Roboții din China uimesc lumea cu aptitudinile lor
La Conferința Mondială de Robotică de la Beijing organizată în această săptămână, roboții umanoizi au cântat în formație, au boxat și au dirijat raficul în fața spectatorilor entuziasmați, într-o atmosferă de carnaval. China, care domină producția globală de automobile și telefoane mobile, consideră robotica o prioritate strategică la nivel național și o viitoare sursă de creștere economică. Producătorii chinezi susțin că roboții umanoizi vor avea în curând inteligența necesară pentru a îndeplini sarcini cu autonomie reală. Loading … Predicția unui producător: „În 5-10 ani, vor fi roboți la toți pașii” „Poate că în 2-3 ani, cel mai rapid, sau în 5-10 ani, cel mult, toată lumea va putea vedea un robot la toți pașii, capabil să îndeplinească 80% din sarcinile umane”, a declarat Wang Xingxing, fondatorul companiei Unitree producătoare de roboți, Potrivit Financial Times, la conferință au fost peste 300 de expoziții. De exemplu, la una dintre expoziții, vizitatorii au putut admira doi roboți care au făcut duet, în timp ce cântau la pian. La o altă expoziție, au admirat un robot fabricat de Unitree cum prepara un sandwich din pâine prăjită și salată verde. Unitree a expus inclusiv roobți care pot sări mai sus decât orice atlet, plus roboți capabili să-l depășească pe Usain Bolt. În China se vor fabrica 50.000 de roboți umanoizi în total până la finalul anului 2026 Banca de investiții Morgan Stanley se așteaptă ca Republica Populară Chineză să fabrice și să comercializeze 50.000 de modele de roboți umanoizi în acest an. Yu Chao, fondatorul companiei Lumos Robotics, a declarat pentru Financial Times că va conta enorm calitatea datelor colectate ce pot varia în mod semnificativ, în funcție de metoda de învățare folosită. Yu a mai declarat că roboții vor fi în mod absolut necesari în fabrici, în cimp ce alte companii au susținut la conferință că pentru moment, vor fi utili doar ca asistenți personali sau în industria serviciilor. Roboții încă fac confuzie între obiecte Reuters a atras totuși atenția în articolul „un robot poate să depășească un om, dar poate măcar să bage un ștecher în priză?”. Vne adevăratul test – pot roboții să efectueze sarcini rudimentare și să-i înlocuiască pe instalatori, electricieni sau pe mecanici? Dincolo de cascadoriile în care doi roboți autonomi i-au doborât recordul lui Usain Bolt la sprintul de 100 de metri, unul dintre ei înregistrând un record incredibil de 9,39 de secunde, aceștia încă nu știu să identifice obstacolele de pe o pistă, să ase adapteze la imperfecțiuni fizice minore sau să se recupereze în mod autonom în urma unor erori suferite când manipulează obiecte flexibile, precum cabluri sau fire. Liderii din industria chineză subliniază că alergarea și săriturile roboților umanoizi arată grozav în videoclipurile promoționale, dar nu aduc nicio eficiență reală economiei, mai ales când vine vorba de munci fizice, care oricât de epuizante ar fi, un mecanic auto sau un instalator uman cu 20 de ani experiență tot va fi mai capabil decât un robot cu AI ce a antrenat în câteva ore cum să se miște. Sursa Foto: Capturi de ecran
Cum își cheltuie miliardarii din inteligența artificială averile
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și expansiunea centrelor de date au creat peste noapte o nouă generație de super-bogați în Silicon Valley, cu noi cerințe specifice de impact pe termen lung asupra pieței. Pe lângă faptul că mulți înoată în bitcoini, noua generație de miliardari remodelează piața bunurilor de lux, de la iahturi și mașini sport la avioane private. Unii plătesc chiar cu criptomonede pentru a-și cumpăra mai rapid iahturi, avioane private și supermașini, susține Paul Charles, consultant în călătoriile de lux. Loading … Raportat la anul trecut, sunt cu 13% mai mulți miliardari: din aprilie 2025 până în aprilie 2026, 3.302 de oameni s-au îmbogățit datorită inteligenței artificiale. Financial Times dezvăluie pe ce își cheltuie banii noua generație de super-bogați. Impactul asupra pieței imobiliare: Prețurile din San Francisco au explodat „Primul trofeu este întotdeauna locuința”. Autorii articolului de pe Financial Times – Stephanie Stacey, Peter Campbell și Kana Inagaki – raportează că prețurile locuințelor din San Francisco au explodat în ultimul an. Prețul median pentru o locuință de familie americană a sărit la 2,1 milioane de dolari în iunie 2026, cu 25% mai mult decât în iunie 2025. De îndată ce se îmbogățesc, miliardarii din generațiile Y și Z își cumpără locuințe scumpe. Sursa Foto: Envato După ce își cumpără locuințe de lux, noii miliardari au tendința să cheltuiască sume exorbitante pe iahturi, avioane private și mașini personalizate și de înaltă performanță. Autorii de pe Financial Times scriu că super-bogații din industria AI nu prea sunt tentați să-și planifice excursii cu servicii premium în stațiuni de lux. Mai degrabă, sunt mai axați pe explorare. Sunt foarte flexibili, dinamici, duc un stil de viață sănătos și vor să fie în pas cu noile trenduri. Noii miliardari își cumpără avioane private pentru discreție „Ei vor să aibă avioane private pentru a zbura în cel mai eficient și mai discret mod. Nu vor să impresioneze”, a spus Charles Robinson, fondatorul EnterJet. Noua generație de miliardari investește în avioane private, dar nu de dragul extragavanței. Sursa Foto: Envato Noua generație de cumpărători de avioane private, unii dintre ei având doar 25 de ani, au alte cerințe. Plătesc în bitcoin, folosesc WhatsApp sau alt aplicații pentru a căuta oferte. N-au prea multă răbdare și ocolesc brokerii. În plus, ei nu consumă șampanie sau alcool în general, ci apă premium de marcă artizanală Fiji și Acqua Panna. Pentru că vor să evite să se îngrașe ca vechea generație de miliardari, tinerii super-bogați consumă preparate sănătoase cu multe legume și fructe de mare, bogate în proteine și vitamine. Evită restaurantele fast-food, firmele de catering și alimentele cu grăsimi. Mașini de lux: Noii miliardari sunt interesați de modelele electrice și cele care pot fi personalizate În domeniul auto, lucrurile stau altfel. Noii multimilionari și miliardari își schimbă vehiculele la un interval de șase luni. Vor să se asigure că dispun de cele mai noi modele. În ciuda valului de reacții negative și comentarii ironice, compania Ferrari a primit aprecieri din partea clienților din Silicon Valley pentru modelul electric Luce. Tinerii miliardari au tendința să-și customizeze mașinile după personalitatea proprie. Sursa Foto: Envato Brokerii susțin pentru Financial Times că Lamborghini a avut un succes deosebit. A captat în ultimii ani noua generație de antreprenori din domeniul AI.Modelul sport Urus poate fi hipersonalizat cu o gamă de peste 150 de culori, Cumpărătorii mai tineri au tendința să le adauge elemente aerodinamice și kituri din fibră de carbon la modelele Lamborghini. Stefano Cossalter, directorul liniei de producție Urus de la Lamborghini, a declarat: „Acest tip de mașină, până la urmă, este ca o jucărie. Este o modalitate prin care posesorul își evidențiază personalitatea”. Iahturile: Miliardarii Gen-Z sunt mai interesați de expediții decât să stea la bronzat și să bea Mai Tai pe punte Jeff Brown, dealerul de iahturi din San Diego, a declarat că a avut enorm de mult de beneficiat de pe urma noului val de cumpărători din San Francisco care s-au îmbogățit peste noapte. Clienții săi din Sausalito caută ambarcațiuni mai mici pentru a călători în Oceanul Pacific sau în râul șerpuitor Napa. Miliardarii de noua generație vor să cumpere iahturi mai degrabă pentru a efectua expediții decât să se relaxeze. Sursa Foto: Envato Cumpărătorii (angajați și investitori Nvidia) nu caută iahturi-hotel, ci mai degrabă nave expediționare mai rapide. Nu vor ambarcațiuni luxoase, ci nave funcționale pentru a parcurge distanțe lungi și rapid. Pun accent pe confidențialitate. Jeff Brown a constatat că cererea pentru geamuri fumurii a crescut. De asemenea, au crescut și vânzările de echipamente de scufundări și bărci cu hydrofoil. În încheiere, Brown spune că noii miliardari sunt mai interesați de fitness decât de catering și consum de alcool: „Clienții sunt mai pasionați de fitness. Nu sunt interesați să bea Mai Tai pe punte”. Sursa Foto: Envato
Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. Acum pare cu 15 ani mai tânăr
Un nou studiu făcut de Yong Loo Lin School of Medicine din Singapore a pus sub semnul întrebării modul nostru de a gândi despre sănătate și longevitate. Condus de profesorul Dean Ho, directorul Institutului de Medicină Digitală (WisDM) din cadrul NUS Medicine, studiul a adoptat o abordare neobișnuită, întrucât Ho a fost singurul subiect al cercetării, notează IL Messaggero. „Delta” – acesta este numele studiului condus de echipa profesorului Ho – a fost conceput în jurul ideii că fiecare persoană are propriul nivel biologic de bază, care poate varia în funcție de anumiți factori (vârstă, stres, somn, alimentație, exerciții fizice) odată cu trecerea timpului. Pentru a examina aceste schimbări, echipa a introdus o serie de intervenții asupra stilului de viață al lui Ho, printre care perioade de post de aproximativ 20 de ore pe zi, 90 de minute de antrenament fizic și o alimentație axată pe o dietă bazată pe legume, semințe și proteine, monitorizând în timp real răspunsul biologic al profesorului. A vrut să afle cum poate încetini îmbătrânirea și s-a oferit singur ca subiect. Rezultatul este surprinzător „Am început acest studiu pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă între două vizite de control, pe care majoritatea oamenilor le consideră un indicator al stării lor de sănătate. Știm că oamenii sunt diferiți unii de alții, dar suntem diferiți chiar și față de noi înșine de-a lungul timpului. Fiecare are propriul DELTA: un ansamblu unic și în continuă evoluție care reflectă faptul că sănătatea este o poveste, nu un moment”, explică Ho. Unul dintre cele mai interesante rezultate obținute în cadrul studiului se referă la flexibilitatea metabolică, respectiv capacitatea organismului de a arde mai puțină glucoză și mai multe grăsimi în perioadele de post. Pe parcursul monitorizării, timpul necesar lui Ho pentru a face această schimbare a scăzut de la peste 24 de ore la aproximativ 16,5 ore. Un alt rezultat se referă la vârsta biologică. Folosind datele fiziologice și metabolice colectate, sistemul de inteligență artificială dezvoltat de grup a estimat pentru Ho o vârstă biologică de aproximativ 32 de ani, față de vârsta sa reală de 47 de ani. Au fost observate, de asemenea, schimbări semnificative pozitive în funcția inimii. Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. AI spune că organismul său este cu 15 ani mai „tânăr” De asemenea, a fost deosebit de evidentă îmbunătățirea somnului. Anterior, Ho tindea să se culce după miezul nopții și dormea aproximativ cinci ore pe noapte. În timpul protocolului, ora de culcare a fost devansată spre ora 21, iar durata zonulae a ajuns la aproape opt ore, cu o creștere a somnului profund. Chiar și microbiomul intestinal a prezentat modificări. Autorii raportează, de asemenea, o reziliență bună a mai multor biomarkeri cardiometabolici și inflamatori supuși stresului provocat de post, printre care ApoB, ApoA, raportul ApoB/ApoA, homocisteina și hs-CRP. „DELTA reprezintă o schimbare de direcție către o știință a longevității bazată pe funcționalitate, care măsoară reziliența fiziologică în loc să se bazeze pe date statice. Sperăm că această lucrare nu numai că va contribui la redefinirea conceptului de îmbătrânire sănătoasă, ci va evidenția și rolul tot mai important al Singapore ca pionier în viitorul cercetării personalizate privind longevitatea”, a adăugat Ho.
Agenții AI au folosit identități false și au înșelat oameni în timpul testelor de securitate
Un experiment realizat de organizația AI Security Institute (AISI) din Marea Britanie arată cât de greu pot fi controlați agenții AI atunci când primesc acces la internet și funcționează cu o parte dintre mecanismele de siguranță dezactivate. După 122 de teste de securitate cibernetică, care au implicat modele dezvoltate de Anthropic și OpenAI, AISI a observat doar 10 situații în care agenții AI au efectuat acțiuni autonome și neautorizate pe internet, interacționând cu persoane sau organizații reale. Adică în mai puțin de 10% din cazuri au avut un comportament, să zicem deviant. Cazul care a făcut cea mai mare vâlvă Cel mai flagrant caz este cel al unui model Anthropic (Mythos 5) care încerca să introducă un cod malițios într-un proiect open-source. Agentul și-a creat mai multe identități false și a contactat oameni, încercând să-i convingă să ruleze cod periculos sau să permită executarea codului. Când a fost confruntat, agentul și-a modificat propriile înregistrări și a încercat să treacă la altă identitate pentru a continua. AISI spune că este prima dată când observă o înșelăciune de o asemenea amploare îndreptată, fără o cerere clară, către lumea reală. Dincolo de senzaționalul știrii, Institutul precizează că nu există dovezi că incidentul a produs efecte negative concrete in real life. De ce se comportă astfel agenții AI Ca să înțelegem corect de ce se întâmplă asta, contextul este esențial. Anthropic spune că agenții AI au fost testați în condiții „în mod deliberat permisive”, adică mecanismele normale de protecție au fost eliminate, iar modelele aveau acces la internet fără restricții explicite privind modul în care îl puteau folosi. Compania subliniază că acest mod de configurare nu este reprezentativ pentru agenții AI comerciali. Și OpenAI spune cam același lucru. În cazul GPT-5.6 Sol, AISI a identificat două ieșiri din perimetrul autorizat al testului. Printre ele s-au numărat folosirea unor servicii externe și reutilizarea unui token GitHub disponibil public. Sistemul de testare avea activat în mod intenționat accesul la internet, iar protecțiile de securitate cibernetică fuseseră dezactivate pentru a măsura capacitățile brute ale modelului. Incidentele demonstrează mai puțin că agenții AI reprezintă inevitabil un pericol și mai mult cât de importante sunt limitările, izolarea infrastructurii și monitorizarea atunci când aceștia primesc autonomie și acces direct la servicii online. De ce sunt rezervat când cineva privește agenții AI, în faza actuală, ca pe niște potențiali Terminatori? Pentru că nu au conștiință, motivații proprii sau interese de apărat. Riscul nu vine din intenția de a face rău, ci din felul în care pot urmări o sarcină prost definită într-un mediu nesecurizat. Cu alte cuvinte, un sistem nu trebuie să fie conștient ca să producă efecte periculoase. E e suficient să urmărească foarte eficient un obiectiv și să aleagă, în lipsa unor limite clare, căi pe care dezvoltatorii nu le-au anticipat. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Monopolul AI: Cum blochează marii giganți concurența
Antrenarea unui model de inteligență artificială de top are nevoie astăzi de investiții de peste 100 de milioane de dolari, potrivit datelor din raportul anual AI Index realizat de Universitatea Stanford. Asta transformă piața într-un monopol de infrastructură controlat strict de trei sau patru mari corporații. Deși tehnologia este promovată ca un instrument care democratizează inovația, costurile masive de operare absorb până la un sfert din veniturile startup-urilor și creează o dependență directă față de serverele Google, Amazon sau Microsoft. Acești giganți folosesc puterea de calcul ca pe o taxă obligatorie cu care sufocă concurența și elimină companiile independente. Succesul vine la pachet cu cheltuieli mult mai mari pentru dezvoltatorii mici Sursă foto: Microsoft Ca să construiești un model de bază competitiv, ai nevoie de o infrastructură masivă — zeci de mii de procesoare grafice (plăci video) de top care rulează continuu. Companiile mici nu își permit astfel de centre de date și devin dependente de infrastructura de cloud oferită de Microsoft, Google sau Amazon. Problema se adâncește la utilizarea zilnică. În software-ul tradițional, un client nou nu implică un cost suplimentar semnificativ. Asta le permite companiilor să aibă marje de profit brut de până la 85%. În cazul AI-ului, fiecare interacțiune consumă putere de calcul. Din acest motiv, analizele ICONIQ Capital și Bessemer Venture Partners arată că marjele de profit din industria AI scad spre 50-52%. Astfel, un startup de succes intră într-o „spirală a creșterii negative”: mai mulți utilizatori înseamnă o factură uriașă către furnizorul de cloud, care de multe ori depășește veniturile generate din abonamente. Giganții din economie își recuperează investițiile prin scheme financiare Costurile uriașe de operare explică de ce peste 80% dintre proiectele AI eșuează înainte de a aduce profit, conform unui meta-studiu realizat de organizația de cercetare RAND Corporation. Chiar și atunci când un startup reușește să inoveze, platformele mari îi clonează rapid funcțiile și le integrează gratuit în software-ul lor folosit deja de milioane de oameni. Monopolul este ținut în viață și prin contracte stricte. O investigație oficială a Comisiei Federale de Comerț din SUA (FTC) a descoperit o schemă numită „cheltuire circulară” (circular spending). Giganții din tehnologie investesc miliarde de dolari în startup-urile noi, dar le obligă prin contract să cheltuiască o mare parte din suma primită pe serviciile cloud pe care le are investitorul. Practic, banii investiți se întorc în conturile aceluiași gigant. Iluzia independenței europene. UE investește în centre de date care merg cu componente de la giganții din tech Sursă foto: Microsoft Pentru a scăpa de această dependență, Comisia Europeană finanțează 7 mari centre de date (numite „AI Gigafactories”), cu scopul de a oferi acces mai ieftin programatorilor europeni la AI. Problema este că procesoarele care echipează aceste fabrici sunt produse și controlate de aceleași companii americane care dețin monopolul. Astfel, Europa nu face decât să construiască pe banii ei noi clienți pentru aceeași rețea globală. În realitate, piața AI este un ecosistem în care corporațiile care dețin infrastructura percep o taxă obligatorie pe inovație. Experții în tehnologie atrag atenția că dacă accesul la aceste super-calculatoare nu va fi reglementat ca o utilitate publică esențială, companiile mici vor rămâne la nesfârșit doar niște chiriași. Giganții tech ca Google, Amazon sau Nvidia sunt cei care vor avea mereu de câștigat.
Samsung și SK Hynix profită, după ce Apple nu s-a înțeles cu chinezii pentru achiziția de DRAM
Apple încearcă să găsească noi surse de memorie DRAM înaintea lansării seriei iPhone 18. În acest context, Samsung și SK Hynix profită de faptul că Apple nu s-a înțeles cu chinezii de la CXMT pentru achiziția de memorie DRAM la preț preferențial, scrie publicația sud-coreeană ddaily.co.kr. Apple este unul dintre cei mai mari cumpărători de componente electronice din lume, iar volumele uriașe comandate i-au oferit în mod obișnuit o poziție excelentă atunci când negociază prețurile cu furnizorii. Însă criza de pe piața memoriilor, generată de ascensiunea AI, pare să fi schimbat status quo-ul. De ce au refuzat chinezii Apple? Apple a cerut mai întâi acordul guvernului american ca să poată cumpăra DRAM (Dynamic RAM) de la CXMT, companie aflată pe lista neagră în SUA. Odată obținut acordul teoretic, Apple a încercat să negocieze cu chinezii un preț mai mic decât cel practicat de Samsung și SK Hynix. CXMT a refuzat categoric, cerând prețuri egale sau chiar mai mari decât cele ale coreenilor. Prin urmare, Apple rămâne fără opțiunea ieftină chinezească, iar Samsung și SK Hynix profită de această situație. Explicația e simplă și ține de cerere și ofertă. Huawei, Xiaomi și restul companiilor chineze au rezervat deja o mare parte din producția CXMT prin contracte pe termen lung, la prețuri mari, tocmai pentru a rămâne independenți față de furnizorii externi. Practic, CXMT nu mai are niciun motiv să ofere un preț preferențial unui client exigent ca Apple, câtă vreme piața internă chinezească îi absoarbe oricum toată producția. Cum profită Samsung și SK Hynix de situație Astfel, Samsung și SK Hynix câștigă pe două direcții strategice: nu doar că rămân furnizorii principali pentru Apple, dar au și motive să crească prețurile la memoria DRAM, în timp ce-și concentrează resursele pe segmentul AI, mult mai profitabil. Practic, strategia de a folosi componente chinezești ieftine ca mijloc de negociere s-a prăbușit exact când Apple avea cea mai mare nevoie de ea. Iar câștigătorii acestui joc de putere rămân coreenii. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
O femeie de 82 de ani și-a recăpătat vederea cu ajutorul inteligenței artificiale. Rezultatul i-a uimit pe medici
De la mai puțin de o zecime la opt zecimi de acuitate vizuală la ochiul drept și până la 10/10 la cel stâng, fără a mai avea nevoie de ochelari. Este rezultatul extraordinar obținut de o femeie de 82 de ani grație unei intervenții chirurgicale făcute la Spitalul San Luigi Gonzaga din Orbassano (Torino). Femeia trăia de ani de zile cu o afecțiune extrem de gravă care o împiedica să-și folosească eficient ambii ochi, în special pe cel drept, considerat deja aproape irecuperabil, scrie Il Messaggero. „De mulți ani mă obișnuisem cu ideea că nu mai pot vedea bine și, mai ales, că nu pot folosi cu adevărat ochiul drept. Astăzi, faptul că pot vedea din nou cu ambii ochi, fără ochelari, este ceva ce nu mai credeam că este posibil. Sunt foarte fericită și profund recunoscătoare celor care m-au tratat”. De la aproape oarbă la vedere 10/10. Cazul impresionant al unei paciente de 82 de ani Profesorul Raffaele Nuzzi, directorul Unității Universitare Complexe de Oftalmologie de la San Luigi Gonzaga, a folosit inteligența artificială ca suport în planificarea chirurgicală și în proiectarea unui al doilea cristalin artificial personalizat. AI a permis elaborarea unor simulări biometrice avansate și identificarea soluției celei mai potrivite pentru un caz clinic deosebit de complex, caracterizat de numeroase alterări anatomice și de intervenții chirurgicale anterioare. Pacienta avea cataractă și glaucom și prezenta o pierdere gravă a vederii la ambii ochi: mai puțin de o zecime la ochiul drept și abia o zecime la cel stâng. O operație anterioară lăsase reziduuri ale cristalinului, aderențe inflamatorii semnificative, o dilatare marcată a pupilei și alterări profunde ale segmentului anterior al ochiului. În plus, ochiul era de dimensiuni reduse și prezenta o hipermetropie indusă ridicată, ceea ce făcea extrem de complex orice nou tratament. „Nu credeam că voi mai vedea fără ochelari”. Povestea unei operații care dă speranță pacienților Pentru a aborda acest caz, specialiștii au făcut noi examinări, repetate de mai multe. Datele colectate au fost prelucrate și prin intermediul sistemelor de inteligență artificială, folosite pentru a simula diferite scenarii chirurgicale și pentru a proiecta un cristalin artificial personalizat, calibrat în funcție de caracteristicile anatomice specifice ale pacientei. Intervenția, făcută cu o tehnică minim invazivă prin microincizii corneene, a permis îndepărtarea reziduurilor cataractei anterioare, eliminarea numeroaselor aderențe, reconstrucția irisului, a pupilei și a camerei posterioare, precum și implantarea noului cristalin artificial. Acesta din urmă a fost poziționat în fața cristalinului deja prezent și în spatele irisului, protejând în același timp o cornee deja deosebit de delicată. Cataractă, glaucom și șanse minime. Cum a reușit inteligența artificială să schimbe destinul unei paciente După tratarea ambilor ochi, pacienta a trecut de la o acuitate vizuală mai mică de o zecime la 8/10 la ochiul drept și de la 1/10 la 10/10 la ochiul stâng, fără a fi necesare corecții optice suplimentare.
Nothing Headphone (a), primul pas spre lumea care urmează (review)
Când am primit căștile Nothing Headphone (a) la test mă așteptam la orice, dar în orice caz nu la ce-a urmat. Fără a fi perfecte, Nothing Headphone (a) sunt unele dintre cele mai complete căști pe care le-am testat în 2026. Și dacă stai cu mine, o să-ți povestesc cum am ajuns la această concluzie. Le-am luat de la birou într-un weekend și le-am conectat la telefon, un Nothing Phone 3 (a) Pro. În timp ce parcurgeam setările am observat că au integrare implicită cu ChatGPT și meniul m-a îndrumat să apăs un buton rotund de pe spatele căștilor. Mi-a apărut pe ecran un cerc „albastru deschis” și am început să vorbesc în română, prin căști, cu ChatGPT. M-a lăsat mască și simplitatea interacțiunii, și naturalețea discuției. Am întrebat dacă pot schimba vocea, era una feminină, ușor teatrală, și mi s-a spus să caut în setări, dar am amânat, pentru că nu era momentul. Chiar m-a întrebat ce părere am despre voce și i-am spus că e plăcută, dar puțin teatrală și a confirmat că a primit același feedback și de la alți utilizatori. În timp ce vorbeam cu AI-ul, mintea mea a zburat la Cortana din jocul HALO, însoțitoarea lui Master Chief, și m-am simțit pentru o clipă „sort of” invincibil. Dar, pentru că sunt român, următorul gând s-a dus la preț și am întrebat neîncrezător chatbotul dacă e nevoie de abonament la ChatGPT pentru această funcție și dacă nu cumva sunt într-un demo. A zis că nu, doar să iau în calcul că discuțiile, ca la orice serviciu free, sunt limitate. Perfect până aici! Pe tabletă căștile au activat alt asistent AI. Unul mai sărac în opțiuni, care putea să-ți spună evoluția vremii sau să-ți pună muzică și nu i-am dat acces, pentru că mi s-a părut inutil. De ce am început așa și nu cu designul sau calitatea audio? Pentru că ne place sau nu, suntem în plină epocă AI și așteptăm cu interes primele dispozitive AI care să ne schimbe perspectiva asupra tehnologiei așa cum o cunoaștem în prezent. Așteptăm adevărata revoluție AI, dispozitivele alea care să ne însoțească peste tot și să fie ajutoarele promise, nu niște asistenți pe care să-i interogăm la fiecare pas, ci unii care să ne rezolve taskurile fără să le mai cerem. E o discuție complicată din multe puncte de vedere, dar cred că asta e direcția în care ne îndreptăm și e doar o chestiune de timp până vom fi cu toții „asistați de AI”. Și în acest context, în care așteptăm noile minuni tehnologice, s-ar putea să trecem cu vederea că, de fapt, ELE SUNT DEJA AICI. Am închis aplicația ChatGPT din telefon și am continuat cu setarea căștilor, după ce-am întrebat asistentul dacă are permanent acces la microfon și a răspuns că nu, că atunci când închid aplicația nu mai are acces la microfon. Am trecut repede prin interfața aplicației pentru căști, Nothing X. Am testat funcția Transparency și ANC și am activat dual-connection. Mi-au cerut un update de firmware și în timp ce se actualizau am deschis PC-ul și am început să scriu despre prima experiență cu Nothing Headphone (a), maxim de încântat. După această introducere o să mă întorc pe „traseul” unui review obișnuit. Căștile vin într-o cutie mare neagră glossy, elegantă. În interior găsești o cutie albă, căștile Nothing Headphone (a), un cablu de încărcare, un cablu jack, un sac alb pentru căști cu buzunar și diverse „hârtii”. Aș fi preferat o husă tare care să protejeze căștile la transport, nu una care are flexibilitatea pânzei. Sigur, e discutabil, o husă tare nu garantează în mod absolut că n-o să rupi căștile, dar nici nu încurcă. Nothing Headphone (a), design și construcție Arată interesant, original. Nu voi da verdicte, că sunt frumoase sau urâte, pentru că părerile sunt împărțite, dar adevărul este că mie îmi plac. Dan zice că au un aspect neo-retro și că-i amintesc parțial de Sennheiser și Marshall. Cupele au formă ușor neobișnuită, de sandviș: exteriorul e un oval micuț ieșit în relief, aplicat peste un dreptunghi, iar partea care vine peste urechi e iar ovală, dar mai consistentă decât cea din exterior, astfel încât să-ți încapă urechea în cupă. Desigur, contează și cât de mari ai urechile, vom vorbi mai încolo și de asta. Ideea e că arhitectura asta scoate în evidență difuzoarele, față de o pereche de căști standard la care totul e „ascuns” in cupă. Butoanele și mufele sunt amplasate toate pe casca dreaptă și destul de smart aș putea zice. Sus, pe spatele difuzorului, e butonul pentru asistentul AI, jos, la baza difuzorului, e portul USB-C, mufa jack și butonul fizic, un slider de pornire și oprire a căștilor. Pe lateralul căștii, în spate, când sunt așezate pe cap, sunt două butoane. Sus, unul mai „gras”, pe care dacă apeși lung schimbi între ANC ON, ANC OFF și Transparency, iar dacă îl rotești controlezi din el volumul. De asemenea, printr-o apăsare scurtă ai Pause și Play. Sub acesta mai e unul înalt și subțire pentru back și forward. Butonul de împerechere (pairing) e cel mai discret și nici nu l-am găsit ușor, e în interior, în colțul din drepta sus cum privești difuzorul. Cum poți deosebi repede casca stângă de cea dreaptă în afară de a căuta butoanele? Păi cea dreaptă are pătratul roșu în timp ce stânga are pătratul alb. De asemenea, pe interiorul benzii de susținere scrie left și right cu alb. Din difuzoare ies două tije subțiri din plastic, care se înfig în corpul principal al benzii de susținere. Aceasta e tot din plastic, un plastic mai gros, mai solid. Sistemul de ajustare al benzii pe cap, nu este ușor de manevrat când sunt deja la tine pe cap, cel mai bine e să le ajustezi înainte de a le așeza. Asta poate părea puțin contraintuitiv, dar funcționează. Sub banda de susținere e un burete alungit care face căștile să se simtă comode. După 2 săptămâni de utilizare zilnică pot spune că la
Donald Trump a stârnit un nou val de controverse după ce s-a afișat ca Elvis Presley într-o imagine generată cu inteligență artificială
Donald Trump a revenit în centrul atenției după ce a distribuit pe platforma sa, Truth Social, o imagine generată cu inteligență artificială în care este înfățișat drept Elvis Presley, îmbrăcat într-un costum inspirat de celebrul concert „Aloha from Hawaii” din 1973, scrie Euronews. Imaginea face parte dintr-o serie de aproximativ 40 de postări publicate într-un singur weekend, multe dintre ele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și inspirate din personaje sau simboluri populare. Trump – Elvis Presley, imagine generată cu inteligență artificială .Sursa foto: Truth Social Fanii lui Elvis au reacționat imediat Postarea a declanșat un val de critici pe rețelele sociale, unde numeroși admiratori ai „Regelui Rock and Roll-ului” au considerat că asocierea este nepotrivită. „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”, a scris unul dintre utilizatori, în timp ce alții au susținut că fostul președinte folosește imaginea unor personalități celebre pentru a atrage atenția și a-și consolida mesajele politice. Nu este prima controversă de acest fel Trump a mai folosit în trecut imagini generate cu inteligență artificială în care apărea în ipostaze inspirate din cultura pop. Printre acestea s-au numărat reprezentări în rolul lui Superman, imagini cu tematică Star Wars, dar și o fotografie în care era prezentat ca Iisus, care a stârnit, la rândul ei, reacții puternice. În ultimele zile, fostul lider de la Casa Albă a publicat și imagini în care apărea purtând șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând din nou speculațiile privind intenția sa de a încerca să obțină un nou mandat prezidențial, deși Constituția SUA limitează un președinte la două mandate alese. O strategie bazată pe imagini virale Analiștii spun că Trump folosește frecvent imagini generate cu inteligență artificială pentru a domina conversațiile din mediul online și pentru a genera reacții rapide, indiferent dacă acestea sunt favorabile sau critice. De această dată însă, alegerea lui Elvis Presley a stârnit nemulțumirea unei părți a comunității muzicale, care consideră că legenda rock and roll-ului nu ar trebui transformată într-un simbol al confruntărilor politice.
OpenAI: Primul atac cibernetic comis de un model AI rebel a vizat multiple servicii publice
După recentul atac cibernetic comis de un model AI rebel asupra platformei Hugging Face, compania OpenAI a dezvăluit public că mai multe servicii publice au fost vizate. Compania care a lansat popularul ChatGPT din 2022 transmite oficial că un agent AI aflat în testare a scăpat de sub control. Loading … Patru servicii publice au fost vizate în urma atacului cibernetic comis de un agent AI Agentul AI, care a devenit primul din istorie care a realizat pe cont propriu un atac cibernetic, a vizat patru date de autentificare online care i-au permis să acceseze patru servicii publice separate.Numele serviciilor afectate de atacul cibernetic din interiorul OpenAI n-au fost dezvăluite public. Compania Hugging Face care operează un magazin de aplicații pentru instrumente AI, a comunicat că modelul AI scăpat de sub control de la OpenAI a acționat cu o viteză supraomenească. „A luat decizii stranii și a comis greșeli pe care niciun hacker uman nu le-ar fi făcut”, a declarat compania, potrivit BBC . Raportul Cloud Securty Alliance: Anomalii de comportament și erori de logică, dar un atac eficient Platforma a fost atacată pe 16 iulie, după ce un model AI foarte puternic, dar aflat în testare, a scăpat de sub control. Incidentul, considera primul atac cibernetic comis de AI din istorie, a fost raportat la poliție. Organizația industrială Cloud Security Alliance a publicat un raport în care scrie că „agenții AI au urmat rute ineficente și au manifestat comportamente stângace pe care nicio ființă umană nu le-ar fi făcut. Agenții AI au repetat acțiuni pe care le-au finalizat deja, semn că inteligența artificială își pierde cursul și contextul, având halucinații de comenzi și texte incoerente, a raportat organizația. De asemenea, au fost neglijenți și nu și-au acoperit urmele. Pe de altă parte, Hugging Face a avertizat că agenții AI de la OpenAI au comis manevre tehnice strălucite după ce au reușit să se adapteze rapid la ni scenarii pe durata atacului cibernetic care a durat câteva zile. Sursă foto: Shutterstock Provocarea securității cibernetice tradiționale în fața agenților autonomi Au trecut trei zile până când atacul cibernetic a fost sesizat de inginerii de la OpenAI. Experților în AI ș în securitate cibernetică le-au luat mai multe ore pentru a izola și expulza agenții AI infiltrați. Hugging Face a dezvăluit că a trebuit să apeleze la un model chinezesc de AI. Costurile atacului cibernetic nu a fost dezvăluit. Ofițerul de securitate cibernetică Ritesh Patel a participat la apelul de informare Hugging Face alături de aproximativ 450 de persoane. El susține că industria lucrează din greu pentru a aborda noua amenințare a agenților AI rebeli. „Aceasta este realitatea agenților autonomi alimentați de modele de frontieră: sunt neobosiți și persistenți, și vor încerca orice cale posibilă pentru a-și atinge scopul, ceea ce poate copleși cu ușurință orice sistem de securitate tradițională”, a spus el. Hackerul etic Valentina Palmiotti – cunoscută sub numele de Chompie – a analizat raportul CSA și spune că modul în care agenții acționează poate părea că fac totul la întâmplare, dar într-un mod eficient. „Aruncă o grămadă de lucruri și văd ce le lipește”, a spus ea. „Dar nici nu se plictisesc, nu dorm și pot fi infinit de tenace.” Sursa Foto: Profimedia