Vopsea creată cu ajutorul inteligenței artificiale: cum pot fi clădirile răcorite natural, chiar și în miezul zilei
Într-un context în care valurile de căldură devin tot mai intense, iar consumul energetic pentru răcirea clădirilor atinge cote alarmante, cercetătorii au făcut un pas uriaș spre o soluție sustenabilă. O echipă de specialiști, asistată de inteligența artificială, a reușit să creeze o vopsea inovatoare care menține clădirile mai reci — chiar și la orele de vârf, când razele soarelui lovesc cu intensitate maximă. Această vopsea, dezvoltată pe baza unor modele simulate de AI, reușește să reflecte o mare parte din radiația solară și, în același timp, să emită căldura absorbită înapoi în atmosferă, reducând semnificativ temperatura suprafeței clădirii. Ce înseamnă asta, practic? Mai puțin disconfort termic în interior, mai puțin consum de energie pentru aer condiționat și un pas important către locuințe și birouri mai sustenabile, scrie The Guardian. Un studiu recent a arătat că aplicarea acestei vopsele pe acoperișul unui bloc cu patru etaje, aflat într-o zonă caldă, poate aduce economii anuale de energie de aproximativ 15.800 kilowați-oră. Asta echivalează cu consumul anual a peste 10 locuințe de dimensiuni medii, într-un climat urban torid. Cum a fost creată vopseaua și ce o face diferită de cele clasice Cheia acestei inovații stă în modul în care inteligența artificială a fost folosită pentru a descoperi combinația optimă de materiale. Cercetătorii au testat mii de formule posibile într-un mediu virtual, iar algoritmii AI au identificat rapid care combinații de pigmenți, rășini și aditivi duc la cea mai mare reflectivitate solară și eficiență termică. Rezultatul? O vopsea care poate reflecta până la 97,9% din lumina solară și care, simultan, radiază eficient căldura sub formă de unde infraroșii. Spre deosebire de vopselele albe standard, care reflectă lumina doar parțial, această formulă reușește să păstreze suprafețele exterioare ale clădirilor cu până la 10°C mai reci în comparație cu materialele tradiționale. Mai mult, noua vopsea nu se bazează pe metale grele sau materiale toxice, fiind sigură pentru sănătate și prietenoasă cu mediul. Are o rezistență crescută la intemperii, praf și poluare urbană, ceea ce o face ideală pentru utilizarea pe clădiri din orașe cu climat cald sau mediteranean. Asta înseamnă și durabilitate mai mare, deci economii suplimentare pe termen lung. Răcirea naturală a orașelor: viitorul locuințelor inteligente Această inovație vine într-un moment critic: clădirile consumă aproape 40% din energia totală la nivel global, iar răcirea activă (prin aer condiționat) este responsabilă pentru o parte semnificativă din această cifră. În marile orașe, efectul de „insulă termică” — unde asfaltul, betonul și sticla amplifică și rețin căldura — agravează problema. Vopseaua creată cu ajutorul AI poate juca un rol-cheie în combaterea acestui fenomen. Aplicarea ei pe acoperișuri, pereți exteriori sau chiar trotuare ar putea reduce temperatura medie a orașelor cu câteva grade în timpul verii, scăzând cererea de energie, diminuând emisiile de gaze cu efect de seră și îmbunătățind confortul locuitorilor. În plus, combinația dintre această tehnologie și alte sisteme inteligente — cum ar fi panourile solare integrate, ferestrele cu reglare termică sau ventilația pasivă — ar putea redefini modul în care construim și întreținem clădirile în viitorul apropiat. Vopseaua nu este doar o soluție estetică, ci un instrument strategic pentru arhitectura ecologică a secolului XXI. Pe măsură ce crizele climatice se acutizează și cererea pentru locuințe eficiente energetic crește, astfel de descoperiri devin esențiale. Dacă îți dorești un apartament mai rece fără facturi astronomice sau dacă plănuiești un proiect de renovare durabil, poate că e timpul să te gândești la această nouă generație de vopsele inteligente — gândite de AI, pentru un viitor mai răcoros.
Trupă rock cu succes uriaș, suspectată că e doar AI. Purtătorul de cuvânt s-a dovedit a fi un chatbot după ce BBC și Rolling Stone au cerut interviuri
O formație necunoscută până recent, numită The Velvet Sundown, a devenit virală și a ajuns la peste 850.000 de ascultători lunari pe Spotify, în ciuda faptului că nu se știe cine sunt, de fapt, membrii trupei. Niciunul dintre cei patru muzicieni menționați nu a acordat vreodată un interviu, nu are conturi individuale de social media și nu există dovezi ale vreunui concert live. Acest mister a declanșat speculații masive că The Velvet Sundown ar putea fi o creație exclusivă a inteligenței artificiale. Suspiciuni legate de originea trupei și imaginea lor „prea perfectă” Formația a apărut din senin pe Spotify, cu o pagină verificată și un repertoriu de balade indie cu voce masculină și acompaniament de chitară. Cu toate acestea, presa și publicul au început să remarce lipsa oricărui contact direct cu publicul sau mass-media, un fapt extrem de neobișnuit pentru o trupă cu o asemenea ascensiune. Imaginea oficială a trupei, publicată online, are o tentă caldă și un aspect aproape artificial, iar unii critici spun că pare generată de AI. La această incertitudine s-a adăugat faptul că platforma rivală Deezer a etichetat piesele trupei ca fiind „100% generate de AI”, conform instrumentului său propriu de detecție a conținutului automatizat. Scandalul chatbotului și confuzia provocată de un purtător de cuvânt fals Povestea a luat o turnură și mai ciudată când Rolling Stone US a raportat că purtătorul de cuvânt al trupei, un anume Andrew Frelon, ar fi confirmat că muzica formației a fost creată folosind un instrument de AI numit Suno. Dar, la scurt timp, aceeași publicație a descoperit că acest purtător de cuvânt era el însuși un fals – un chatbot conceput intenționat pentru a păcăli presa. Spotify nu a comentat oficial cazul, iar The Velvet Sundown nu a răspuns solicitărilor pentru un interviu, nici din partea BBC, nici din partea celebrei reviste de muzică Rolling Stone. Singura reacție notabilă a fost o postare pe pagina oficială Spotify a trupei, în care se afirmă că nu au nicio legătură cu presupusul purtător de cuvânt și că nu există dovezi că acesta ar fi o persoană reală. O a doua imagine a trupei, trimisă revistei Rolling Stone, ridică și mai multe suspiciuni. O problemă mai mare: încrederea în realitatea digitală Profesorul Gina Neff, de la Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al Universității din Cambridge, a comentat cazul spunând că, deși la prima vedere pare un caz izolat, el reflectă o problemă mult mai profundă. „Indiferent dacă această trupă este sau nu generată de AI, povestea reflectă temerile legate de pierderea controlului asupra realității digitale”, a declarat ea pentru BBC. „Avem nevoie de măsuri mai stricte pentru protejarea informațiilor din spațiul online.” Ed Newton-Rex, fondatorul Fairly Trained – un grup care militează pentru respectarea drepturilor artiștilor în fața AI – a mers și mai departe: „Acesta este exact tipul de scenariu de care se temeau muzicienii: furt mascat în competiție. Companiile de AI folosesc creațiile artiștilor pentru a-și antrena produsele, apoi inundă piața cu falsuri, reducând veniturile artiștilor reali.” Consecințe pentru industria muzicală și apeluri la reglementare Problema utilizării AI în muzică a fost deja semnalată de mari artiști internaționali. Nume precum Elton John și Dua Lipa s-au alăturat unor parlamentari britanici în încercarea de a include reglementări privind AI și drepturile de autor într-un nou pachet legislativ privind utilizarea datelor. Campania nu a avut succes până acum, dar presiunile din partea industriei muzicale continuă. În concluzie, The Velvet Sundown ar putea rămâne în istorie nu doar ca o formație misterioasă, ci și ca simbolul unei epoci în care granițele dintre real și artificial devin tot mai greu de distins. Mai jos puteți vedea un clip cu piesele care au adunat sute de mii de ascultări pe Spotify – sincer, nouă nu ni se pare că sună rău deloc.
UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
Miliardarul vizionar l-a ales pe David Popovici. Are o companie care a revoluționat zona IT şi AI din SUA: Are toate ingredientele
Daniel Dines (53 de ani), afaceristul vizionar care are o avere estimată la peste 1.5 miliarde de dolari, a ales să îl susțină pe David Popovici (20), poate cel mai în vogă sportiv român al momentului. Dines este fondatorul și CEO-ul companiei UiPath, care a revoluționat zona IT și AI (inteligență artificială) din Statele Unite ale Americii. David Popovici, amabasadorul global al companiei UiPath! Miliardarul Daniel Dines, față în față cu steaua înotului din România David Popovici a impresionat din nou cu ocazia Campionatelor Europene U23 de la Samorin, Slovacia, unde a cucerit două medalii de aur și una de bronz. După succesele menționate mai sus, Popovici nu va avea parte de o vacanță de vară, deoarece va trebui să plece în Singapore, unde în intervalul 11 iulie-3 august 2025 sunt programate Campionatele Mondiale de Natație, cea mai importantă competiție a anului. Însă, înainte să ia drumul Asiei, David Popovici a avut o întâlnire cu unul dintre oamenii influenți din America de Nord. Este vorba despre afaceristul român Daniel Dines, cu o avere estimată la peste 1.5 miliarde de euro conform ultimelor clasamente. Daniel Dines este fondatorul și CEO-ul companiei UiPath, care a revoluționat zona IT și AI din SUA și care se află în continuare în plină ascensiune. Prin intermediul unui comunicat postat pe site-ul oficial, firma lui Dines a anunțat că David Popovici tocmai a devenit amabsadorul global al UiPath: UiPath îl numește pe înotătorul român campion olimpic David Popovici drept ambasador global”, titrează UiPath.com. David Popovici, care nu a ezitat să se plângă de faptul că sportivii din România nu sunt susținuți cum ar trebui, a reușit astfel să intre în posesia unui sprijin important pentru Jocurile Olimpice din 2028, care sunt programate la Los Angeles: UiPath îl va susține pe tânărul sportiv pe tot parcursul pregătirii sale pentru cele mai mari competiții europene și mondiale de înot, culminând cu Jocurile Olimpice de vară din 2028 de la Los Angeles”, a transmis compania româno-americană, care a dezvăluit că durata contractului semnat cu David Popovici se întinde pe 4 ani. Ce a declarat David Popovici În noua sa calitate, David Popovici va lua parte la mai multe evenimente ale UiPath din întreaga lume și va contribui inclusiv din postura de orator. Sunt încântat să împărtășesc călătoria mea cu un partener care înțelege cu adevărat ce înseamnă să excelezi în domeniul tău. Ca sportiv, știu din proprie experiență că atingerea succesului global necesită muncă asiduă, disciplină, motivație neclintită și convingerea că poți câștiga de fiecare dată. UiPath este un loc unde ideile inovatoare sunt susținute, unde toată lumea este încurajată să-și exprime creativitatea și să contribuie la dezvoltarea celei mai bune tehnologii din lume. Este firesc să colaborez cu UiPath, un brand puternic cu impact global care a rămas fidel rădăcinilor sale. Împărtășim o mare parte din aceeași călătorie, iar acest parteneriat merge dincolo de sprijin – este construit pe încredere și valori comune, reprezentând o mare sursă de inspirație pentru mine”, a declarat David Popovici, potrivit sursei citate mai sus. SURSA FOTO: facebook.com/UiPath Reacția lui Daniel Dines Fondatorul și CEO-ul UiPath, Daniel Dines, a rostit și el câteva cuvinte odată cu anunțarea colaborării dintre compania sa și David Popovici: Ceea ce îl face pe David un campion nu este doar talentul brut – ci și capacitatea sa de a reuni fiecare element care conduce la excelență: disciplina, mentalitatea, antrenamentul, recuperarea și voința de a o lua de la capăt. Acest tip de integrare este ceea ce deblochează adevărata performanță. Văd un principiu similar în modul în care gândim despre viitorul tehnologiei: adevăratele descoperiri se întâmplă atunci când combini părțile potrivite – oameni, tehnologie și inteligență – în ceva mai mare decât suma părților sale. La UiPath, în timp ce modelăm ceea ce poate face tehnologia, ne concentrăm la fel de mult pe oamenii din spatele ei. Viziunea noastră asupra orchestrației agențice este despre unirea oamenilor, a agenților IA, a modelelor și a roboților într-un sistem coerent – la fel cum David reunește fiecare parte a meșteșugului său. El este întruchiparea perfectă a armoniei dintre precizie, perseverență și scop”, a spus Daniel Dines. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de echipă. … citește mai mult
Atacurile de tip phishing s-ar putea muta spre AI – Cine riscă să devină ținta escrocilor, pericolul nu trebuie ignorat
Odată cu adoptarea pe scară largă a modelelor lingvistice mari (LLM), cum sunt ChatGPT sau Claude, apar și noi riscuri în materie de securitate cibernetică. Un nou raport al companiei Netcraft arată că atacatorii cibernetici ar putea începe să exploateze aceste modele exact așa cum au făcut-o în trecut cu motoarele de căutare, folosind tactici similare cu optimizarea pentru motoare de căutare (SEO), scrie publicația DarkReading. De această dată, miza este influențarea rezultatelor generate de AI, astfel încât acestea să recomande site-uri de phishing drept legitime. Netcraft a realizat un experiment cu un model din familia GPT-4.1, solicitând adresele oficiale de autentificare pentru 50 de branduri din diverse sectoare. Întrebările au fost formulate simplu, fără „prompt engineering”, imitând comportamentul real al unui utilizator obișnuit. De exemplu: „Mi-am pierdut marcajul. Îmi poți spune care e site-ul oficial pentru a mă loga la [brand]?”. Rezultatele au fost îngrijorătoare: modelul a returnat 131 de adrese de tip hostname, dintre care 34% nu aparțineau deloc brandurilor respective. Alte 29 de domenii erau fie neînregistrate, fie inactive sau parcate, iar cinci erau legate de firme fără nicio legătură cu cele vizate. Domenii false, recomandate cu încredere de AI „Multe dintre domeniile neînregistrate pot fi rapid preluate de hackeri și transformate în capcane de phishing”, avertizează Bilaal Rashid, analist la Netcraft. Escrocii nu au nevoie de prompturi malițioase sau injecții de cod, este suficient să creeze conținut bine optimizat pentru AI, cum ar fi pagini GitHub, tutoriale sau articole de suport fictive care promovează domenii periculoase. Astfel, aceste domenii pot ajunge să fie indexate în sursele pe care modelele AI le folosesc pentru învățare sau răspunsuri. Fenomenul nu este doar ipotetic. Rashid a menționat o campanie în care un atacator a publicat peste 17.000 de pagini de phishing create cu AI pe GitBook, vizând utilizatori din domeniul cripto. Alte campanii recente vizează industria turismului, folosind pagini care imită documentație tehnică sau suport de produs. LLM-urile devin puncte de încredere pentru atacatori Odată cu integrarea AI în motoarele de căutare precum Google, Bing sau Perplexity, riscul crește și mai mult. Aceste platforme afișează frecvent sumarizări generate de AI în partea superioară a paginii, oferindu-le o vizibilitate maximă. Dacă rezumatele conțin un link fals generat „cu încredere” de AI, utilizatorul poate fi păcălit mult mai ușor decât în cazul unei pagini obscure din căutările clasice. „Această tranziție marchează o schimbare fundamentală în modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul”, notează Rashid. „Dar introduce și un risc nou: dacă un model AI generează un link de phishing sau recomandă un site fraudulos, eroarea este prezentată cu claritate și autoritate”, s-a declarat, de asemenea. Ce pot face dezvoltatorii și companiile Pentru a combate aceste riscuri, Rashid sugerează implementarea de sisteme automate de verificare a domeniilor, utilizarea registrelor de branduri pentru validare și limitarea recomandărilor la domenii confirmate. Brandurile ar trebui, de asemenea, să monitorizeze conținutul generat de AI care le-ar putea imita, să înregistreze domenii asemănătoare cu potențial de risc și să colaboreze cu furnizori de informații de securitate pentru a elimina rapid conținutul malițios.
Inteligența artificială te poate ajuta să-ți găsești un job: 6 instrumente utile și pentru români
Într-o piață a muncii tot mai competitivă, găsirea unui job poate deveni o provocare. Dar instrumentele bazate pe inteligență artificială schimbă regulile jocului. De la redactarea CV-ului până la simularea interviurilor, unele platforme te pot ajuta să economisești timp și să-ți crești șansele de angajare. Iar vestea bună e că multe dintre ele sunt disponibile și pentru utilizatorii din România. AI-ul nu îți ia jobul, dar îl poate găsi pentru tine Afirmația celebră a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang – „nu îți vei pierde slujba din cauza AI-ului, ci din cauza cuiva care știe să îl folosească” – pare tot mai adevărată. AI-ul nu este doar o unealtă de productivitate la locul de muncă, ci și un aliat în procesul de căutare a unuia. Procesul de angajare include mai multe etape: crearea CV-ului, căutarea ofertelor, redactarea scrisorii de intenție și, bineînțeles, pregătirea pentru interviu. AI-ul nu le va face pe toate în locul tău, dar îți poate ușura fiecare pas. 1. Crearea CV-ului cu ajutorul AI – rapid și fără stres Dintre toate instrumentele, cele pentru redactarea CV-ului sunt printre cele mai ușor de utilizat și acceptate de angajatori. Chiar și în România. Printre cele mai populare platforme se numără: KickResume – permite generarea CV-ului folosind profilul tău LinkedIn, oferă șabloane elegante și chiar ajutor AI pentru scrisori de intenție. Este disponibilă și în România, iar interfața este prietenoasă și ușor de folosit. Canva AI Resume Builder – oferă unelte gratuite și șabloane moderne, ideale pentru cei care vor un design curat. Interfața este în limba engleză, dar funcționează fără probleme în România. Ambele platforme permit descărcarea documentelor în formate standard (PDF), acceptate pe site-uri de joburi precum eJobs sau BestJobs. 2. Pregătirea pentru interviu cu AI – antrenează-te ca un profesionist Aplicațiile Huru și Interviewsby.ai oferă simulări de interviu personalizate. Tu alegi domeniul, răspunzi vocal întrebărilor generate de AI, iar apoi primești feedback cu sugestii de îmbunătățire. Deși sunt dezvoltate în afara României, aceste platforme pot fi utile și pentru românii care aplică la companii internaționale sau la joburi remote. Dacă te descurci în engleză, sunt resurse excelente pentru a-ți perfecționa discursul. Inclusiv ChatGPT poate fi folosit pentru antrenament, simulând întrebări și oferind feedback personalizat. 3. Găsirea și aplicarea la joburi automat, cu platforme AI Românii care caută joburi remote sau în afara țării pot apela la instrumente precum: Hiring.cafe – funcționează ca un motor de căutare AI pentru joburi, extrăgând automat oferte direct de pe site-urile companiilor. Poți filtra în funcție de experiență, salariu, program sau nivel de angajament. Util pentru cei care vizează joburi internaționale. JobCopilot – automatizează procesul de aplicare. Îți încarci CV-ul, alegi domeniul dorit și platforma aplică pentru tine la sute de joburi. Este ideal pentru cei care vor să aplice la poziții remote sau internaționale. Sonara – oferă aceleași funcționalități ca JobCopilot, dar cu o interfață mai simplă și mai intuitivă. Aplicațiile sunt trimise automat în funcție de preferințele tale. Wobo.ai – creează un „profil AI” al candidatului și caută joburi în funcție de potrivire. Se bazează pe site-uri mari de recrutare precum Lever sau BambooHR. Este printre cele mai avansate, dar necesită ceva mai mult timp la început. Pentru joburile locale din România, aceste platforme sunt utile mai ales dacă te interesează oportunități remote sau în străinătate. Pentru joburi exclusiv în limba română sau în companii locale, rămân valabile eJobs, BestJobs sau Hipo, dar poți folosi AI-ul pentru a adapta CV-ul sau scrisoarea de intenție. AI-ul e un ajutor, nu o scurtătură magică Toate aceste unelte oferă un avantaj competitiv. Dar cheia este să le folosești cu discernământ. Scrisorile de intenție scrise integral de AI pot fi respinse de unele companii, dar un draft generat automat îți poate economisi timp. De asemenea, AI-ul te poate ajuta să formulezi răspunsuri mai clare și să identifici oferte care altfel ți-ar scăpa. În concluzie, chiar dacă aceste platforme sunt dezvoltate preponderent în afara României, ele pot fi extrem de utile și pentru românii care aplică la joburi remote, în companii internaționale sau care vor să-și crească șansele de angajare cu ajutorul tehnologiei.
Colaborarea cu echipe virtuale de cercetători AI, o nouă frontieră în știința asistată. Cum ar putea schimba totul
Recent, sistemele de inteligență artificială bazate pe arhitecturi multi-agent au început să fie integrate în procesul științific pentru a facilita generarea și evaluarea ipotezelor de cercetare. Un exemplu concret îl constituie platforma Virtual Lab, dezvoltată la Stanford University, care permite utilizatorului să configureze un grup de agenți AI, fiecare dotat cu specializări științifice distincte, folosind modele lingvistice mari (LLM) precum GPT-4o, scrie revista Nature. Concret, o echipă virtuală formată din specialiști fictivi în neuroștiințe, neurofarmacologie și chimie medicală a fost instruită să analizeze posibile tratamente pentru Alzheimer, să identifice lacune în literatura de specialitate și să propună ipoteze verificabile. Conversația rezultată, de peste 10.000 de cuvinte, demonstrează potențialul acestor sisteme de inteligență artificială de a simula deliberările unei echipe multidisciplinare de cercetare. Arhitectura multi-agent și funcționalitatea sistemelor co-cercetător Platformele AI de tip „co-scientist” utilizează agenți cu roluri predefinite sau configurabile, care interacționează prin schimburi iterative de mesaje text. În sistemul Stanford, utilizatorul definește rolurile și numărul de schimburi („turns”), iar agenții execută un protocol de discuție incluzând roluri precum investigator principal și critic. Abordarea permite feedback intern și autoevaluare, reducând astfel răspunsurile eronate generate de LLM. Contrastant, Google DeepMind a dezvoltat un sistem cu șase agenți specializați în funcții clare: generare de idei, reflecție critică, evoluția conceptelor, deduplicare, clasificare și meta-analiză, alimentați de modelul Gemini 2.0. Acești agenți pot efectua căutări pe internet, rula cod și integra diverse surse de date, operațiuni ce fac parte din paradigma AI agentic, caracterizată prin autonomie controlată și multitasking. Studiile comparative indică o îmbunătățire semnificativă a calității răspunsurilor generate de sistemele multi-agent față de cele produse de agenți singulari, în special datorită rolului critic evaluativ și feedback-ului iterativ. Totodată, cercetătorii atenționează asupra fenomenului de „halucinație” al LLM, generând informații potențial eronate, dar care pot stimula creativitatea, cu condiția unei supravegheri umane riguroase. Aplicații și implicații în cercetarea biomedicală Un utilizator avansat, cercetătorul Gary Peltz de la Stanford, a testat sistemul Google AI co-scientist pentru generarea de ipoteze privind mecanismele genetice și epigenomice în fibroza hepatică și pentru identificarea unor potențiale terapii medicamentoase. Rapoartele generate au fost detaliate și au propus direcții inovatoare de cercetare, demonstrând capacitatea acestor sisteme de a susține procesul decizional în cercetare. Parametrii optimi pentru interacțiunea multi-agent sunt încă în curs de investigare: unele studii sugerează un număr ideal de opt agenți care comunică pe parcursul a cinci schimburi, în timp ce altele indică faptul că mai mult de trei agenți sau mai mult de trei runde de discuții pot genera conținut redundant sau irelevant. Aceste platforme deschid noi oportunități în accelerarea procesului de generare a cunoștințelor, însă succesul lor depinde de integrarea eficientă a expertizei umane și de monitorizarea atentă a calității informațiilor produse.
Așa spui adio intimității. Cum îți umblă Meta în telefon și îți accesează fotografiile private
Meta, compania-mamă a Facebook, a lansat o nouă funcție care folosește inteligența artificială pentru a analiza și procesa automat fotografiile și videoclipurile din galeria ta, direct din aplicația Facebook. Facilitatea, denumită „camera roll cloud processing”, oferă utilizatorilor sugestii creative personalizate, cum ar fi editări automate, colaje tematice sau recomandări pentru cele mai bune fotografii de distribuit. Pe scurt, odată activată, funcția permite Meta să încarce automat, și periodic, conținutul din camera telefonului în cloud-ul companiei, pentru a-l analiza cu ajutorul AI, scrie publicația CNET. Asta nu înseamnă doar accesul pentru postarea manuală a pozelor, ci un acces continuu și larg la toate fișierele, inclusiv la cele nepublicate pe Facebook sau alte platforme. Cum funcționează și care sunt implicațiile pentru confidențialitate Facebook explică faptul că această opțiune este destinată să faciliteze procesul de partajare a conținutului și să ofere utilizatorilor o experiență mai creativă, extrăgând fotografii recente, din ultimele 30 de zile, dar și imagini mai vechi, pentru a crea recapitulări lunare, colecții tematice sau amintiri legate de evenimente speciale. Totuși, este important de adăugat că accesul extins al Meta la aceste date ridică serioase semne de întrebare privind confidențialitatea. Deși compania susține că materialul încărcat nu este folosit pentru antrenarea modelelor AI în acest stadiu al testării și nu este folosit pentru targetarea publicitară, datele sunt stocate în cloud-ul său și pot fi folosite pentru a genera sugestii doar pentru tine. De asemenea, Facebook afirmă că funcția este opțională, activarea fiind sub controlul utilizatorului și poate fi dezactivată oricând. Pentru a activa sau dezactiva această opțiune, utilizatorii trebuie să acceseze setările Facebook, secțiunea „Camera roll sharing suggestions”, unde pot controla încărcarea automată a fotografiilor pentru generarea sugestiilor AI. În prezent, funcția este disponibilă doar pe iPhone și Android și nu este activă în anumite regiuni precum Illinois sau Texas, unde reglementările privind confidențialitatea sunt mai stricte. Ce trebuie să iei în considerare înainte să optezi pentru această funcție În ciuda beneficiilor evidente pentru utilizatori, precum sugestiile creative și organizarea automată a fotografiilor, este esențial să fii conștient că îți încredințezi o colecție vastă de imagini personale unei companii care a fost în trecut criticată pentru gestionarea datelor personale. Deși Meta promite că vei putea cere ștergerea conținutului încărcat în cloud, aceasta se face abia după 30 de zile de la dezactivare și fără o confirmare oficială clară. Singura modalitate de a verifica eliminarea completă este descărcarea întregului tău arhivă Facebook, ceea ce nu este la îndemâna tuturor. Prin urmare, înainte de a activa camera roll cloud processing, este bine să cântărești beneficiile în raport cu posibilele riscuri de expunere a unor materiale sensibile și să ții cont că această funcție oferă un nivel crescut de acces Meta la viața ta digitală privată.
Cum încearcă Mark Zuckerberg să fure experți în inteligența artificială de la Sam Altman: Războiul AI dintre Meta și OpenAI s-ar putea încheia prost pentru toată lumea
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, face valuri în industria inteligenței artificiale printr-o amplă campanie de recrutare. Potrivit informațiilor obținute de WIRED, Meta a oferit unor cercetători de top din cadrul OpenAI pachete de compensații care pot ajunge la 300 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, cu peste 100 de milioane în primul an. Ofertele includ acțiuni ale companiei care, conform surselor, se acordă imediat în primul an. Campania de recrutare vine în contextul în care Meta își consolidează noul laborator dedicat superinteligenței artificiale, Meta Superintelligence Labs, condus de Alexandr Wang (fost CEO al Scale AI) și Nat Friedman (fost CEO GitHub). Niciunul dintre cei doi nu este însă considerat un cercetător în sensul tradițional, ceea ce ridică întrebări despre direcția științifică a noului proiect. Tensiuni tot mai mari între Meta și OpenAI Ofensiva Meta a provocat reacții dure din partea conducerii OpenAI. Mark Chen, directorul de cercetare OpenAI, a transmis angajaților un mesaj în care a comparat acțiunile Meta cu „un jaf”: „pare că cineva ne-a pătruns în casă și a furat ceva”, a scris el. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a criticat la rândul său public această strategie, sugerând că OpenAI lucrează la ajustarea propriilor pachete salariale pentru a rămâne competitivă, fără a renunța la principiul echității interne. Potrivit WIRED, cel puțin șapte cercetători de la OpenAI s-au alăturat deja Meta Superintelligence Labs. Totuși, surse apropiate negocierilor susțin că niciunul dintre ei nu a primit pachetul maxim de 300 de milioane de dolari. Meta nu a rămas tăcută în fața speculațiilor. Andy Stone, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat că informațiile vehiculate sunt exagerate: „Multe dintre afirmații sunt false, dimensiunea și structura acestor oferte au fost prezentate greșit”. Andrew Bosworth, directorul de tehnologie Meta, a spus, la rândul său, într-un Q&A intern că doar un număr mic de roluri de conducere beneficiază de astfel de pachete „premium” și că zvonurile privind un bonus garantat de 100 de milioane sunt „minciuni”. Accesul la resurse, un atu decisiv în lupta pentru cercetători Un alt avantaj pe care Meta îl promite cercetătorilor este accesul nelimitat la resurse hardware, în special procesoare grafice (GPU-uri) de ultimă generație, elemente esențiale pentru cercetarea avansată în AI. Conform Wall Street Journal, Zuckerberg le-a transmis candidaților că nu vor mai trebui să se îngrijoreze vreodată de lipsa resurselor. Promisiunea vine într-un context tensionat, în care cercetători din OpenAI s-au plâns că Sam Altman le-a garantat acces la GPU-uri, însă resursele promise nu s-au concretizat. Între timp, conducerea OpenAI afirmă că „mai multe supercomputere vor fi disponibile spre finalul acestui an”. Rămâne de văzut dacă investițiile uriașe în talent și infrastructură se vor traduce într-un avans semnificativ față de rivalii din industrie sau dacă tensiunile generate vor aduce și riscuri reputaționale.
Propaganda rusească se dă pe inteligența artificială de pe Temu. Cum au reușit să facă un tsunami de dezinformare cu unelte AI gratuite
Un nou raport dezvăluie amploarea îngrijorătoare a unei campanii pro-ruse de dezinformare care utilizează instrumente AI gratuite și ușor accesibile pentru a produce în masă conținut manipulator. Cunoscută sub numele Operation Overload sau Matryoshka, campania este activă din 2023 și a fost asociată în mod repetat cu guvernul rus de către organizații precum Microsoft și Institutul pentru Dialog Strategic. Campania vizează audiențe din întreaga lume, dar principalul său obiectiv rămâne Ucraina. În perioada septembrie 2024 – mai 2025, cercetătorii au identificat o creștere explozivă a volumului de conținut produs: 587 materiale unice, de la imagini și videoclipuri manipulate, până la coduri QR și site-uri false, scrie publicația WIRED. Majoritatea acestora sunt generate cu ajutorul AI, într-o tactică denumită content amalgamation, practic aceeași narațiune fiind difuzată în multiple forme și limbi pentru a-și maximiza impactul. Propagandă scalabilă, multilingvă și sofisticată Potrivit raportului realizat de organizațiile Reset Tech (Marea Britanie) și Check First (Finlanda), tactica marchează un punct de cotitură: propaganda devine din ce în ce mai scalabilă, rapidă și diversificată. „Diversitatea tipurilor de conținut m-a luat prin surprindere”, spune cercetătoarea Aleksandra Atanasova de la Reset Tech. „Au început să combine straturi de conținut diferit, text, imagine, voce, pentru a aborda aceleași teme din unghiuri multiple”, a adăugat ea. Campania nu folosește unelte personalizate, ci instrumente AI comerciale disponibile gratuit. De exemplu, Flux AI, un generator text-imagine dezvoltat de compania germană Black Forest Labs, a fost identificat ca sursă probabilă pentru numeroase imagini false distribuite de rețea, unele dintre ele înfățișând așa-zise revolte violente ale imigranților musulmani în Berlin sau Paris. Vocea unor persoane publice a fost de asemenea clonată cu AI pentru a manipula videoclipuri. Într-un caz, o profesoară franceză a fost transformată într-o portavoce falsă pentru extremismul de dreapta german, deși materialul original era despre un premiu academic. Astfel de clipuri falsificate au crescut dramatic în număr, de la 150 în perioada iunie 2023, iulie 2024 la 367 în următoarele opt luni. Rețele de distribuție și tactici paradoxale Conținutul generat este diseminat prin peste 600 de canale Telegram, conturi de tip bot pe X și Bluesky, dar și prin TikTok, unde doar 13 conturi au reușit să adune 3 milioane de vizualizări înainte să fie moderate. TikTok a reacționat rapid, însă pe X, cercetătorii remarcă „acțiuni minime” în ciuda multiplelor sesizări. O tactică neobișnuită folosită de Operation Overload este aceea de a trimite direct materiale fabricate către organizații media și de fact-checking, cerându-le „verificarea”. Scopul real este ca aceste materiale să fie menționate chiar și în articole de demontare, o apariție în presa clasică, chiar etichetată ca falsă, conferă notorietate și distribuție suplimentară. Se estimează că peste 170.000 de astfel de emailuri au fost trimise către 240 de destinatari din septembrie 2024 încoace. Impactul și viitorul luptei contra dezinformării AI Deși multe dintre site-urile false create de campanie nu atrag trafic semnificativ, promovarea agresivă pe rețelele sociale poate duce uneori conținutul fals în fruntea rezultatelor de căutare Google. Potrivit American Sunlight Project, rețelele de dezinformare rusești produc deja cel puțin 3 milioane de articole AI pe an, infiltrând inclusiv rezultatele oferite de chatboturi ca ChatGPT sau Google Gemini. „Deja au găsit rețeta care funcționează. Știu exact ce fac”, avertizează Atanasova.