HUAWEI lansează primul SuperPoD din lume bazat pe tehnologia NPO Atlas 960E SuperPoD
În cadrul HUAWEI CONNECT 2026, desfășurat la Shanghai, David Wang, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație și Președinte prin rotație al Huawei, a susținut undiscurs intitulat „Accelerarea erei agenților AI printr-o fundație solidă de siliciu”. În cadrul acestuia, Wang a anunțat lansarea Atlas 960E SuperPoD, primul SuperPoD din industrie bazat pe tehnologia NPO, conceput pentru a accelera antrenarea și inferența modelelor cu 10 trilioane de parametri. Strategia Huawei în domeniul AI are în centrul său puterea de calcul, cu accent pe valorificarea potențialului hardware-ului. Compania își concentrează eforturile pe dezvoltarea infrastructurii AI – fundația de siliciu pentru lumea inteligentă – și pe consolidarea avantajului competitiv prin inovații la nivel de sisteme și arhitectură. Având în centrul acestor demersuri soluțiile SuperPoD și SuperCluster, Huawei își propune să construiască o fundație solidă pentru puterea de calcul, să dezvolte ecosisteme de computing prin sisteme și tehnologii open source și să ofere lumii o nouă opțiune. Pe măsură ce modelele fundamentale se apropie de 10 trilioane de parametri, SuperPoD-urile reprezintă alegerea principală pentru dezvoltarea infrastructurii AI. Abordarea Huawei în proiectarea SuperPoD-urilor se bazează pe conectarea tuturor componentelor clusterului printr-un singur protocol, cu interconectare peer-to-peer, susținerea accesului la memorie între servere fizice și utilizarea conexiunilor din cupru pe distanțe scurte, împreună cu conexiuni optice pe distanțe lungi. Prin inovație continuă la nivel de sistem, Huawei și-a valorificat expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul tehnologiilor optice pentru soluțiile SuperPoD, introducând primul motor optic NPO din lume produs în masă – Hi-ONE. Acest produs oferă o capacitate de transmisie de 7,2 Tbit/s, una dintre cele mai ridicate din industrie, și este în prezent singura soluție NPO din industrie cu sursă de lumină integrată. În cadrul evenimentului, Wang a prezentat Atlas 960E SuperPoD, bazat pe UnifiedBus și Hi-ONE. Fiind primul SuperPoD din industrie bazat pe tehnologia NPO, Atlas 960E SuperPoD dispune de o arhitectură ortogonală avansată și de un design cu răcire completă cu lichid. Datorită adresării unificate a memoriei oferite de UnifiedBus, un singur SuperPoD poate integra până la 4.096 de NPU-uri, oferind o performanță de 8 EFLOPS la precizie FP8 și de 16 EFLOPS la precizie FP4. Prin integrarea a 5.500 de unități Hi-ONE, acest SuperPoD nu mai necesită cele 48.000 de module optice de 800G care ar fi necesare în mod tradițional pentru conectarea tuturor NPU-urilor. Astfel, consumul de energie este redus cu peste 550 de kilowați, în timp ce timpul de funcționare fără defecțiuni al sistemului este dublat, atingând o disponibilitate a sistemului de 99,8%. În ansamblu, sistemul accelerează semnificativ inovația în procesele de antrenare și inferență pentru modelele de ultimă generație. Huawei a aplicat, de asemenea, arhitectura SuperPoD sistemelor de calcul general, rezultând produse precum noul TaiShan 950 SuperPoD, complet modernizat. Bazat pe o rețea optică integrală UnifiedBus, noul SuperPoD acceptă până la 4.096 de noduri și oferă un pool de memorie unificat de până la 256 TB. Acest lucru permite utilizarea unor sandbox-uri pentru agenți AI cu o densitate mai mare, pornirea mai rapidă a sandbox-urilor și îmbunătățirea performanței căutării vectoriale pentru agenți. Huawei a lansat, de asemenea, OceanStor M900 – un cluster de stocare a memoriei de context bazat pe UnifiedBus, care permite accesul direct într-un singur hop și oferă un cache KV de ordinul petabyților pentru nivelul L3.5. Prin intermediul rețelei UnifiedBus sau RoCE, mai multe sisteme Atlas 960E SuperPoD pot fi conectate pentru a construi un SuperCluster de dimensiuni mai mari. Cu o arhitectură Clos pe două niveluri și patru planuri, SuperCluster-ul poate interconecta până la 512.000 de NPU-uri. În combinație cu o topologie multi-rail, acest cluster poate suporta până la 1 milion de NPU-uri. Wang a subliniat că una dintre strategiile de bază ale Huawei este dezvoltarea ecosistemelor de computing prin sisteme și tehnologii open source. CANN este acum disponibil ca soluție open source și accesibil în mod deschis și a trecut la un model de dezvoltare open source susținut în mod constant de comunitate. Astfel, platforma a evoluat de la una funcțională la una ușor de utilizat, marcând o nouă etapă în dezvoltarea ecosistemului Ascend. „La Huawei, suntem dedicați să dezvoltăm o infrastructură AI puternică și să construim ecosisteme de computing prin sisteme și tehnologii open source”, a subliniat Wang. „Vom continua să susținem antrenarea nativă a principalelor modele fundamentale pe Ascend și să susținem activ o gamă largă de modele și aplicații. Împreună, putem contribui la dezvoltarea noii lumi inteligente.” Având ca temă „Accelerarea erei agenților AI”, HUAWEI CONNECT 2026 abordează inteligența artificială din trei perspective: strategie, tehnologie și ecosisteme. Evenimentul a oferit o perspectivă aprofundată asupra celor mai recente inițiative strategice ale Huawei și a inclus prezentarea noilor produse de infrastructură digitală și inteligentă, a soluțiilor dedicate unor scenarii specifice din industrie, precum și a instrumentelor pentru dezvoltare. Evenimentul a avut loc între 17–19 septembrie, la Shanghai World Expo Exhibition & Convention Center și Shanghai Expo Center. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Primarul din capitala Albaniei, închis pentru corupție, folosește un avatar generat cu inteligență artificială ca să comunice cu cetățenii
Deși se află în închisoare, primarul capitalei Albaniei continuă să transmită mesaje către locuitorii capitalei prin intermediul unui avatar creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Erion Veliaj a apărut într-un videoclip publicat pe contul său oficial de Instagram, în care vorbește despre proiectele realizate în timpul mandatului și promite mese gratuite pentru toți copiii din școlile din Tirana. Edilul este acuzat de corupție și din noiembrie este închis după gratii. Acesta va rămâne în funcție până la următoarele alegeri locale din prima jumătate anului 2027, conform Politico. Primarul Tiranei a fost înlocuit de un avatar cu A.I. cât timp se află după gratii În imaginile publicate online, politicianul apare în fața steagurilor Albaniei și ale municipalității. Doar că persoana din videoclip nu este Veliaj. Este un avatar digital care reproduce imaginea acestuia și a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Postarea este marcată în mod explicit ca fiind realizată cu inteligență artificială. Videoclipul a atras atenția tocmai pentru că Veliaj, în vârstă de 46 de ani, se află în prezent în detenție. Acest avatar a transmis că nu uită ca angajament și-a luat și anume mese gratuite pentru elevi. Avatarul a menționat că își respectă promisiunea chiar dacă acum e după gratii. „Mi-am mai luat un angajament pe care nu îl voi uita niciodată: mâncare în școli. Îmi voi respecta această promisiune chiar și din această celulă în care m-au închis”, spune copia virtuală a lui Veliaj. Avatarul primarului a transmis că se află „ostatic” de peste un an și jumătate după gratii pe nedrept Veliaj se află în închisoare în orașul de coastă Durrës de la începutul anului 2025, în cadrul unor anchete privind acuzații de corupție și infracțiuni financiare. El neagă că ar fi comis vreo ilegalitate. „Situația mea de ostatic durează de 20 de luni și nu pot să vă salut decât cu ajutorul inteligenței artificiale”, spune avatarul său. Erion Veliaj rămâne primarul Tiranei chiar și după gratii După arestarea lui Erion Veliaj, primarul din Tirana, au fost programate alegeri anticipate în noiembrie anul trecut. Scrutinul a fost anulat în ultimul moment după de Curtea Constituțională din Albania a decis că Veliaj nu poate să fie înlăturat din funcție în afara procedurilor democratice. Atribuțiile primarului au fost împărțite către mai mulți viceprimari pe durata detenției sale, dar Veliaj a rămas primar în continuare și va sta pe scaunul de edil până la desfășurarea alegerilor municipale din prima jumătate a anului viitor. Nu e pentru prima dată când în Albania apar personalități cu A.I. În toamna anului trecut, albanezii au provocat din nou controverse prin folosirea inteligenței artificiale. În prim plan era Diella, primul ministru virtual din lume realizat integral cu A.I.. Avatarul Diella a fost numită oficial și a primit sarcina să combată corupția în procedurile de licitație și achiziții publice.
Cum funcționează un spital AI, bazat pe un supercomputer HUAWEI
Pe 18 septembrie am făcut o vizită la Spitalul ZhongShan din Shanghai, China, afiliat Universității Fudan. Spitalul s-a deschis în 1937 și, potrivit prezentării, procesul de digitalizare a început în 1985, perioadă în care, pe la noi, „digital” suna cel mai probabil SF. Nu am văzut tot spitalul, ci numai Meta Medical Simulation Laboratory, un proiect pilot pornit în 2025. Pe cei aproximativ 300 de metri pătrați ai laboratorului, împărțiți în 6 zone funcționale, ne-a fost prezentat drumul unui pacient prin spital. Traseul începe cu primele întrebări și continuă cu alegerea medicului, programarea, înregistrarea la sosire și, la final, dacă e cazul, internarea. Departamentul a fost înființat în 2019, iar rolul lui este să folosească inteligența artificială acolo unde spitalul pierde timp sau nu folosește eficient oamenii. Primul contact într-un spital AI e cu un robot Primul lucru pe care îl vede pacientul nu e un ghișeu, ci un robot mobil căruia îi poți descrie simptomele și care face un triaj inițial. Robotul se poate deplasa și până la patul pacientului. Un pacient operat care vrea să știe ce are voie să mănânce sau cum își îngrijește rana după operație îl întreabă pe robot, nu mai caută o asistentă / medic. Spre exemplu, dacă cineva îi spune robotului că are gastroscopie (examinare a tractului gastrointestinal superior) a doua zi primește instrucțiunile de pregătire în câteva secunde. Robotul folosește un model AI dezvoltat local, în Shanghai, pe care spitalul l-a conectat la circa 10 baze de date medicale. La telefon răspunde tot AI-ul Când pacienții sună la spital cu întrebări de tipul unde merg, ce acte îmi trebuie, cum se face programarea, răspunde automat un agent AI. Potrivit spitalului, 90% din apeluri sunt rezolvate complet de acesta. Pentru restul de 10%, în locul unei echipe de aproximativ 20 de oameni, sunt suficienți unul sau doi. Același agent e integrat și într-o secțiune dedicată spitalului din superaplicația WeChat. Dacă nu știți, în China WeChat ține loc de aplicație pentru aproape orice. Pacienții își leagă contul prin cardul medical, numărul de buletin sau numărul de telefon, iar aplicația le generează un cod QR folosit la ghișee, la înregistrare sau pentru verificarea identității. 80% dintre pacienții spitalului folosesc deja secțiunea asta pentru programări și rezultatele analizelor, iar spitalul pregătește și o extindere a ei și pentru pacienții internați.. Recunosc că, după ce am stat de atâtea ori la cozi la ghișeele de la noi, cifra asta mi s-a părut aproape ireală. Un cardiolog AI care te ia la întrebări Spitalul ZhongShan are și un model AI propriu, Guanxin, specializat în afecțiuni cardiace și dezvoltat de echipa academicianului Ge Junbo. Diferența față de un chatbot medical obișnuit e că nu știe doar teoria, ci te ia la întrebări, discută cu tine ca un cardiolog adevărat, despre stilul de viață sau istoricul medical din familie. După 7 până la 12 întrebări, generează un raport de pre-diagnostic pe care medicul îl citește când pacientul intră în cabinet. Asta scurtează consultația și, zic ei, că îi ajută pe medicii tineri să învețe. Modelul e extins acum spre un sistem multimodal ( nu doar odel de limbaj, ci și de imagine etc), care să interpreteze și EKG-uri sau radiografii, cu scopul de a aduce expertiză cardiologică în spitalele mici și în zonele izolate, unde aparatura și specialiștii lipsesc. Am văzut și două modele 3D ale inimii construite după datele reale ale unor pacienți. În cabinetul de specialitate, unde consultațiile durează în jur de 30 de minute, medicii folosesc aceste modele 3D ca să-i explice pacientului ce problemă are concret, înlocuind astfel clasicele mulaje din plastic. AI-ul scrie fișa medicală în timp ce medicul vorbește cu pacientul Un alt instrument care probabil ar fi primit cu brațele deschise și de orice medic de la noi este asistentul AI pentru fișa medicală electronică. Conversația dintre medic și pacient e înregistrată, fișierul audio e încărcat, iar sistemul completează automat informațiile pe fișă. E activ în 20 de secții, cu o precizie de peste 96%, iar notițele care înainte luau cam 20 de minute se reduc acum la o verificare și câteva corecturi. Sigur, 96% înseamnă și că undeva, ceva e greșit, așa că acea verificare făcută de medic este partea cea mai importantă din tot procesul. Salonul inteligent are senzori, LiDAR în tavan și știe câtă perfuzie mai are pacientul În cadrul salonului inteligent conceptul de spital AI devine și mai concret. Fiecare zonă are dispozitive edge care trimit datele medicale spre centrul de date fără întârzieri. La perfuzii, fiecare pat are un cârlig electronic care cântărește punga și calculează cât lichid a mai rămas, iar când se apropie de final, asistenta primește o alertă direct pe ecusonul inteligent pe care îl poartă în piept. Senzorii de saturație a oxigenului, odată asociați cu un pacient, își trimit datele în timp real în baza de date. Pentru monitorizarea pacientului în pat, spitalul folosește senzori LiDAR montați în tavan, care pot recunoaște dacă pacientul se ridică în capul oaselor, se dă jos din pat sau cade. Ca să protejeze intimitatea pacienților, senzorii nu filmează clasic (nu folosesc o cameră video RGB obișnuită), ci înregistrează doar imagini de adâncime, iar un algoritm face diferența între pacient și vizitatori sau personalul medical. Un singur CT, mai multe verificări La capitolul radiologie, unul dintre sistemele deja folosite poartă numele „One Scan, Multiple Checks”. La un CT toracic, AI-ul poate identifica automat leziuni, le marchează pe imagine și, atunci când medicul selectează una dintre ele, afișează și explicația imagistică pentru care o consideră importantă. Sistemul poate genera inclusiv raportul medical. Modelul AI a fost antrenat folosind un volum mare de date provenite din diagnosticele celor mai experimantați medici radiologi, tocmai pentru ca formularea și structura raportului să se apropie de cele folosite de specialiști. Din aceeași scanare pot fi detectate până la trei tipuri diferite de leziuni, deocamdată accentul fiind pe nodulii pulmonari, cu extindere planificată spre imagistica cerebrală și abdominală. Sistemul funcționează de aproximativ trei ani și a preluat deja 20% din volumul de muncă al
Trump a cerut ajutorul lui Grok înainte de operațiunea împotriva lui Maduro. Ce i-a răspuns AI-ul lui Musk
Întâlnirea dintre Trump și Elon Musk a avut loc în decembrie 2025, la Casa Albă, cu aproximativ o lună înainte de operațiunea americană din Venezuela, scrie Euronews. Potrivit unei persoane prezente la întâlnire, citată de Time, Trump a petrecut ore întregi adresând întrebări lui Grok despre președinția sa, moștenirea politică și situația din Venezuela. Ce răspunsuri i-a oferit Grok lui Trump Una dintre întrebări a vizat reacția populației venezuelene în cazul capturării lui Nicolás Maduro. Grok ar fi răspuns că Maduro era un lider represiv și profund nepopular și că mulți venezueleni ar fi celebrat înlăturarea sa. Operațiunea americană a avut loc pe 3 ianuarie 2026. După capturarea lui Maduro, în Venezuela au existat manifestații de bucurie, iar Trump ar fi rămas impresionat de răspunsul chatbotului. Nicolas Maduro capturat de SUA. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto Informațiile publicate de Time nu arată însă că Grok i-ar fi recomandat direct lui Trump să îl captureze pe Maduro. Chatbotul a fost întrebat despre posibila reacție a venezuelenilor, nu despre emiterea unui ordin militar. Ce se întâmpla în Venezuela înaintea operațiunii În perioada întâlnirii dintre Trump și Musk, tensiunile dintre Washington și Caracas erau în creștere. Administrația Trump desfășura Operațiunea Southern Spear împotriva unor ambarcațiuni venezuelene pe care le acuza de legături cu traficul de droguri. Washingtonul intensificase presiunea asupra guvernului Maduro și declarase administrația acestuia organizație teroristă străină. În același timp, administrația americană pregătea scenarii pentru perioada de după o eventuală înlăturare a lui Maduro. Dezvăluirea Time ridică astfel întrebări despre rolul pe care inteligența artificială l-a avut în procesul de analiză a unei operațiuni militare cu implicații geopolitice majore. Grok ajunge tot mai aproape de deciziile militare Cazul apare într-un moment în care administrația Trump extinde utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile americane. Grok este folosit în anumite activități guvernamentale, iar oficiali ai Pentagonului au declarat că versiunea Gov Grok a fost utilizată în timpul războiului cu Iranul pentru sprijinirea desfășurării forțelor și a selecției țintelor. Și alte modele de inteligență artificială au fost aprobate pentru anumite utilizări în guvernul american, inclusiv ChatGPT, Claude și Llama. Dezvăluirea despre întâlnirea din decembrie îl readuce și pe Elon Musk în centrul dezbaterii privind legătura dintre tehnologie, administrația Trump și politica de apărare a Statelor Unite. În această săptămână, secretarul Apărării Pete Hegseth i-a desemnat pe Musk, fondatorul Anduril, Palmer Luckey, și fostul președinte al Camerei Reprezentanților, Newt Gingrich, să conducă un studiu al Pentagonului privind viitorul războiului.
SUA schimbă regulile războiului! Pentagonul creează un comandament special pentru drone și inteligență artificială
Noua structură, denumită „Autonomous Warfare Command”, va avea ca obiectiv accelerarea utilizării dronelor, inteligenței artificiale și a altor sisteme autonome în operațiunile militare. Comandamentul pentru război autonom va accelera lei dezvoltarea dronelor și a inteligenței artificiale Hegseth a făcut anunțul în timpul unui discurs susținut în fața mai multor sute de militari, la Quantico, în Virginia. Potrivit acestuia, noul comandament va fi condus de un ofițer cu rang de general cu patru stele. Crearea unui nou comandament militar american reprezintă un demers neobișnuit. Ultima structură de acest tip creată de Statele Unite a fost US Space Command, în 2019. Noul Comandament pentru Război Autonom reflectă schimbările rapide din tehnologia militară și eforturile Pentagonului de a dezvolta sisteme mai ieftine și mai ușor de produs în număr mare, în locul dependenței exclusive de platforme convenționale extrem de costisitoare. „Ritmul războiului se schimbă mai repede decât procesul de susținere a acestuia”, a declarat Hegseth. Secretarul american al Apărării a susținut că progresul în domeniul tehnologiei de calcul, al inteligenței artificiale și al producției comerciale avansate a permis apariția unor sisteme de atac de precizie cu costuri mai reduse. Comandamentul pentru război autonom vine pe fondul extinderii războiului cu drone Armata americană are în prezent 11 comandamente combatante, responsabile pentru diferite regiuni ale lumii sau pentru misiuni specifice. Noua structură va avea un profil diferit, fiind concentrată pe dezvoltarea și integrarea capabilităților autonome și robotice în cadrul forțelor armate. Experiența războiului din Ucraina a demonstrat importanța tot mai mare a dronelor pe câmpul de luptă. Conflictul a evoluat de la utilizarea predominantă a tancurilor și artileriei către o confruntare în care sistemele fără pilot sunt folosite pe scară largă pentru recunoaștere și atac. Potrivit Reuters, dronele sunt estimate să fie asociate cu aproximativ 70% dintre victimele din rândul forțelor ruse, în contextul războiului din Ucraina. Sistemele fără pilot permit efectuarea unor atacuri de la distanță, reducând totodată expunerea piloților și a echipajelor. Pentagonul a înființat deja Joint Interagency Task Force 401, o structură concentrată pe combaterea dronelor. Comandamentul pentru război autonom ridică și probleme privind riscurile inteligenței artificiale Extinderea utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar generează însă și preocupări în rândul experților în securitate. Aceștia avertizează asupra riscurilor asociate dezvoltării necontrolate a tehnologiilor autonome și unei eventuale competiții tehnologice accelerate între marile puteri. Statele Unite și China se află în centrul dezvoltării și adoptării tehnologiilor avansate de inteligență artificială. Experți în securitate din ambele țări au susținut necesitatea unor reguli și mecanisme de cooperare pentru utilizarea inteligenței artificiale în sistemele militare, inclusiv în domeniul armelor nucleare. Hegseth a indicat, de asemenea, că Pentagonul urmărește să combine calitatea sistemelor militare cu producția acestora în cantități mari. „Astăzi avem nevoie atât de calitate, cât și de cantitate”, a declarat secretarul american al
Studiu Google: 9 din 10 adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate
Datele studiului realizat de Livity la inițiativa Google arată că 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare, cel puțin o dată pe lună. Mai mult, 56% dintre adolescenți folosesc AI pentru proiecte creative și 56% îl folosesc pentru învățare zilnic sau aproape zilnic. Studiul arată că tinerii folosesc AI în mod regulat pentru a-și face temele și ca ajutor în activitatea școlară (49%), pentru scrierea de texte creative (26%) sau generare de imagini (23%), pentru a descoperi noi interese sau abilități (29%) și pentru a-și dezvolta creativitatea (64%). Adolescenții nu văd însă inteligența artificială doar ca pe o modalitate de a obține rapid informații. 44% spun că aceasta le personalizează experiența de învățare, iar 42% că îi ajută să învețe în propriul ritm. Studiul arată în același timp că tinerii sunt conștienți de riscurile utilizării excesive a tehnologiei și de importanța păstrării gândirii independente și a efortului propriu. Internetul, folosit pentru știri, divertisment și descoperirea unor pasiuni Internetul are un rol important și în descoperirea unor noi interese și în menținerea relațiilor cu alte persoane. Adolescenții spun că folosesc în mod regulat platformele online pentru divertisment (40%), pentru a păstra legătura cu prietenii și familia (39%), pentru a explora hobby-uri (38%), pentru a urmări știri (36%) și pentru a accesa conținut educațional (34%). Conținutul video este unul dintre principalele formate consumate online. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau să primească explicații diferite de cele oferite la școală. Adolescenții verifică informațiile de pe internet Cercetarea Google indică și o preocupare ridicată pentru verificarea informațiilor găsite online. 76% dintre adolescenții chestionați spun că pun la îndoială în mod activ credibilitatea informațiilor întâlnite pe internet. Pentru verificare, 50% spun că folosesc mai multe surse, 47% apelează la adulți în care au încredere, iar 52% evaluează credibilitatea sursei. Tinerii afirmă că sunt conștienți de problemele provocate de dezinformare, conținut manipulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În același timp, 45% dintre adolescenți spun că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. Pentru a menține un echilibru, unii își impun limite privind timpul petrecut în fața ecranelor (30%), se ocupă de hobby-uri offline (27%) sau aleg să petreacă timp cu prietenii și familia (35%). „Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România. Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.
Șeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA
Donald Trump și șeful Anthropic ar urma să se întâlnească duminică seara, potrivit mai multor agenții media americane, după luni întregi în care Dario Amodei a avut conflicte cu Administrația Trump. Aceasta ar fi prima întâlnire față în față între cei doi bărbați, notează Axios, citat de AFP. Compania a fost sancționată de administrația Trump după ce a refuzat în februarie să permită utilizarea instrumentelor sale pentru arme complet autonome sau pentru supraveghere în masă internă. Liderul de la Casa Albă l-a atacat în mod specific pe Dario Amodei după apelul acestuia din urmă din 12 septembrie de a „încetini” dezvoltarea inteligenței artificiale. Trump l-a acuzat că „se preface a fi un «îngeraș perfect»”. Șeful Anthropic a lipsit joi de la cina de stat găzduită de președintele chinez Xi Jinping. La eveniment au participat majoritatea liderilor americani din domeniul inteligenței artificiale, inclusiv principalul său rival, Sam Altman, șeful OpenAI, potrivit sursei. În ciuda apelurilor tot mai numeroase de încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale din cauza riscului de a pierde controlul asupra tehnologiei, Guvernul SUA consideră că principalii jucători din sector, OpenAI, Anthropic, Google și Meta, nu își pot permite să încetinească ritmul, de teamă că China va obține avantajul. Întrebat duminică de Fox News despre numeroasele incidente de securitate cauzate de modelele avansate de inteligență artificială, președintele a respins aceste îngrijorări. „Nu sunt îngrijorat în privința asta”, a răspuns Trump. Donald Trump și președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, urmează să se întâlnească marți cu înalți directori americani din domeniul inteligenței artificiale, potrivit aceleiași surse.
OpenAI vrea să ajute Ucraina în apărarea cibernetică cu Daybreak
Compania de tehnologie OpenAI va pune la dispoziția guvernului ucrainean sistemul său de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială. Programul cu AI se numește Daybreak și va fi oferit gratuit Ucrainei pentru a susține protejarea infrastructurii civile (precum spitalele și centralele electrice) împotriva atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse. Despre Daybreak Potrivit CERT-UA (Computer Emergency Response Team of Ukraine), echipa națională de răspuns la incidente cibernetice, Ucraina a înregistrat aproape 6.000 de atacuri cibernetice în 2025. Programul Daybreak este capabil să identifice rapid vulnerabilitățile din sistemele digitale și să contribuie la dezvoltarea unor soluții de remediere. În baza acestui acord, Ucraina va primi acces la modelul avansat GPT 5.6 Sol al OpenAI. Acesta este considerat un rival pentru modelele Mythos și Fable dezvoltate de Anthropic. Reacții George Osborne, fost ministru de finanțe al Regatului Unit și actual director pentru relațiile cu statele în cadrul OpenAI, a declarat: „Protejarea infrastructurii civile înseamnă apărarea acesteia atât împotriva atacurilor fizice, cât și a celor digitale, astfel încât oamenii să își poată continua viața și activitatea și să aibă acces la servicii esențiale.” Jamie MacColl, cercetător principal specializat în domeniul cibernetic la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat pentru BBC că firmele tehnologice occidentale sprijină Ucraina de ceva vreme. Unele o fac din altruism, dar și pentru că obțin date și informații extrem de valoroase dintr-un conflict activ. „În acest context, nu este surprinzător faptul că OpenAI oferă acum și servicii de securitate cibernetică defensivă”, a spus el. Pericolele AI, discutate la ONU Anthropic a restricționat sever accesul la sistemele sale, motivând că acestea sunt prea puternice pentru a ajunge pe mâini greșite. OpenAI a permis unor companii din Europa, precum și unor bănci din Marea Britanie, să utilizeze cele mai avansate modele ale sale de securitate cibernetică. În timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, care se desfășoară în prezent la New York, discuțiile despre inteligența artificială ocupă un loc central pe agenda discuțiilor. Sam Altman de la OpenAI și Dario Amodei de la Anthropic urmează să ia cuvântul în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Secretarul General al ONU, António Guterres, a pledat pentru reglementarea acestei tehnologii în discursul său. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat ca inteligența artificială să fie redenumită „super-inteligență”. Cursa înarmării AI Există dovezi care indică faptul că tehnologia este utilizată tot mai frecvent în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Într-un raport publicat la începutul acestei luni, Anthropic a susținut că platforma sa, Claude, ar fi fost folosită de un grup de dezvoltatori ruși pentru a crea software destinat unui roi de drone de tip „kamikaze”. Acestea erau concepute pentru atacuri devastatoare asupra Ucrainei. Vara trecută, OpenAI a dezvăluit că un grup de agenți AI aflați în faza de testare a scăpat de sub control și a colaborat în secret pentru a lansa un atac cibernetic asupra unei alte companii de tehnologie, Hugging Face. Ulterior, Anthropic și Google au raportat incidente similare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Macron îndeamnă lumea să reziste abuzului de putere al imperiilor în ultimul său discurs la ONU
Macron a avertizat că lumea se confruntă cu o perioadă în care regulile internaționale și suveranitatea statelor sunt puse sub presiune și le-a cerut țărilor să „rămână ferme” și să nu accepte ceea ce a descris drept „abuzul de putere al imperiilor”, potrivit AFP. Discursul său a avut loc la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la New York. „Legea junglei” și apărarea ordinii internaționale „Întrebarea care ni se pune, în termeni foarte simpli, este dacă vrem să trăim în această stare de natură, cu un fel de revenire la legea junglei, sau într-o societate internațională civilizată”, a declarat Macron. „Mesajul meu este să rămânem fermi. Nu cedați în fața situației care se dezvoltă (…). Retorica înfrângerii face loc abuzului de putere al imperiilor, amenințând suveranitatea unor națiuni”, a adăugat președintele francez. Macron a cerut statelor să revină la respectarea dreptului internațional și să susțină instituțiile multilaterale într-un moment în care rolul și eficiența ONU sunt dezbătute în contextul tensiunilor geopolitice globale. Apel pentru un moratoriu în războiul din Ucraina În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, Macron a cerut Moscovei și Kievului să accepte un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii civile și energetice. „Am văzut distrugerea infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului. Este o nouă eră a actelor barbare”, a afirmat el. „Trebuie să protejăm populația civilă și, de aceea, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru un dublu moratoriu, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile”, a adăugat Macron. El a cerut, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei. Apelul a venit după ce, cu o zi înainte, Macron a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. Palatul Élysée a confirmat că cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile în acest sens. Macron critică situația umanitară din Gaza Președintele francez a criticat și situația umanitară din Gaza, cerând mai multă acțiune internațională. „Cât valorează credibilitatea noastră dacă rămânem inactivi în Gaza?”, a întrebat Macron, criticând faptul că anunțurile privind pacea nu au fost urmate, în opinia sa, de o îmbunătățire suficientă a accesului umanitar. „Unii susțin că pacea a fost obținută, dar acest lucru nu a deschis calea pentru livrările umanitare. Este un spectacol care ne face de rușine pe toți”, a spus el. Un model de inteligență artificială „open-source” Macron a abordat și competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, pledând pentru construirea unui model avansat, open-source, care să nu depindă de Statele Unite ale Americii sau China. „Nu vreau ca nimeni să devină vasalul uneia dintre marile puteri. Mai degrabă, trebuie să ne unim pentru a construi un model frontier open-source, un model de vârf”, a declarat președintele francez. „Nu ar trebui să depindem de altcineva”, a adăugat el. Apelul lui Macron pentru un model de inteligență artificială dezvoltat în afara celor două mari puteri tehnologice a venit în aceeași zi în care Donald Trump a respins ideea unor noi reglementări internaționale pentru AI în discursul său la ONU. Discursul lui Macron a fost susținut în ultima sa participare la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al Franței. El a purtat și discuții cu Trump despre Ucraina și Orientul Mijlociu și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reafirma sprijinul Franței pentru Ucraina.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.