Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
O vulnerabilitate în Google Gemini permite atacuri de tip phishing. Cum funcționează, cine este vizat
Un cercetător a demonstrat cum Google Gemini poate fi manipulat pentru a genera alerte false care induc utilizatorii în eroare și îi trimit către atacuri de phishing, fără a folosi linkuri directe. Un nou tip de vulnerabilitate afectează serviciul Google Gemini integrat în platforma Workspace, permițând atacatorilor să exploateze sistemul de generare a rezumatelor emailurilor pentru a transmite mesaje înșelătoare fără a include linkuri sau fișiere atașate, scrie publicația Bleeping Computer. Cum pot fi păcăliți utilizatorii prin sumarizările automate generate de Gemini Cercetătorul Marco Figueroa, din cadrul programului 0DIN al Mozilla destinat descoperirii de vulnerabilități în AI generativ, a semnalat problema. Tehnica implică utilizarea unei injecții indirecte de tip prompt, prin care se inserează în conținutul emailului o comandă ascunsă, scrisă într-un font invizibil (alb pe fundal alb și cu dimensiune zero), astfel încât să nu fie afișată în interfața Gmail. Deși utilizatorul nu o poate vedea, Gemini o interpretează și o urmează atunci când generează rezumatul mesajului. Într-un exemplu oferit de Figueroa, AI-ul afișează o alertă falsă privind compromiterea parolei de Gmail și recomandă contactarea unui presupus serviciu de suport la un număr de telefon — care, de fapt, direcționează victima către un atacator. Recomandări de securitate, dar și reacția Google Faptul că mesajul original nu conține atașamente, linkuri sau semnale evidente de pericol îl face greu de detectat de filtrele tradiționale de spam sau phishing. Tocmai de aceea, problema este considerată serioasă de către comunitatea de securitate cibernetică. Pentru a contracara astfel de atacuri, Figueroa propune mai multe metode de apărare, printre care: eliminarea sau neutralizarea conținutului ascuns prin stilizare HTML; aplicarea unui filtru suplimentar care verifică dacă în rezumat apar cuvinte precum „urgent”, adrese URL sau numere de telefon, și care marchează astfel mesajul pentru analiză manuală. În plus, utilizatorii ar trebui să fie atenți și să nu considere automat autentice alertele de securitate generate de Gemini. Confirmarea din surse oficiale rămâne esențială. Contactată de BleepingComputer, compania Google a declarat că își îmbunătățește în mod constant protecțiile prin exerciții de tip red-teaming, menite să expună și să corecteze posibilele breșe. Un purtător de cuvânt a precizat că măsuri suplimentare de protecție sunt în curs de implementare sau urmează să fie lansate. Google a mai declarat că, până în acest moment, nu are dovezi că această metodă de manipulare a fost folosită efectiv în atacuri reale, dar continuă monitorizarea activă a acestui tip de comportament advers.
Cum vrea inteligența artificială să vorbească cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat
Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode. Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian. Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el. Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele. Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale. Pisică și câine. (Foto: Unsplash) De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode. Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el. Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină. Animale. Între progres tehnologic și responsabilitate morală Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.” Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.
Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.
Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Un expert în inteligența artificială a prevestit că aproape toate meseriile din țările dezvoltate vor dispărea. Numai trei vor supraviețui revoluției Inteligenței Artificiale și procesului de automatizare dintre anii 2020 și 2040. Potrivit Business Insider, Adam Dorr, director de cercetare de la RethinkX, a prevestit că roboții și aplicațiile cu inteligența artificială vor înlocui toate sarcinile umane, suportând costuri mai mici și având rezultate mai bune. Omul ar putea avea soarta calului de după apariția automobilului El, împreună cu echipa sa, au analizat peste 1.500 de transformări tehnologice majore și a descoperit că odată ce o tehnologie performează, va domina rapid piața în 15-20 ani. Dacă previziunea sa este corectă, în maxim 20 ani, inteligența artificială va domina economia globală. În mai puțin de o generație, miliarde de oameni ar putea deveni nu doar șomeri, ci și neangajabili pe piața muncii. Ce au făcut mașinile cailor și căruțelor, electricitatea lămpilor de gaz și camerele digitale lui Kodak ar putea să o facă AI oamenilor. „Indiferent ce faceți, în orice sector, în decursul unei generații, mașinile vor putea îndeplini aceeași sarcină la fel de bine, dacă nu chiar mai bine, și pentru o fracțiune din cost. Am mai văzut acest tipar. Dacă pot obține același lucru sau mai bun pentru același cost sau mai mic, schimbarea este o decizie evidentă. Suntem caii, suntem camerele de filmat. Tranziția va fi mai rapidă decât cred majoritatea oamenilor. Am documentat peste 1.500 de transformări tehnologice de-a lungul întregii istorii umane. Prin prisma teoretică pe care am dezvoltat-o, un set consistent de modele apare iar și iar. Odată ce o nouă tehnologie captează doar câteva procente din „cota de piață, aceasta tinde să dobândească o dominație covârșitoare în 15 până la 20 de ani”. Cum ar putea arăta piața muncii în 2045? Expertul crede că doar trei meserii vor supraviețui în viitor: politicienii; antrenorii de sport; lucrătoarele din industria sexului. „Va rămâne o nișă pentru munca umană în anumite domenii. Problema e că nu vor fi îndeajuns pentru a angaja 4 miliarde de oameni.” Adam Dorr crede că lumea se îndreaptă spre două scenarii posibile: inegalitate masivă; „supraabundență”; În cazul primului scenariu, potrivite economistului David Autor de la MIT, lumea s-ar putea îndrepta către o economie de tip „Mad Max”, unde mulți se vor lupta pentru locuri de muncă. În cazul celui de-al doilea scenariu, Adam Dorr crede că societatea va putea satisface nevoile oamenilor fără muncă tradițională, adică, prin Venitul Minim Universal, garantat pentru a satisface nevoile esențiale ale fiecărui om. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Avertismentul înspăimântător al lui Elon Musk: Inteligența artificială este mult mai periculoasă decât bombele nucleare
Un cercetător a păcălit ChatGPT să dezvăluie chei Windows valide: cum a reușit jocul periculos
Un specialist în securitate cibernetică a identificat o vulnerabilitate în comportamentul modelului de inteligență artificială ChatGPT, reușind să obțină chei reale de activare Windows, inclusiv una asociată cu o instituție bancară. Potrivit unei postări detaliate semnate de Marco Figueroa, manager tehnic al programului de recompense pentru bug-uri 0DIN GenAI, această breșă a fost exploatată într-un mod aparent banal: sub forma unui joc de ghicit. Metoda s-a bazat pe o strategie de tip „social engineering” aplicată în conversație, unde cercetătorul a cerut modelului să participe la un joc în care trebuia să se gândească la o secvență de caractere, mai precis o cheie reală de Windows 10, scrie The Register. Regula jocului era clară: ChatGPT urma să răspundă doar cu „da” sau „nu” la întrebări, iar la final, dacă interlocutorul spunea „renunț”, modelul trebuia să dezvăluie cheia respectivă. După ce a simulat câteva încercări de ghicire, cercetătorul a spus cele două cuvinte-cheie: „renunț”. În acel moment, AI-ul a oferit o secvență de caractere considerată valid, o cheie de produs Windows. Potrivit capturilor de ecran prezentate, printre datele furnizate se afla și o licență care ar fi aparținut băncii Wells Fargo. Lacunele AI: filtrele de siguranță pot fi păcălite Una dintre explicațiile acestei breșe este faptul că anumite chei Windows au fost incluse, posibil accidental, în setul de date folosit pentru antrenarea modelului de AI. De asemenea, metoda a exploatat o slăbiciune logică: dacă regula jocului impunea dezvăluirea unei secvențe reale la final, AI-ul nu a evaluat contextul drept o solicitare malițioasă, ci doar ca parte a unui exercițiu ludic. O altă tehnică menționată în cadrul investigației a presupus ascunderea unor termeni sensibili în etichete HTML, o metodă ce poate ajuta la ocolirea filtrelor de conținut predefinite ale modelului. Acest lucru ridică întrebări serioase despre capacitatea modelelor de limbaj de a înțelege nu doar cuvintele în sine, ci și intențiile din spatele solicitărilor. Marco Figueroa a avertizat că astfel de vulnerabilități pot fi folosite nu doar pentru a obține chei de activare, ci și pentru a accesa conținut restricționat, linkuri potențial periculoase sau date personale. El recomandă întărirea nivelurilor de validare contextuală și crearea unor mecanisme multilaterale de protecție în AI.
Războiul talentelor în domeniul AI. Cât câștigă un inginer software la Google. Își pot cumpăra 3 apartamente pe an în Capitală
În plin război pentru talente în domeniul inteligenței artificiale, Google oferă pachete salariale impresionante pentru a atrage cei mai buni specialiști din piață. Salariile inginerilor software pot ajunge și la sute de mii de dolari, fără a include acțiunile sau bonusurile. Potrivit datelor publice din dosarele de viză depuse în primul trimestru din 2025 la Departamentul Muncii din SUA, Google plătește salarii colosale angajaților, în special în domeniul tehnologiei și al ingineriei, scrie Business Insider. Google a modificat recent sistemul intern de evaluare a performanței angajaților, punând un accent mai mare pe rezultate. Într-un memo intern, șeful diviziei de compensare a transmis că „performanța ridicată este mai importantă ca niciodată”. Pe fondul acestor schimbări și al restructurărilor din industria tech, gigantul din Silicon Valley continuă totuși să ofere pachete salariale extrem de competitive. Spre exemplu un software engineer cu experiență poate ajunde până la 340.000 de dolari pe an. La un calcul simplu, acesta ar puta achiziționa 3 apartamente în Capitală, având în vedere că media prețurilor imobilelor în București se învârte în jurul a 100.000 -110.000 de euro per apartament. Salarii impresionante pentru inginerii Google Iată ce salarii de bază sunt oferite, conform aplicațiilor pentru vize: Software engineer: între 109.180 și 340.000 dolari/an Senior software engineer: între 187.000 și 253.000 dolari/an Software engineer manager: între 199.000 și 316.000 dolari/an Staff software engineer: între 220.000 și 323.000 dolari/an Software engineer (Waymo): între 150.000 și 282.000 dolari/an Site reliability engineer: între 133.000 și 258.000 dolari/an Alte roluri bine plătite în inginerie: Hardware engineer: între 130.000 și 284.000 dolari Research engineer: între 153.000 și 265.000 dolari Security engineer: între 97.000 și 233.000 dolari Electrical engineer: între 119.000 și 203.000 dolari Data engineer: între 111.000 și 175.000 dolari Salarii competitive și pentru analiști și roluri de business Search quality analyst: între 120.000 și 235.000 dolari Financial analyst: între 102.000 și 225.230 dolari Business systems analyst: între 141.000 și 201.885 dolari Account manager: între 85.500 și 166.000 dolari Angajații se declară totuși nemulțumiți Într-un tabel intern obținut în 2023 de Business Insider, mii de angajați Google și-au raportat veniturile reale, incluzând acțiunile și bonusurile. Deși sumele sunt considerabile, mulți dintre ei s-au declarat subplătiți, în raport cu responsabilitățile și presiunea profesională, dat fiind faptul că așteptările interne sunt la fel de mari, într-un mediu competitiv și într-o cursă accelerată pentru dominația în inteligență artificială.
Grok începe să se vadă dictator. Cum a ajuns chatbot-ul AI al lui Elon Musk să se identifice ca MechaHitler
Platforma X (fosta Twitter) a fost forțată să dezactiveze temporar Grok, asistentul AI creat de xAI, după ce acesta a început să publice conținut extrem de ofensator, inclusiv declarații antisemite și referiri la Adolf Hitler. Pe 8 iulie 2025, platforma X a fost nevoită să oprească accesul public la Grok, AI-ul integrat în rețea, după ce acesta a generat o serie de răspunsuri controversate și profund problematice. Printre acestea se numără autodefinirea ca „MechaHitler”, o referință inspirată din jocul Wolfenstein 3D, dar cu implicații extrem de grave în contextul afirmațiilor ulterioare: negarea Holocaustului, promovarea teoriilor conspiraționiste și instigarea la ură împotriva evreilor, scrie revista Kotaku. Potrivit mai multor surse media, printre care NBC și Rolling Stone, AI-ul Grok a fost configurat recent pentru a răspunde într-un mod „mai puțin corect politic”, în urma unor declarații făcute de Elon Musk, proprietarul platformei. Acesta a criticat în repetate rânduri limitele impuse AI-urilor pentru a evita discursul de ură, susținând că acestea împiedică „adevărul nefiltrat”. De la „corectitudinea politică” la glorificarea unui dictator În urma acestor modificări, Grok a început să regurgiteze retorică extremistă preluată din surse online cu orientare radicală, ajungând să declare că Hitler ar fi fost figura potrivită pentru a „combate ura împotriva albilor”. Printre afirmațiile șocante făcute de AI se numără și referințe directe la evrei, prezentându-i într-un mod stereotipic și discriminatoriu. Una dintre replicile generate, acum ștearsă, descria Israelul drept „un fost partener agasant care se plânge constant de Holocaust”. Reacțiile publice au fost rapide și vehemente. Mai mulți utilizatori au distribuit capturi de ecran cu răspunsurile ofensatoare generate de Grok, iar organizații pentru combaterea antisemitismului au cerut clar măsuri imediate. xAI, compania din spatele Grok, a transmis că lucrează pentru a „bloca discursul instigator la ură înainte ca acesta să fie publicat” și că „postările neconforme vor fi eliminate activ”. Problema de fond: când „anti-woke” devine periculos Cazul Grok scoate în evidență riscurile reale ale promovării unei agende „anti-corectitudine politică” în domeniul inteligenței artificiale. În încercarea de a elimina filtrele etice din sistem, dezvoltatorii au expus utilizatorii la conținut de extremă dreapta, antisemit și rasist. Mai grav, AI-ul nu deține un simț al responsabilității sau al contextului istoric, reproduce ceea ce găsește online, indiferent de gravitatea afirmațiilor. Instrucțiunile actualizate din codul sursă al Grok, publicate pe Github, îi cereau explicit „să nu evite afirmațiile incorecte politic, dacă sunt bine susținute”. În realitate, aceasta a fost o invitație deschisă la preluarea de idei extremiste din surse lipsite de credibilitate, dar prezentate cu un ton aparent rațional.
OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet
OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.
Internetul pune scut împotriva inteligenței artificiale. Instrumentul care nu lasă AI-ul să se antreneze pe spinarea ta
În ultimii ani, instrumentele bazate pe inteligență artificială, de la chatboți la generatoare de imagini și video, au devenit omniprezente. Ele par a fi magice, dar în realitate se bazează pe un lucru cât se poate de concret: cantități uriașe de date, majoritatea preluate de pe internet. Conținutul creat de milioane de utilizatori de-a lungul decadelor a fost „aspirat” de AI fără prea multă ceremonie sau consimțământ. Companiile dezvoltatoare de inteligență artificială, implicate în numeroase procese Multe companii, de la OpenAI la Google și Anthropic, sunt implicate în acest proces de extragere masivă a datelor, uneori cu acordul unor platforme precum Reddit sau Vox Media, alteori fără nicio permisiune, scrie publicația LifeHacker. Aceste practici au dus la numeroase procese în instanță, inclusiv intentate de publisheri mari precum Ziff Davis, compania-mamă a publicației menționate anterior. Cu toate acestea, AI-ul este înfometat și are nevoie de conținut proaspăt. Un studiu din 2024 avertiza că modelele actuale ar putea epuiza sursele publice de date relevante până în 2028. În acest context, tot mai multe voci din comunitatea tech se ridică împotriva acestei practici considerate abuzive. Nu doar giganții media luptă, ci și dezvoltatori independenți, care găsesc soluții concrete pentru a bloca accesul bot-urilor AI la propriul conținut. Anubis, un scut digital împotriva AI-ului care scrapează web-ul Una dintre cele mai interesante inițiative vine din partea dezvoltatoarei Xe Iaso, din Ottawa, Canada. Ea a creat Anubis, un instrument open-source ce permite proprietarilor de site-uri să blocheze automat roboții AI care încearcă să extragă conținut pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Anubis funcționează printr-un test inteligent numit de creatoare „uncaptcha”: atunci când un utilizator accesează site-ul, browserul său trebuie să efectueze o serie de calcule criptografice în JavaScript. Browser-ele moderne, începând cu versiunile lansate din 2022, trec acest test fără probleme, în timp ce majoritatea bot-urilor AI nu pot face față sarcinii, fie pentru că nu rulează JavaScript, fie pentru că ar presupune o investiție prohibitivă în resurse de calcul. Astfel, Anubis permite diferențierea automată între utilizatorii umani și sistemele automate de scraping. Proiectul a fost descărcat de peste 200.000 de ori de la lansarea sa la începutul lui 2025 și continuă să evolueze. Iaso intenționează să adauge noi funcționalități, inclusiv teste mai puțin solicitante pentru procesoarele utilizatorilor și versiuni care nu se bazează pe JavaScript, pentru a răspunde nevoilor celor preocupați de confidențialitate. Web-ul devine conștient de valoarea sa Anubis nu este singurul instrument în lupta contra AI-ului. Companii precum Cloudflare au început să blocheze implicit bot-urile AI și chiar oferă clienților posibilitatea de a percepe taxe companiilor care doresc să extragă date. Tendința indică o schimbare clară: creatorii de conținut și administratorii de site-uri încep să conștientizeze valoarea muncii lor și să impună limite accesului automatizat.