistemul „va permite să urmărim datele în timp și să vedem unde campează balenele”. Astfel navigatorii pot ajusta rutele în timpul sezonului de vânătoare a balenelor, pentru a evita complet acele zone. Anul trecut, 21 de balene cenușii au fost găsite moarte în zona extinsă a golfului. Acesta e cel mai mare număr din ultimii 25 de ani, potrivit Centrului pentru Mamifere Marine. Cel puțin 40% dintre acestea fiind ucise de coliziuni cu nave, iar cel puțin alte 10 au murit în zona golfului până acum în acest an, mai arată sursa. Însă, oamenii de știință spun că numărul real al balenelor ucise poate fi mult mai mare. Inteligența artificială semnalează automat potențialele observări de balene, care sunt apoi verificate de observatori instruiți ai mamiferelor marine. Apoi, alertele sunt trimise prin radio operatorilor de feriboturi, controlorilor de trafic maritim și afișate public pe site-ul Whale Safe. Inteligența artificială, deja implementată Sistemele WhaleSpotter sunt deja utilizate pe nave și instalații fixe, cum ar fi faruri și turnuri de coastă, în Statele Unite, Canada și Australia. Însă, cercetătorii spun că rețeaua din Golful San Francisco este prima care integrează direct detecțiile terestre și montate pe nave cu alertele oficiale ale navigatorilor, permițând transmiterea observărilor de balenele în timp aproape real către navele care navighează în golf. Cercetătorii spun că cel mai mare avantaj al sistemului este monitorizarea constantă. Spre deosebire de observatorii umani, camerele termice pot funcționa pe tot parcursul nopții și în multe condiții de ceață. Balenele ajung tot mai aproape de țărm Un val sever de căldură marină ce persistă în largul coastei Californiei micșorează zona de apă rece, bogată în nutrienți, unde prosperă krillul, hamsiile și sardinele. Pe măsură ce apele din larg se încălzesc, balenele cu cocoașă urmăresc din ce în ce mai mult această pradă mai aproape de țărm, unde se desfășoară pescuitul de crabi Dungeness din California. În primăvara aceasta, autoritățile de reglementare au închis din nou anumite zone din aria de pescuit din centrul Californiei pentru echipamentele convenționale. Această măsură a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, pe măsură ce apele care se încălzesc cresc suprapunerea sezoanelor de pescuit al balenelor cu sezoanele de pescuit al crabilor. Schimbările climatice modifică migrația balenelor Pe măsură ce schimbările climatice remodelează condițiile oceanice și tiparele de migrație a balenelor, oamenii de știință se așteaptă ca suprapunerea dintre balene, nave și echipamente de pescuit să persiste. „Va trebui să continuăm să fim adaptabili și să ne bazăm pe știință, în ceea ce privește managementul nostru pentru a reduce riscul la adresa faunei sălbatice și a menține pescarii pe apă”, a declarat Caitlynn Birch, managerul de campanie Oceana Pacific și specialist în științe marine.
Inteligența artificială a devenit colegul de sesiune al studenților. Cum folosesc tinerii instrumentele AI pentru examene și proiecte
Studenții din Iași recunosc că folosesc inteligența artificială în sesiune. Unii consideră AI-ul periculos La universitățile din Iași a început deja perioada examenelor, iar mulți dintre studenți recunosc că inteligența artificială este unul dintre cele mai folosite instrumente din sesiune sau presesiune. Deși unii spun că folosesc AI-ul cu responsabilitate, nu ezită să recunoască faptul că multe dintre cerințele universitare sunt îndeplinite în acest fel. Există și tineri care își dau seama de pericolul pe care îl reprezintă folosirea exclusivă a acestor mijloace, doar că – recunosc aceștia –, uneori, folosirea inteligenței artificiale este inevitabilă. Cât de mult folosesc studenții inteligența artificială în sesiune Sesiunea universitară nu mai înseamnă doar nopți pierdute în bibliotecă, cursuri xeroxate și cafea băută pe fugă între examene. În ultimii ani, tot mai mulți studenți au început să folosească instrumente de inteligență artificială pentru a învăța, pentru a-și organiza materia sau chiar pentru redactarea proiectelor și a referatelor. De la rezumate de curs și explicații rapide până la generarea unor variante întregi de eseuri, platformele bazate pe inteligență artificială au devenit o prezență constantă în viața studenților, mai ales în timpul sesiunii. Pentru unii, aceste instrumente sunt doar un ajutor suplimentar, în timp ce pentru alții au devenit aproape indispensabile. Mulți studenți spun că folosesc inteligența artificială în special pentru a înțelege mai repede informațiile dificile sau pentru a economisi timp atunci când materia este foarte încărcată. „La unele cursuri avem sute de pagini de învățat și foarte multă informație teoretică. Eu folosesc inteligența artificială ca să îmi rezume cursurile sau să îmi explice anumite concepte mai simplu. Practic, îl folosesc ca pe un coleg care îmi explică atunci când nu înțeleg ceva”, a declarat Iuliana Stan, studentă în anul II la Facultatea de Psihologie din Iași. Pentru studenții de la facultățile tehnice, instrumentele AI sunt folosite și pentru verificarea codurilor, pentru explicații matematice sau pentru exemple practice. „La Informatică îl folosim foarte mult. Îți poate arăta unde ai greșit într-un cod sau îți oferă exemple. Problema e că dacă te bazezi doar pe asta și nu înțelegi logica din spate, la examen se vede imediat și riști să te pui rău și cu proful, și să pici și examenul”, a spus Vlad, student în primul an la Facultatea de Informatică. Tinerii sunt tentați să lase toată treaba în seama AI-ului Un alt domeniu în care inteligența artificială este utilizată intens este redactarea proiectelor și a referatelor. Studenții recunosc că folosesc platformele AI pentru structură, idei sau reformulări de text, însă unii admit că tentația de a lăsa aplicația să facă aproape tot este foarte mare. „Cred că majoritatea studenților au folosit măcar o dată AI pentru un referat. Poate nu ca să scrie integral lucrarea, dar măcar pentru introducere, structură sau bibliografie. Uneori, când ai foarte multe proiecte într-un timp scurt, devine aproape imposibil să le faci pe toate fără ajutor”, a povestit Maria Parasca, studentă la Facultatea de Litere din Iași. Totuși, aceasta nu neagă că utilizarea inteligenței artificiale a devenit o problemă reală. „Am colegi care nici nu mai citesc materia. Pun întrebările în aplicație și memorează răspunsurile. La unele seminare se vede foarte clar când un text este generat de AI, pentru că sună prea perfect și prea general, nu se mai greșește nimic. Mi se pare și amuzant. Uneori, sunt folosite niște cuvinte pe care știi sigur că persoana în cauză nu le cunoaște”, a continuat tânăra. Pentru unii studenți inteligența artificială reprezintă un simplu instrument de sprijin, pentru alții o soluție rapidă de a rezolva toate cerințele, cu riscul de a renunța la autenticitate și gândire critică. Astfel, inteligența artificială începe să schimbe modul în care studenții învață, își organizează timpul și trec prin perioada sesiunii, de multe ori devenind un instrument indispensabil în viața acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
De ce Apple refuză să investească miliarde în inteligența artificială
În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Apple mizează pe hardware, nu pe AI Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate. Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus. În loc de AI, Apple își răsplătește acționarii În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI. Pariu inteligent sau greșeală strategică? Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone. Apple pregătește deja următoarea etapă Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.
SCUT pe PLAYGROUND: de la pericolele AI-ului, la cele mai simple greșeli din cybersecurity
Într-un nou episod al podcastului Playground, dedicat securității cibernetice, Dan Cadar și Mădălin Dumitru, CEO SCUT, au discutat despre Claude Mythos, modelul AI capabil să descopere vulnerabilități vechi de zeci de ani, dar și despre cele mai simple greșeli care lasă companiile expuse atacurilor cibernetice. Modelul Claude Mythos Preview, dezvoltat de Anthropic și prezentat drept model „de frontieră”, n-a fost deocamdată lansat public, din cauza și datorită abilităților foarte avansate de coding și de identificare a vulnerabilităților. Anthropic spune că Mythos este la un nivel la care poate depăși aproape toți oamenii, cu excepția celor mai buni specialiști, în găsirea și exploatarea vulnerabilităților software. Mădălin explică de ce apariția unui astfel de model e importantă. AI-ul nu obosește, poate analiza volume uriașe de cod și poate pune cap la cap vulnerabilități care, luate separat, par insignifiante. Exact asta e problema, o vulnerabilitate de nivel „low” sau „informational”, combinată cu alte vulnerabilități, se poate transforma într-o amenințare reală. Unul dintre motivele pentru care Mythos a făcut furori în lumea geek-șilor este descoperirea unei vulnerabilități vechi de 27 de ani în OpenBSD, un sistem open source considerat foarte solid din punct de vedere al securității. Faptul că un model AI a găsit ceva ce a trecut neobservat timp de aproape trei decenii demonstrează, spune Mădălin, că zona de cybersecurity trece printr-o transformare rapidă. Dar ce ar trebui să ne îngrijoreze este următoarea întrebare: dacă un astfel de instrument poate ajuta companiile să se apere, poate fi folosit și ca să le atace? Și răspunsul lui Mădălin e afirmativ. Istoria arată că atacatorii adoptă foarte repede tehnologiile noi, mai ales în perioada în care companiile încă încearcă să înțeleagă ce se întâmplă. „Atacatorii nu dorm”, spune el, iar fereastra dintre apariția unei tehnologii și adoptarea ei la scară largă în mediul enterprise poate deveni extrem de periculoasă. De altfel, temerile nu mai sunt doar teoretice. Reuters scrie că instituții financiare și autorități de reglementare au început să analizeze apărarea împotriva unor posibile atacuri alimentate de Mythos, inclusiv în zona bancară. Totuși, Mădălin atrage atenția că panica nu ajută, așa cum nu ajută nici negarea. Realitatea este undeva la mijloc, adică modelele AI vor deveni tot mai importante atât în ofensivă, cât și în apărare. Doar că o securitate cibernetică solidă nu stă într-o soluție magică, ci într-o abordare multistrat. Pentru a face lucrurile mai ușor de înțeles, Mădălin compară securitatea cibernetică cu protecția unei case. Ai gard, încuietori, camere de supraveghere, senzori de mișcare și, abia la final, seiful. În zona digitală, asta înseamnă autentificare multifactor, monitorizare, detecție, răspuns rapid, backup, training pentru angajați și testări periodice. Și problema este că multe companii nu îndeplinesc nici măcar aceste cerințe minime. Nu vorbim de apărare împotriva unor modele AI de ultimă generație, ci de lucruri simple, care lipsesc în continuare: parole slabe, lipsa autentificării MFA, lipsă de backup testat, angajați nepregătiți, telefoane mobile nemonitorizate și acces extern lăsat prea larg pentru furnizori. Despre SCUT și „problemele” pe care le tratează SCUT, lansată oficial pe 16 octombrie 2025 și operațională din ianuarie 2026, a ajuns, potrivit lui Mădălin, la peste 50 de clienți în aproximativ trei luni. Compania protejează peste 4.000 de echipamente, de la telefoane și laptopuri până la servere, iar CEO-ul SCUT susține că a prevenit aproape 200 de atacuri cibernetice în această perioadă. Un punct important al discuției se referă la dispozitivele mobile. Telefonul este, de multe ori, cel mai folosit device dintr-o companie, dar și unul dintre cele mai ignorate când vine vorba de securitate. Îl avem mereu la noi, plătim cu el, comunicăm de pe el și accesăm aplicații critice, dar multe organizații nu îl tratează ca pe un risc pentru securitate. Mădălin a vorbit și despre MDR, adică managed detection and response. Pe scurt, nu este suficient să ai un antivirus care îți spune când apare o problemă. Important este ca cineva să monitorizeze alerta și să reacționeze rapid. Dacă un atac începe vineri seara, iar compania îl observă luni dimineață, paguba este deja făcută. În cazul SCUT, spune el, echipele monitorizează 24/7, iar în momentul apariției unei alerte pot izola dispozitivul afectat și pot împiedica răspândirea atacului. Este o mare diferență între a vedea că ia foc casa și a avea pe cineva care să intervină. Cele mai importante trei măsuri de securitate sunt monitorizarea cu detecție și răspuns, trainingul angajaților și testarea periodică a vulnerabilităților. La acestea se adaugă backup-ul, dar nu orice backup, ci unul monitorizat și testat, pentru că un backup nefuncțional sau compromis nu salvează pe nimeni. Mădălin a prezentat și două exemple concrete. Într-un caz, o companie mică a pierdut 138.000 de euro după o fraudă în care atacatorul s-a dat drept reprezentant ANAF și a convins victima să instaleze un software de remote access. În alt caz, o primărie a fost compromisă printr-un lanț aparent absurd format dintr-un server expus, filme descărcate, un laptop de acasă infectat printr-un joc și o conexiune care a permis accesul către datele instituției. Concluzia episodului este că deși inteligența artificială schimbă peisajul securității cibernetice, multe atacuri reușesc încă din cauza unor greșeli banale. Claude Mythos poate părea amenințarea spectaculoasă a momentului, însă pentru multe companii pericolul real este că nu au gardul pus, ușa încuiată și pe cineva care să stea cu ochii pe camerele de supraveghere. Sau, cum a rezumat Dan la final: cea mai bună măsură de securitate este cea pe care chiar o implementezi, nu cea pe care te gândești să o pui în practică cândva. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul scut.com și la numărul 0712 112 112.
Ajutor nesperat în bucătărie. Chef Claude ascunde o carte infinită de bucate
Ajutor nesperat în bucătărie. Cea mai nouă revelație în materie de inteligență artificială, Claude.ia, dezvoltat de Anthropic, vine cu o surpriză majoră. Rivalul lui ChatGPT are un așa numit „mod bucătărie”, în care personalizează sau înlocuiește ingrediente, sugerează noi îmbunătățiri și chiar îți spune ce să gătești în funcție de ce ai în frigider, scrie eleconomista.es. Spre deosebire de alți asistenți AI, Claude oferă modul „rețete interactive”. Poți ajusta porțiile în funcție de câți musafiri ai, ai un timer integrat și referințe pentru ingrediente. Cum folosești „bucătarul” Claude Este foarte simplu să folosești „kitchen mode” de la Claude (disponibil în varianta premium). Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-l întrebi pe Claude despre noua funcție. Asta va deschide meniul „cooking mode”, unde vei găsi mai multe imagini. Poți chiar să filtrezi anumite rețete, în funcție de timpul estimat de gătire, lipsa de glute sau să alegi o rețetă simplă. Tot ce trebuie să faci apoi este să dai click pe „start cooking”. Poți modifica cantitățile, în funcție de câți oameni vor fi la masă. Claude oferă chiar și o secțiune cu notițe, cu ponturi pentru a prepara rețeta de vis. Autorul recomandă:
KARI Era, AI-ul Kaufland care promite să ajute tinerii să își găsească jobul potrivit
Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta. Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut. Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de reclame se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea. Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun. Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie. Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu. Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea. De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara. KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România. Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată. Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă. Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail. Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
Inspirată din boala unui copil: o platformă AI îi ajută pe pacienții cu boli rare să se descurce mai ușor și să obțină mai repede tratament
Totul a început în 2017, când fiica cea mică a antreprenoarei americane Nasha Fitter a fost diagnosticată cu sindromul FOXG1, o afecțiune genetică rară, despre care existau foarte puține date și aproape niciun ghid clar pentru pentru pacienți și familiile lor. „Nu se făcea aproape nimic. Răspunsurile la întrebările mele de zi cu zi erau haotice… practic, intram pe Facebook și speram că cineva îmi răspunde acolo”, a povestit ea, citată de CNBC. Diagnostic fără răspunsuri Diagnosticul a venit la pachet cu un verdict descurajant: fără tratament, fără cercetări în desfășurare și fără un plan clar pentru viitor. Pentru multe familii aflate în situații similare, rolul de „navigator” al sistemului medical ajunge să fie preluat de părinți. „În bolile rare, un părinte petrece, în medie, 53 de ore pe săptămână în îngrijire suplimentară”, a explicat Farid Vij, cofondator al Citizen Health, aplicația care îi ajută pe pacienții cu boli rare să își gestioneze îngrijirea și să navigheze în sistemul medical. „Cel mai important lucru pe care îl poți avea este cineva care să fie de partea ta”, spune Farid Vij, referindu-se la necesitatea unui sprijin real pentru pacienții cu boli rare. Ideea unui „sprijin” digital Pentru a schimba această realitate, Nasha Fitter a pus bazele unei fundații de cercetare dedicate bolii fiicei sale. Dar a realizat rapid că problema este mai largă: modul în care pacienții cu boli rare găsesc informații și sprijin este fragmentat și ineficient. În 2023, împreună cu Vij, a lansat Citizen Health, platforma care folosește inteligența artificială pentru a deveni un fel de „avocat” al pacientului. Practic, aplicația poate programa consultații, poate gestiona contestații la asigurări, poate semnala probleme din dosarul medical și poate conecta pacienții cu alții aflați în situații similare. „Îți dă înapoi o parte din timp, dar și rezultate mai bune pentru pacienți, pentru că înveți din experiența întregii comunități”, spune dezvoltatorii săi. Problemă ignorată de sistem Inteligența artificială a început să fie folosită tot mai mult în medicină, însă în cazul bolilor rare apare o limită majoră: lipsa datelor. „Nu există cercetare, nu există terapii aprobate. Chiar și cei mai buni experți au văzut doar câțiva pacienți în toată cariera lor”, au explicat creatorii platformei. În lipsa unor surse oficiale, multe familii ajung să caute răspunsuri pe rețele sociale, fără să știe dacă informațiile sunt corecte. Mii de pacienți înscriși Platforma încearcă să rezolve această problemă prin construirea unei rețele de date: dosare medicale, informații genetice și experiențe ale pacienților, colectate cu acordul acestora. Până acum, peste 8.000 de pacienți s-au înscris, fiind acoperite peste 350 de boli rare, iar peste 16 companii farmaceutice folosesc datele pentru cercetare. „Am reușit să reducem timpul necesar pentru a aduce terapiile la pacienți cu 30%-50%”, spun dezvoltatorii. Impact real, dincolo de tehnologie Pentru mama fetiței diagnosticată cu sindromul care afectează dezvoltarea creierului, proiectul nu este doar unul tehnologic, ci unul profund personal. Ea folosește platforma inclusiv pentru îngrijirea propriei fiice. „Este o schimbare majoră pentru pacient – te ajută să iei decizii mai bune zi de zi”, spune antreprenoarea. În cadrul fundației pe care a creat-o, datele pacienților cu sindrom FOXG1 au schimbat modul de abordare al bolii: accentul nu a mai fost pus doar pe convulsii, ci și pe problemele de mișcare ale copiilor. Mai mult, autoritățile au permis utilizarea datelor reale ale pacienților în locul unui grup placebo, ceea ce a eliminat o etapă costisitoare de testare. Economia estimată se ridică la aproximativ 80 de milioane de dolari. Ajutor pentru viitorii pacienți Pentru fondatoare, cel mai important rezultat nu este tehnologia în sine, ci impactul asupra altor familii. „Cea mai mare realizare este că următorul pacient care primește acest diagnostic va avea o viață mult mai ușoară”, spune Fitter.