Cum au ajuns milioane de melodii protejate de copyright să antreneze inteligența artificială. Artiștii vorbesc despre un furt fără precedent
Dezvoltatorii de inteligență artificială au acces la baze de date uriașe care conțin milioane de piese muzicale. Potrivit unei investigații publicate de The Atlantic și preluate de presa internațională, unele dintre aceste seturi de date includ melodii protejate de drepturi de autor, utilizate pentru antrenarea programelor capabile să genereze muzică nouă, mai arată Il Post. Muzică generată de AI. Sursa foto: X Jurnalistul Alex Reisner a analizat mai multe dintre aceste baze de date și a descoperit colecții care conțin între sute de mii și peste 12 milioane de melodii. În total, repertoriul acoperă aproape toate genurile muzicale, de la pop și rock până la muzică clasică, jazz sau heavy metal. În multe cazuri, bazele de date nu conțin direct fișierele audio, ci liste uriașe de linkuri către melodii disponibile pe platforme precum Spotify și YouTube. Artiștii vorbesc despre un „furt” de proprietate intelectuală Muzicienii și casele de discuri susțin că folosirea acestor creații fără acordul autorilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor de autor. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât sistemele AI pot genera melodii noi pornind de la simple instrucțiuni introduse de utilizatori. Aceste compoziții pot semăna uneori foarte mult cu piese existente, atât ca stil, cât și ca structură muzicală. Industria muzicală argumentează că succesul acestor platforme se bazează pe munca artiștilor care nu primesc niciun fel de compensație financiară pentru utilizarea operelor lor. Procese de miliarde între marile case de discuri și companiile AI Începând din 2024, marile case de discuri americane, inclusiv Warner Music, Sony Music și Universal Music Group, au deschis procese împotriva unor platforme populare de generare muzicală, precum Suno și Udio. Reclamanții susțin că zeci de mii de melodii au fost utilizate fără licență pentru antrenarea algoritmilor. Companiile cer despăgubiri consistente și solicită interzicerea folosirii materialelor protejate de copyright fără acordul deținătorilor drepturilor. De cealaltă parte, dezvoltatorii AI invocă principiul juridic american numit „fair use”, care permite, în anumite condiții, utilizarea unor opere protejate pentru scopuri considerate transformative. Muzica generată de AI devine tot mai prezentă Accesul la aceste instrumente este relativ ieftin. Unele servicii permit generarea a sute sau chiar mii de melodii lunar pentru câțiva dolari. Consecința este o explozie a conținutului muzical creat automat. Platformele de streaming se confruntă deja cu un val de astfel de materiale. Spotify a eliminat anterior zeci de milioane de piese generate artificial, iar platforma franceză Deezer a anunțat că aproape jumătate dintre fișierele încărcate zilnic sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, companii precum Google integrează tot mai mult funcții de creare muzicală în produsele lor, iar YouTube oferă creatorilor posibilitatea de a folosi coloane sonore generate automat. This song is about people who just love to hear themselves talk. Lyrics by me. Images: #Midjourney Animation: #VEO3 Music: #suno #ai #aiart #surreal #animation pic.twitter.com/cDq3v1eeX0 — Kelly Boesch🏳️🌈 (@kellyeld) June 17, 2026 Muzică și clip realizate cu inteligența artificială. Sursa: X O industrie aflată la răscruce Disputa nu este doar despre tehnologie, ci și despre viitorul creației artistice. În timp ce susținătorii inteligenței artificiale consideră că aceasta reprezintă o nouă etapă a inovației, artiștii avertizează că modelele actuale se bazează pe opere existente fără a recompensa creatorii. Deciziile instanțelor din procesele aflate în desfășurare ar putea stabili în următorii ani dacă antrenarea inteligenței artificiale pe opere protejate de copyright este legală sau dacă marile companii tehnologice vor fi obligate să plătească licențe pentru conținutul folosit.
Franța va introduce un chatbot cu inteligență artificială pentru funcționarii publici
Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor din Franța a transmis, marți, că va implementa un chatbot cu inteligență artificială pentru funcționarii publici, potrivit AFP. Aproximativ un milion de funcționari publici vor beneficia de acest nou instrument. Modelul IA aparține unei firme franceze Modelul de chatbot este bazat pe modelele de start-up ai companiei Mistral, o firmă franceză de IA. Instrumentul va fi pus la dispoziția tuturor agenților după o perioadă de probă de câteva luni, cu 10.000 de persoane, mai precizează sursa. Costul acestei implementări este estimat la aproximativ 700.000 de euro. Este inclus și accesul la modelele Mistral, a precizat cabinetul ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel. „Atât o oportunitate, cât și o amenințare” „Este clar că IA este atât o oportunitate, cât și o amenințare”, a comentat ministrul marți dimineață. El a menționat „riscul de a deveni dependenți de aceste tehnologii non-europene”. În acest context, guvernul francez dorește să ofere funcționarilor publici oportunitatea „de a scăpa de sarcinile consumatoare de timp și de birocrația inutilă. Astfel, să se poată concentra asupra esenței muncii lor”, a transmis Amiel, potrivit aceleiași surse. Prin urmare, chatbotul va fi „echivalentul ChatGPT, dar într-o versiune suverană și securizată”. Modelul le va permite „să efectueze căutări de documente, rezumate și analize ale acestor rezumate”, potrivit lui David Amiel.
Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare. Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată. În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”
Premierul Albaniei a publicat un videoclip AI în care apare în fustă mini. Mesajul transmis către influenceri
Liderul albanez a redistribuit videoclipul pe contul său de Instagram și a comentat simplu: „Cine a făcut asta, bravo”. Imaginile au apărut la scurt timp după un discurs susținut de Rama pe 7 iunie, în care acesta a criticat bloggerii și influencerii care au sprijinit protestele organizate împotriva unui proiect turistic de amploare ce urmează să fie dezvoltat pe litoralul Albaniei, mai arată Euronews. Ironii la adresa influencerilor În discursul său, premierul a susținut că mulți influenceri își construiesc notorietatea și câștigă bani prin intermediul rețelelor sociale fără să contribuie suficient la bugetul statului. Rama a ironizat protestatarii și creatorii de conținut online, afirmând că „bloggerii ar trebui să se provoace între ei, unul îmbrăcat ca un flamingo și altul îmbrăcat ca mine, pentru a vedea cine câștigă”. Premierul Albaniei în fustă mini, generat de AI: Sursa foto: Instagram/ediramaal Referirea la flamingo nu a fost întâmplătoare. La manifestațiile recente din Tirana, protestatarii au purtat decupaje și pancarte reprezentând flamingo roz, una dintre speciile protejate care trăiesc în zona vizată de dezvoltarea imobiliară. Un proiect controversat legat de familia Trump Protestele au fost declanșate de un proiect turistic de lux care include hoteluri, vile, apartamente și un port de agrement pe coasta sudică a Albaniei. Investiția este asociată cu Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump, și cu Ivanka Trump. O companie afiliată lui Kushner a primit statut de investitor strategic din partea autorităților albaneze. Proiectul vizează două zone sensibile: Laguna Narta, o rezervație naturală importantă pentru păsările migratoare, și insula Sazan, o fostă bază militară din perioada comunistă. Ecologiștii avertizează asupra impactului asupra mediului Organizațiile de mediu din Albania și din alte state europene susțin că lucrările pun în pericol una dintre cele mai valoroase zone de biodiversitate ale țării. Criticii afirmă că, de la sfârșitul lunii mai, utilaje grele au început să amenajeze drumuri de acces, să curețe terenuri și să instaleze garduri în interiorul zonei protejate. Mai multe grupuri ecologiste au acuzat autoritățile că permit distrugerea unor habitate naturale care au beneficiat de protecție timp de decenii. Guvernul de la Tirana respinge criticile și susține că proiectul ar putea transforma Albania într-o destinație premium pe piața turismului internațional, într-un moment în care țara încearcă să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Pur și simplu dezgustător: Regizorul Martin Scorsese, criticat după ce a declarat că IA e un instrument benefic în cinematografie
Legendarul cineast Martin Scorsese se confruntă cu un val de critici, după ce a declarat că inteligența artificială este benefică în procesul de preproducție al filmelor, potrivit BBC. Scorsese este cel mai recent regizor important care a adoptat inteligența artificială. El a devenit consilier al unei companii de inteligență artificială, declarând că dorește „să împingă limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”. Compania a lansat un și un viceoclip cu Scorsese. În filmuleț, regizorul folosește inteligența artificială pentru a crea instantaneu imagini pentru storyboard-uri. Acestea arată cum ar trebui să arate personajele, locațiile și scenele cheie, potrivit sursei. IA îl ajută să comunice „ceea ce vede în minte” Într-un comunicat, el a precizat că a avut întotdeauna dificultăți în a „comunica ceea ce vede în minte distribuției și echipei” în storyboard-uri. „Sunt interesat de intersecția dintre tehnologie și povestire și de a vedea cum aceasta poate împinge limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”, a explicat Scorsese. „Trebuie să fim deschiși” la evoluțiile în cinematografie „Nu uitați, cinematografia este un mediu tânăr, are doar în jur de 125 de ani, așa că trebuie să fim deschiși la modul în care poate evolua”, a adăugat regizorul. El a menționat că a folosit tehnologia 3D în filmul „Hugo” și tehnologia de reducere a îmbătrânirii pentru filmul „The Irishman”. De asemenea, a spus că inteligența artificială îl poate ajuta acum să-și transmită ideile „mai clar și mai eficient echipei sale creative”, mai arată sursa citată. „Am testat recent asta într-o scenă. Capacitatea de a vizualiza și de a partaja imediat storyboard-ul a fost eliberatoare din punct de vedere creativ. În timpul procesului de preproducție, timpul costă bani. Acest lucru ne-a permis să ne mișcăm mai rapid fără a sacrifica măiestria sau calitatea”. Critici de la fani și membri ai industriei Declarațiile sale au primit mai multe critici din partea unor fani și membri ai industriei cinematografice. Karla Ortiz, care a lucrat în departamentul artistic la filme precum Avengers: Endgame, Black Panther și Doctor Strange, a spus că „îi aruncă pe toți artiștii de storyboard cu care a lucrat vreodată. Le distruge mijloacele de trai cu modele care probabil sunt antrenate pe baza lucrărilor acelor artiști storyboard”. „A-i folosi moștenirea și puterea pentru așa ceva este pur și simplu dezgustător”, a mai declarat Ortiz. Regizorul de animație Samuel Deats a declarat că „îmi ia literalmente câteva secunde să fac storyboard-ul pentru o scenă. Nu există absolut niciun motiv să avem nevoie de o inteligență artificială. Aceasta este construită pe munca furată a milioane de artiști pentru a-ți face storyboard-ul”, mai menționează sursa. Utilizatorii din online i-au luat apărarea Alții de pe rețelele de socializare l-au apărat pe Scorsese și utilizarea inteligenței artificiale în film. „Utilizarea inteligenței artificiale este, practic, doar un alt efect special, precum CGI. Și, așa cum s-a demonstrat, Scorsese nu este împotriva unor astfel de progrese tehnologice”, a scris un utilizator. Nu e primul regizor care îmbrățișează inteligența artificială Scorsese este departe de a fi primul cineast de renume care este adeptul potențialului inteligenței artificiale. Regretatul actor Val Kilmer a fost înviat de inteligența artificială pentru a apărea într-un film viitor. El a fost de acord să joace înainte de moartea sa, în aprilie 2025. În schimb, Guillermo Del Toro a spus anul trecut că „ar prefera să moară” decât să folosească inteligența artificială, potrivit aceleiași surse.
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Taxiurile fără șofer ajung în Europa. Uber pregătește primele teste în Germania
Planul a fost prezentat în cadrul conferinței tehnologice GTC din Taipei și este dezvoltat în parteneriat cu compania israeliană de inteligență artificială Autobrains. Potrivit Uber, München a fost ales datorită poziției sale de centru european al industriei auto, densității traficului urban și cadrului legislativ german privind conducerea autonomă, scrie Euronews. München, laborator pentru viitorul transportului autonom Dacă va primi undă verde din partea autorităților, proiectul ar putea transforma München într-un teren de testare pentru tehnologiile de conducere autonomă care ulterior să fie extinse și în alte orașe europene. Robotaxi. Sursa foto: X Spre deosebire de alte programe similare, soluția propusă nu este construită pentru un singur model de vehicul. Uber și partenerii săi susțin că platforma poate fi adaptată pentru mai mulți producători auto, ceea ce ar putea reduce costurile și accelera extinderea flotelor autonome. Deocamdată, companiile nu au anunțat ce constructori auto vor participa, câte vehicule vor fi incluse în program și nici data la care primii pasageri vor putea utiliza serviciul. Inteligență artificială de tip agent, în locul unui singur sistem central La baza proiectului se află software-ul dezvoltat de Autobrains. Compania susține că, spre deosebire de multe sisteme concurente, nu utilizează un singur model uriaș de inteligență artificială pentru toate deciziile de conducere. În schimb, sarcinile sunt împărțite între mai mulți agenți AI specializați, fiecare analizând diferite situații din trafic și luând decizii în timp real. Fondatorul Autobrains, Igal Raichelgauz, afirmă că această abordare permite o gestionare mai eficientă a situațiilor complexe și imprevizibile întâlnite pe drumurile publice. Vehiculele vor utiliza platforma Nvidia DRIVE Hyperion, destinată sistemelor autonome de nivel 4. Acest nivel de automatizare permite, în anumite zone și condiții prestabilite, deplasarea fără intervenția unui șofer uman. Uber renunță la dezvoltarea propriilor sisteme autonome Anunțul face parte dintr-o schimbare strategică mai amplă a Uber. Compania nu mai dezvoltă în regie proprie tehnologia de conducere autonomă, preferând să colaboreze cu firme specializate și să integreze vehiculele acestora în rețeaua sa de transport. În ultimele luni, Uber a încheiat mai multe parteneriate similare și lucrează împreună cu Nvidia la planuri care vizează lansarea unor flote autonome în zeci de orașe din întreaga lume. În timp ce taxiurile autonome au devenit deja o prezență obișnuită în orașe precum San Francisco, Phoenix sau Beijing, Europa se află încă într-o etapă incipientă în ceea ce privește implementarea comercială la scară largă. Companii precum Waymo, Tesla, Mobileye și mai mulți dezvoltatori chinezi investesc masiv în acest sector, alimentând competiția pentru piața transportului autonom. În acest context, München este prezentat de Uber drept un posibil punct de plecare pentru extinderea serviciilor robotaxi pe continent. Succesul proiectului va depinde însă de aprobările autorităților, de demonstrarea siguranței tehnologiei și de viabilitatea economică a modelului de afaceri.
Surpriză în era AI: hârtia își recâștigă cititorii
La Kyoto, auto-publicarea și revistele artizanale, cunoscute sub numele de „fanzine” sau „zine”, câștigă popularitate, mai ales în rândul tinerilor creatori și cititori. Fenomenul crește în ciuda declinului puternic al industriei editoriale tradiționale. Vânzările de cărți și reviste din Japonia au scăzut cu 40% față de recordul din 1996, iar tirajele ziarelor tipărite s-au redus aproximativ la jumătate față de vârful atins în 1997, potrivit Asociației japoneze a editorilor și redactorilor de ziare, citată de Le Figaro. Într-o tipografie a cotidianului Kyoto Shimbun, doi artiști au urmărit cum un eseu fotografic prinde viață pe hârtie. Odată cu scăderea numărului de abonați, ziarul caută noi utilizări pentru echipamentele sale de tipar, iar creatorii speră să atragă astfel noi cititori, în era inteligenței artificiale. Pentru susținătorii acestor publicații, hârtia oferă o experiență mai directă, mai personală și mai greu de reprodus în mediul digital. „Hârtia este un mediu care implică toate cele cinci simțuri”, consideră unul dintre artiști, comparând experiența tipărită cu cea oferită de rețelele sociale. Hârtia, antidot la izolarea digitală Creatorii implicați în proiect spun că presa tipărită are o deschidere pe care telefoanele mobile și platformele digitale nu o pot oferi. „Cred că presa tipărită este incredibil de deschisă. Poți oferi un ziar cuiva, îl poți citi împreună”, a declarat unul dintre autorii eseului fotografic. În opinia sa, telefoanele mobile sunt „foarte izolate”, în timp ce hârtia permite o experiență comună. Autorii proiectului spun că obiectul tipărit creează și o legătură emoțională aparte între artist și cititor. „Poți simți pasiunea artistului atunci când ții lucrarea în mâini. Asta o face atât de atractivă, iar inteligența artificială pur și simplu nu poate reproduce acest lucru”. Lucrarea fotografului Kazuma Obara și a scriitorului Akihico Mori a fost prezentată la Kyotographie, festivalul internațional de fotografie desfășurat între 18 aprilie și 17 mai în mai multe locații din fosta capitală imperială a Japoniei. Tinerii redescoperă publicațiile făcute manual Interesul pentru auto-publicare nu vine doar din zona artiștilor consacrați. Potrivit reprezentanților tipografiei care colaborează cu creatorii de zine și publicații independente, vârsta clienților variază de la adolescenți până la persoane de peste 70 de ani. „În mod surprinzător, fenomenul are ecou în rândul tinerilor. Aud chiar comentarii de genul: Este interesant tocmai pentru că este vechi”, a explicat unul dintre reprezentanții Kyoto Shimbun Printing. Potrivit unui studiu citat de televiziunea publică japoneză, piața auto-publicării din Japonia a ajuns la peste 800 de milioane de euro până în martie 2026, aproape dublu față de nivelul de acum patru ani. Succesul se vede și la târgurile de fanzine, unde sunt expuse publicații realizate manual, în formate și dimensiuni foarte diferite. Pentru unii vizitatori, atracția acestor reviste vine tocmai din faptul că ele scapă logicii algoritmilor. „Inteligența artificială și rețelele sociale sunt conduse de algoritmi care ne arată doar ceea ce vrem să vedem sau ceea ce ni se potrivește cel mai bine”, spun vizitatorii. În opinia acestora, faptul că atât de mulți creatori participă la astfel de târguri arată că există „multe alte viziuni asupra lumii”. „Căldura pe care doar hârtia o poate oferi” Chiar și creatorii care recunosc avantajele inteligenței artificiale și ale tehnologiei digitale spun că obiectele tipărite păstrează o valoare aparte. „Se pot face foarte multe lucruri cu IA și tehnologia digitală. Dar cred că există și un farmec în a ține ceva în mâini”, a declarat pentru sursa citată una dintre artistele japoneze care își transformă viața de zi cu zi în ilustrații alb-negru. Marile librării au început, la rândul lor, să preia tendința. Sanseido, o librărie din Tokyo cu o istorie de 145 de ani, a introdus de aproape un an astfel de publicații auto-editate pe rafturile sale. „Zinele pot atrage un public diferit de cel al cititorilor tradiționali”, consideră reprezentanții librăriei. Pentru creatorii acestor publicații, revenirea hârtiei nu înseamnă respingerea tehnologiei, ci recuperarea unei experiențe pe care ecranele nu o pot înlocui. „Există o căldură pe care doar hârtia o poate oferi”, spun artiștii.
Studiu: Inteligența Artificială intră în rutina digitală a românilor, TikTok rămâne lider la timp petrecut zilnic
Inteligența Artificială a devenit parte din obiceiurile zilnice ale utilizatorilor români de internet în 2025, în timp ce 74% dintre aceștia fac cumpărături online lunar, iar TikTok rămâne platforma cu cel mai mare timp petrecut zilnic, potrivit studiului „Digital Evolution” realizat de Exact Business Solutions. Cum s-au schimbat obiceiurile digitale ale românilor în 2025 Studiul „Digital Evolution – Connected Consumer Monitor” 2025 a fost realizat pe parcursul a 16 valuri (bi)anuale, desfășurate între 2016 și 2025, pe un eșantion de peste 1.000 de respondenți per val, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Românii folosesc tot mai des instrumente de Inteligență Artificială, iar nivelul de notorietate al platformelor AI a crescut semnificativ în ultimul an, arată datele studiului. ChatGPT a ajuns la 78% vizibilitate, în timp ce Gemini și DeepSeek au înregistrat creșteri importante în percepția publicului. Principalele utilizări ale AI sunt căutarea de informații, educația și traducerile, însă se observă o extindere a utilizărilor în zona practică, precum sănătatea sau gătitul, în timp ce utilizările creative au scăzut. TikTok domină timpul petrecut pe rețelele sociale În zona social media, TikTok conduce clasamentul timpului petrecut zilnic, cu 112 minute pe zi, urmat de YouTube, Facebook și Instagram. Platforma are o incidență de 52% în rândul utilizatorilor români de internet, în creștere față de anul anterior. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia Potrivit studiului, consumul de filme online a crescut la 50% incidență săptămânală, în contextul consolidării platformelor de streaming precum Netflix și Prime Video. Monitorizarea sănătății digitale a crescut la 42%, indicând un interes mai mare pentru soluții din zona health-tech și servicii medicale online. Studiul mai arată și o creștere de 31% a interesului pentru pariurile sportive online, segment care devine tot mai relevant în economia digitală, alături de retail sau servicii de livrare. Piața digitală se diversifică și apar noi platforme Platforme precum Threads și Voxa înregistrează creșteri moderate, semn că utilizatorii români explorează alternative la rețelele dominante, în special în contextul preocupărilor legate de confidențialitate și saturația platformelor tradiționale. La nivel general, smartphone-ul rămâne principalul dispozitiv de acces la internet.
Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.