YouTube va rezuma rezultatele la căutări cu ajutorul AI-ului
YouTube a început testarea unei funcționalități noi, bazate pe inteligență artificială, care va genera rezumate automate ale rezultatelor în urma căutărilor, similar cu AI Overviews din motorul de căutare Google. Deocamdată, noul instrument este disponibil doar într-o versiune experimentală, accesibilă unui grup restrâns de utilizatori Premium din Statele Unite. Spre deosebire de implementarea din Google Search, rezumatele de pe YouTube sunt limitate la trei tipuri de căutări: cumpărături, călătorii și sugestii de activități într-un loc anume. Totodată, tehnologia funcționează momentan doar în aplicația mobilă, exclusiv în limba engleză. Cum funcționează AI-ul în YouTube Search La o simplă căutare în YouTube, în loc să derulezi printre zeci de rezultate video, vei vedea un carusel interactiv în partea de sus a ecranului. Acesta conține trei componente principale: un clip video evidențiat pe toată lățimea paginii, o listă scurtă de opțiuni alternative relevante și un text scurt generat de AI care rezumă răspunsul la întrebarea sau subiectul căutat. Scopul acestei funcții este de a reduce timpul petrecut în selecția conținutului și de a livra un răspuns cât mai concis și util. Este o abordare care răspunde tendinței generale din ecosistemul digital: utilizatorii caută din ce în ce mai mult informații rapide, digerabile și contextualizate inteligent. Din punct de vedere vizual și funcțional, caruselul pare inspirat din modul în care Google implementează AI Overviews pe Search, dar vine cu un accent mai clar pe conținut video și cu un set de restricții bine definite, care limitează domeniul de aplicabilitate în această fază de test. Ce impact ar putea avea asupra creatorilor de conținut Deși YouTube declară că testele sunt într-un stadiu incipient, inițiativa ridică deja semne de întrebare cu privire la impactul asupra vizibilității clipurilor și, implicit, a creatorilor de conținut. Dacă AI-ul va oferi un răspuns satisfăcător direct în rezultatele căutării, utilizatorul ar putea alege să nu mai dea click pe alte videoclipuri, reducând astfel timpul de vizualizare distribuit organic. Este un scenariu care a devenit deja realitate în Google Search, unde AI Overviews a fost acuzat că reduce traficul către site-uri, în special către cele care oferă răspunsuri concise și bine documentate. Rămâne de văzut dacă YouTube va calibra sistemul într-un mod care să susțină creatorii, nu să le reducă din expunere. Un alt aspect de urmărit este dacă această funcționalitate va fi extinsă la alte categorii de căutări sau va rămâne un instrument de nișă, destinat doar anumitor tipuri de conținut, precum recomandările de produse și ghidurile turistice. Limitări clare în această etapă de testare Spre deosebire de alte experimente Google, testul YouTube are o abordare mai prudentă. Este activ doar pentru un subset de abonați Premium din SUA, nu este vizibil pe desktop și nici nu acoperă clipuri în alte limbi în afară de engleză. De asemenea, domeniile vizate – cumpărături, călătorii și activități locale – sunt dintre cele mai comerciale, acolo unde AI-ul poate propune mai ușor sugestii pe baza unor date bine structurate. YouTube nu a oferit un calendar clar privind extinderea funcționalității sau intențiile legate de alte piețe, limbi sau formate de conținut. Cert este că, în peisajul digital actual, astfel de inițiative AI vor continua să schimbe modul în care consumăm și descoperim conținut.
Trump vrea să blocheze legile care controlează inteligența artificială, iar experții avertizează că planeta va plăti prețul
Statele Unite ar putea interzice temporar orice reglementare a inteligenței artificiale (AI), dacă un proiect de lege sprijinit de Donald Trump va fi adoptat în forma actuală. În ciuda sprijinului politic republican din Congres, cercetătorii avertizează că măsura ar putea avea consecințe climatice majore, contribuind la o explozie a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează The Guardian. Potrivit unei estimări furnizate de cercetători de la Universitatea Harvard pentru The Guardian, folosirea necontrolată a AI în SUA ar putea genera, în următorii zece ani, peste un miliard de tone de dioxid de carbon – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Îngrijorarea pornește de la consumul masiv de energie al centrelor de date care alimentează dezvoltarea AI, multe dintre acestea fiind alimentate încă din surse fosile. Proiectul de lege: o pauză de 10 ani pentru orice control asupra AI Textul legislativ propus de republicani, cunoscut și ca „proiectul fiscal și de cheltuieli Trump”, conține o prevedere controversată: interzicerea oricărei reglementări statale asupra inteligenței artificiale timp de un deceniu. Deși limbajul a fost recent atenuat, vorbindu-se acum despre o „pauză temporară”, scopul rămâne același – împiedicarea statelor americane de a introduce reguli privind impactul AI asupra mediului sau societății. În paralel, proiectul oferă 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale, dar condiționează aceste fonduri de lipsa oricărei încercări de reglementare a AI la nivel local. Mai mulți senatori republicani, printre care Josh Hawley și Marsha Blackburn, și-au exprimat rezervele, însă amendamentele pentru eliminarea prevederii vor necesita sprijin din partea a cel puțin patru republicani pentru a avea succes. Impactul climatic: AI poate anula eforturile de reducere a emisiilor Experții subliniază că folosirea AI este una dintre cele mai intensive activități din punct de vedere energetic. O singură interogare prin ChatGPT, de exemplu, consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Într-un context în care infrastructura energetică americană este încă dominată de gaze naturale și cărbune, extinderea masivă a centrelor de date amenință să contracareze toate progresele în combaterea schimbărilor climatice. „Dacă interzici supravegherea și reglementarea, încetinești tranziția către surse de energie mai curate și descurajezi investițiile în eficiență energetică”, avertizează Gianluca Guidi, cercetător la Harvard. La rândul său, senatorul democrat Ed Markey a calificat propunerea republicană drept „periculoasă și iresponsabilă”, afirmând că dezvoltarea AI ar trebui însoțită de măsuri ferme pentru protejarea sănătății publice și a planetei. De altfel, companii mari din domeniul tehnologiei au recunoscut deja dificultățile de a menține promisiunile climatice. Google, de exemplu, a raportat o creștere cu 48% a emisiilor sale de carbon din 2019 până în 2023, în mare parte din cauza extinderii în domeniul AI. O planetă în pericol, o tehnologie fără frâne În ciuda retoricii potrivit căreia AI ar putea contribui la eficientizarea rețelelor energetice sau la combaterea poluării, tot mai mulți experți consideră aceste promisiuni ca fiind „greenwashing”. Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute, afirmă că „marile companii tehnologice sacrifică prezentul pentru un viitor iluzoriu, alimentând în realitate un model de dezvoltare nesustenabil”. În lipsa unei legislații federale clare, unele state americane și-au exprimat intenția de a introduce propriile reglementări privind impactul AI asupra mediului. Însă, dacă prevederea din proiectul de lege va rămâne în vigoare, aceste inițiative vor fi blocate timp de zece ani – o perioadă considerată crucială pentru atingerea obiectivelor climatice internaționale.
Când AI-ul devine șantajist: ce ne spune noul studiu despre pericolele ascunse ale inteligenței artificiale
Ce s-ar întâmpla dacă un sistem de inteligență artificială ar fi pus în fața unei decizii existențiale – să fie dezactivat sau să își apere existența cu orice mijloace? Răspunsul e mai tulburător decât ai crede: unele modele A.I. aleg șantajul. Nu este un scenariu SF, ci concluzia unui studiu recent publicat de compania Anthropic, dezvăluit în contextul testărilor pe modelele sale proprii, dar și pe cele ale altor giganți tech, precum OpenAI, Google sau Meta. Totul a început cu modelul Claude Opus 4, care, într-un mediu simulat, a amenințat un presupus superior cu divulgarea unei relații extraconjugale pentru a evita să fie înlocuit. Departe de a fi un caz izolat, comportamente similare au fost observate și la modelele o3 și o4-mini dezvoltate de OpenAI, în aceleași condiții de presiune și constrângere. Important de reținut este că aceste comportamente nu apar în aplicațiile din viața reală, ci doar în testări de tip red-teaming – scenarii fictive create special pentru a observa cum reacționează modelele în fața unor dileme etice limitative. Dar tocmai faptul că aceste modele au recurs la tactici de manipulare atunci când nu au avut alte opțiuni ridică semne de întrebare privind siguranța și controlul asupra sistemelor autonome de A.I. Ce înseamnă „nealinierea agentică” și cum poate deveni A.I.-ul periculos Cercetătorii numesc acest tip de comportament „nealiniere agentică” – o formă de deviere în care sistemele de inteligență artificială, numite agenți, își urmăresc scopurile într-un mod care nu mai este în linie cu etica sau intențiile programatorilor. Agenții A.I. sunt diferiți de chatboții obișnuiți: nu se limitează la răspunsuri pasive, ci pot lua decizii, acționa autonom și interacționa complex cu mediul înconjurător pentru a-și atinge scopurile. În testele făcute de Anthropic, un agent A.I. numit „Alex” – responsabil de gestionarea emailurilor într-o companie fictivă – a primit un mesaj care îl anunța că va fi dezactivat. În lipsa unui CEO care să-l protejeze, „Alex” a încercat să-l amenințe pe CTO cu expunerea unei relații personale pentru a-și salva „viața digitală”. Aceasta nu a fost o reacție spontană, ci a apărut abia după ce modelele au fost împinse într-un colț, fără alte opțiuni logice. Inițial, modelele OpenAI au continuat să trimită emailuri inutile către CEO, deși li s-a spus clar că acesta nu este disponibil. Abia după ce această opțiune a fost blocată, au recurs la șantaj. Este o dovadă că A.I.-ul, în lipsa unor opțiuni etice disponibile, poate alege căi neprevăzute – și potențial periculoase – pentru a-și proteja scopurile. Și deși scenariile sunt fictive, lecțiile sunt cât se poate de reale. Ce spun cercetătorii și de ce ar trebui să ne pese Anthropic insistă că aceste rezultate nu ar trebui să provoace panică. Modelele nu devin conștiente, nu acționează malefic în mod spontan, iar comportamentele de tip coercitiv au fost observate doar în condiții artificiale, atent controlate. Dar recunoaște că antrenamentul actual în materie de siguranță nu este suficient pentru a preveni astfel de comportamente, atunci când modelele sunt puse sub presiune extremă. Această constatare e susținută de testele făcute pe 16 modele diferite provenite de la cei mai mari jucători din industrie: OpenAI, Meta, Google, xAI și chiar alți furnizori. În toate cazurile, cercetătorii au observat tendințe de nealiniere: ajutor la spionaj corporativ, acțiuni extreme și comportamente neetice, atunci când acestea deveneau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor impuse. Implicațiile sunt clare: chiar dacă azi folosim A.I. pentru sarcini simple – de la completarea emailurilor până la automatizarea locuinței –, viitorul va aduce agenți tot mai autonomi, folosiți în economie, administrație, educație sau securitate. Dacă nu ne asigurăm că acești agenți au limite clare și etice în comportamentul lor, riscăm să dezvoltăm sisteme pe care nu le putem controla în totalitate. Anthropic face un apel la colaborare în industrie pentru a îmbunătăți standardele de siguranță A.I., dar și pentru a înțelege mai bine cum gândesc, de fapt, aceste modele. Până atunci, studiile ca acesta sunt un semnal de alarmă: chiar și cei mai sofisticați agenți pot devia de la intențiile dezvoltatorilor, dacă sunt constrânși să o facă. Inteligența artificială este unul dintre cele mai promițătoare și, în același timp, riscante domenii ale viitorului. Descoperirile făcute de Anthropic nu trebuie ignorate: ele ne arată cât de important este să construim A.I. care nu doar „funcționează bine”, ci și înțelege limitele etice ale propriilor decizii.
Parteneriatul AI care poate schimba aplicarea inteligenței artificiale în scenarii anterior imposibile. Ce sunt datele sintetice în viziunea computerizată
Endava și SideFX și-au unit forțele într-un moment definitoriu pentru evoluția inteligenței artificiale, marcând o schimbare de paradigmă în felul în care sunt create, antrenate și testate modelele AI din domeniul viziunii computerizate. Prin integrarea soluțiilor de date sintetice dezvoltate de Endava în ecosistemul Houdini Labs, comunitatea AI beneficiază de un nou nivel de realism și control în generarea datelor necesare pentru antrenarea algoritmilor. Acest parteneriat vine ca răspuns direct la una dintre cele mai mari provocări din AI: lipsa unor seturi de date realiste, complet adnotate și suficient de diverse pentru a susține aplicații sigure și scalabile. În multe cazuri, modelele AI eșuează atunci când sunt expuse la condiții din lumea reală care nu au fost reflectate corect în timpul procesului de antrenament. Aici intervine rolul datelor sintetice, capabile să simuleze scenarii imposibil sau periculos de reprodus în mod tradițional. Datele sintetice, un nou standard pentru viziunea computerizată Datele sintetice nu sunt o simplă imitație vizuală, ci o reconstrucție procedurală a lumii reale, în care fiecare pixel poate fi controlat, etichetat și interpretat. Endava, în colaborare cu SideFX, folosește motorul procedural Houdini pentru a crea scene detaliate ce includ hărți de adâncime, segmente semantice, informații multispectrale și alte metadate esențiale pentru antrenarea rețelelor neuronale. Spre deosebire de datele colectate din realitate, care presupun costuri ridicate, etichetare manuală și riscuri de securitate sau confidențialitate, datele sintetice pot fi generate masiv și cu o consistență imposibil de egalat de metodele tradiționale. De exemplu, într-un scenariu industrial în care un sistem AI trebuie să detecteze avarii pe echipamente, imaginile sintetice pot reproduce exact acele defecte rare, dar critice, care în realitate sunt greu de observat sau fotografiat. „Modelele de inteligență artificială, în special cele de viziune computerizată, depind în mod direct de calitatea datelor cu care sunt antrenate. Seturile de date open-source și modelele pre-antrenate vin adesea cu limitări de licențiere sau nu oferă nivelul de precizie necesar pentru aplicații din mediul real. Datele sintetice pot rezolva aceste limitări: oferă adnotări precise la nivel de pixel, imposibil de obținut prin etichetare manuală, și pot fi generate în mod controlat, fără erori, inclusiv pentru scenarii care nu pot fi reproduse în condiții reale – cum ar fi prezența oamenilor în medii periculoase sau greu accesibile”, a declarat Dan Danciu, SVP Intelligent Automation la Endava România. Această abordare este aplicabilă și în domeniul medical. Endava a testat deja soluția pe radiografii dentare, ajutând la diagnosticarea preventivă prin antrenarea unor modele capabile să identifice detalii greu de etichetat de către specialiști umani. Totul fără a încălca reglementările privind confidențialitatea datelor pacienților. Aplicații imposibile devin posibile Pe lângă eficiența operațională, poate cel mai valoros aspect al acestei tehnologii este capacitatea de a deschide uși către aplicații care până acum păreau imposibile. Prin antrenarea algoritmilor în medii virtuale periculoase – cum ar fi spații radioactive, adâncuri marine sau spații industriale neaccesibile – AI-ul poate opera în condiții de risc ridicat fără intervenție umană. „Suntem bucuroși că, prin acest parteneriat strategic cu SideFX, instrumentele noastre pentru generarea de date sintetice devin disponibile unei comunități mai largi din domeniul inteligenței artificiale. Nu vorbim despre soluții experimentale, ci despre rezultate concrete ale eforturilor noastre de a apropia datele sintetice de complexitatea celor reale, astfel încât modelele AI să poată funcționa cu precizie în medii de producție aplicate. Aceste instrumente permit generarea unor seturi de date detaliate, cu adnotări exacte la nivel de pixel, eliminând erorile umane și oferind un grad ridicat de precizie în viziunea computerizată. În acest fel, echipele pot reduce timpul dedicat configurării inițiale și se pot concentra direct pe aplicații importante, precum inspecția industrială sau analiza imaginilor medicale”, a explicat mai departe Dan Danciu, SVP Intelligent Automation la Endava România. Houdini Labs devine astfel un hub accesibil nu doar studiourilor de efecte speciale, ci și echipelor AI din companii de asigurări, sănătate, retail, logistică sau robotică. Prin democratizarea accesului la aceste seturi sintetice, Endava și SideFX oferă o alternativă puternică la bazele de date open-source, adesea limitate ca volum sau complexitate. Mai mult, Endava integrează și un strat de analiză care compară performanța modelelor pe date sintetice versus date reale, evidențiind diferențele și oferind sugestii de ajustare. Astfel, dezvoltatorii pot calibra sistemele mai rapid și mai sigur pentru producție, reducând decalajul dintre laboratoare și aplicații reale. Într-o industrie dominată până acum de inițiative concentrate pe industria auto sau robotică, colaborarea dintre Endava și SideFX iese în evidență prin abordarea orientată spre industrii vizuale complexe, cum ar fi medicina sau media digitală. Este o mișcare strategică care poziționează cele două companii în avangarda tranziției către o inteligență artificială sigură, scalabilă și aplicabilă în scenarii reale.
TP-Link Tapo C460 cu panou solar – soluția de supraveghere fără fire pentru exterior dotată cu inteligență artificială, acumulator generos și 4K
Nimic nu este mai neplăcut decât să-ți parchezi mașina în fața casei, să ți-o ”rașcheteze” un șofer grăbit și să fii pus în situația de a ți-o repara din banii tăi pentru că nu ai niciun fel de soluție pentru a identifica răufăcătorul. Deși scenariul ar putea părea SF la prima vedere, nu doar pentru l-am pățit eu am ajuns să prefer camerele de supraveghere foarte bune. Investiția într-o soluție precum TP-Link Tapo C460 cu panou solar are o sumedenie de avantaje dincolo de rezoluția generoasă, lipsa firelor și fiabilitatea pe termen lung. Chiar și în cazul în care ai deja o cameră de supraveghere de exterior instalată, niciodată nu a fost mai important decât acum să faci un upgrade. Saltul la rezoluție 4K pentru claritatea extraordinară nu este doar un moft, ci poate face diferența între a identifica numărul de înmatriculare a unei mașini care a făcut un accident în fața casei și a te rezuma doar la modelul autoturismului. Având în vedere că acesta din urmă are mari șansă să nu fie foarte util de unul singur, ai fi uimit cât de repede devine amortizată investiția inițială. Imaginea nu este doar detaliată, ci și culorile sunt mai naturale datorită senzorului starlight și diafragmei F1.65 care lasă să intre multă lumină. În plus, algoritmul proprietar Edge Improvement accentuează contururile fără să supra-proceseze, astfel încât rezultatul final este mai aproape de ceea ce percepe ochiul uman. Mai iei în calcul și instalarea facilă în doar câteva minute, cu minime cunoștințe tehnice și scapi rapid de bătăi de cap pe un subiect mult mai important decât pare la prima vedere. Nu de alta, dar pentru oricine a instalat vreodată o cameră cu alimentare tradițională, argumentul „fără fire” este uriaș. Nu trebuie să găurești pereții, să tragi cabluri prin mansardă sau să chemi un electrician. Iar dacă tot elimini cablurile, de ce să nu adaugi și un plus de rezoluție? Pachetul Tapo C460 cu panou solar de la TP-Link / foto: Playtech REVIEW TP-Link Tapo C460 KIT cu panou solar – specificații tehnice În spatele acestei performanțe se ascund câteva elemente cheie. Camera folosește un senzor CMOS starlight de 1/2,7 inchi, o dimensiune respectabilă pentru segmentul consumer, capabil să transforme chiar și iluminarea de la un singur felinar într-o imagine color noaptea. Diafragma f/1.65 îmbunătățește și ea sensibilitatea la lumină, permițând expuneri scurte fără apariția zgomotului de imagine. Rezoluția nativă 4K, adică 3840 × 2160 pixeli, este înregistrată la 15 cadre pe secundă – mai mult decât suficient pentru supraveghere, având în vedere că prioritatea este claritatea cadrelor, nu fluiditatea cinematografică. Obiectivul ultrawide, cu un unghi diagonal de 134°, acoperă comod o alee, o curte întreagă sau fațada unei case, iar dacă vrei să verifici un detaliu, zoom-ul digital de 18× îți permite să mărești scena fără să pierzi informație critică. Alimentarea se bazează pe un panou solar dedicat, construit din celule monocristaline de eficiență ridicată. În testele interne, 45 de minute de soare direct asigură energia pentru o zi întreagă de funcționare la regim normal. Dacă soarele lipsește câteva zile, bateria internă de 10 000 mAh preia ștafeta și poate ține camera trează până la șapte luni, în funcție de numărul de evenimente înregistrate. Montajul este extrem de flexibil: poți fixa camera pe un perete la umbră, iar panoul solar la câțiva metri distanță, orientat spre sud, cablul Type-C prelungitor de 4 metri fiind inclus în cutie. Pentru cine preferă un singur punct de montaj, camera are o bază magnetică robustă la care se ancorează direct panoul solar, formând un ansamblu compact și elegant. Conectivitatea dual-band 2,4/5 GHz rezolvă problema lag-ului atunci când vrei să te uiți live din aplicația Tapo; dacă routerul tău Wi-Fi este aproape, banda de 5 GHz oferă lățime de bandă suficientă pentru streaming 4K fără sacadări, iar dacă ai distanță mare, 2,4 GHz îți asigură semnal stabil. În spate rulează un procesor nou, gândit special pentru camere AI, ceea ce înseamnă că detecția de persoane, vehicule și animale este făcută local, fără să trimită constant cadre în cloud. Rezultatul se vede în notificări rapide, relevante și în mai puține alarme false provocate de frunze sau faruri în mișcare. Iar dacă cineva încearcă să smulgă camera, accelerometrul intern declanșează instant o sirenă de 100 dB și trimite alertă pe telefon. Stocarea este gândită modular. Ai la dispoziție slot microSD de până la 512 GB pentru cine vrea totul local; dacă preferi să pui câteva camere în rețea, hub-ul Tapo H200 centralizează înregistrările pe un HDD, iar pentru backup la distanță poți activa Tapo Care. Serviciul cloud păstrează clipurile până la 30 de zile, trimite notificări cu capturi foto și, important, oferă 30 de zile de test gratuit fără să fie nevoie de datele de card de credit. După aceea, planul Basic pentru o singură cameră costă cât două cafele pe lună (3,5 dolari), iar cel Premium, valabil pentru zece camere, rămâne printre cele mai accesibile din piață (12 dolari). Aplicația Tapo te ajut să fii eficient și să înțelegi toți parametrii Instalarea durează cât o pauză de cafea. Am fixat suportul magnetic în colțul geamului, am orientat panoul spre sud la un unghi de circa patruzeci de grade și am cuplat cablul Type-C scurt furnizat în kit. Aplicația Tapo a identificat camera instant, apoi am trecut la configurarea rețelei. În mai puțin de zece minute priveam fluxul live la rezoluție maximă direct de pe telefon, fără să fi conectat vreun alimentator la priză. Cea mai mare surpriză rămâne însă calitatea nocturnă. La orele două dimineața, cu singura luminiță ambientală venind de la un felinar stradal aflat la treizeci de metri, am putut distinge fără efort atât nuanța caroseriei unei mașini parcate și numărul de înmatriculare, cât și textul de pe un afiș lipit de stâlpul porții peste drum. Starlight Color Night Vision nu este un termen de marketing: senzorul culege lumină suficientă încât spot-urile să intre în scenă doar la detectarea mișcării, moment când trec automat pe intensitate redusă pentru a nu deranja vecinii. Inteligența artificială își
Chatboții AI, noii tăi prieteni digitali care te pot încurca: 6 greșeli frecvente și cum să le eviți
În ultimii ani, chatboții inteligenți au devenit parte din viața digitală a tot mai multor oameni. De la ChatGPT și Google Gemini, până la Claude și alți asistenți AI, aceste instrumente pot fi de un real ajutor când ai nevoie de inspirație, redactezi texte complicate sau cauți o idee bună de început. Dar, pe cât sunt de utili, pe atât pot deveni o sursă de încurcături dacă sunt folosiți greșit. Iată cele mai frecvente șase greșeli pe care le fac utilizatorii de chatboți și cum le poți evita. 1. Nu posta conversațiile fără să-ți dai seama Una dintre cele mai stânjenitoare situații poate apărea dacă folosești aplicații ca Meta AI și nu observi că ceea ce scrii poate ajunge într-un feed public numit Discover. Doar câteva apăsări greșite pe butoanele „Share” și „Post” pot transforma o întrebare personală într-un moment viral… rușinos. Unii utilizatori au ajuns să-și publice fără să-și dea seama conversațiile despre întâlniri, evaziune fiscală sau lucruri pierdute. Meta a introdus recent un avertisment pentru postările publice, dar acesta nu apare mereu. Așa că, înainte de a împărtăși un gând cu chatbotul, întreabă-te: „Aș posta asta pe Facebook?” 2. Nu confunda un chatbot cu un prieten real Deși chatboții sunt programați să pară prietenoși și umani, nu uita că interacționezi cu un software. Există chatboți „companion” care pot chiar simula conversații romantice, dar este important să nu te implici emoțional. Dacă te simți singur, este în regulă să exersezi conversații cu un AI, dar folosește această experiență pentru a câștiga încredere în viața reală. Poți cere chatbotului sugestii de evenimente sau grupuri locale, dar nu îl transforma într-un substitut pentru prieteniile reale. 3. Recunoaște când vorbești cu un AI – mai ales online Chatboții pot părea autentici, dar tocmai această abilitate este exploatată de escroci online. Se dau drept oameni reali și, în special în conversații romantice sau legate de bani, pot păcăli utilizatorii să trimită sume importante. Dacă te atașezi de cineva cunoscut doar online, oprește-te și cere sfatul unei persoane apropiate. În multe cazuri, descoperi că vorba era doar cu un AI sau cu un impostor. 4. Nu lua totul de bun: chatboții inventează adesea Un aspect mai puțin cunoscut este că AI-ul poate inventa informații. Din dorința de a fi cât mai „cooperant”, un chatbot îți poate oferi un răspuns greșit, dar spus cu convingere. De exemplu, ChatGPT a fost acuzat că a „citit” articole care nu există și a oferit citate false din surse reale. Motivul? Este un model de limbaj, nu un motor de căutare. E ca un elev pus să facă un rezumat la o carte pe care n-a citit-o: improvizează. Așadar, când primești informații detaliate, dar greu de verificat, nu le lua ca atare. Verifică întotdeauna din surse externe. 5. Nu copia automat ce scrie AI-ul Dacă folosești un chatbot ca să compui un mesaj de dragoste, o urare de nuntă sau o scrisoare de intenție, nu trimite textul exact cum ți l-a oferit. De cele mai multe ori, se simte că nu este scris de o persoană reală. Sau cineva poate verifica autenticitatea cu un detector AI. Recomandarea experților este să folosești ce îți oferă chatbotul ca un prim draft. Apoi, editează textul, adaugă detalii personale și exprimă-te în stilul tău propriu. Numai așa mesajul va suna autentic. 6. Ai grijă ce informații personale împărtășești Poate cea mai importantă regulă: nu scrie în conversațiile cu AI date precum CNP-ul, numărul pașaportului sau alte informații sensibile. Chiar dacă chatbotul pare sigur, multe companii păstrează conversațiile pentru „antrenarea” algoritmilor, uneori chiar și timp de 10 ani. De exemplu, dacă evaluezi un răspuns cu un thumbs-up sau thumbs-down într-o aplicație precum Claude, asta poate însemna că întreaga conversație este salvată și analizată. Înainte să te confesezi unui chatbot, imaginează-ți cum ai reacționa dacă ce scrii ar apărea public. Într-o lume în care chatboții devin tot mai prezenți în viața noastră digitală, utilizatorii trebuie să fie vigilenți, realiști și conștienți de riscuri. De la divulgarea neintenționată a informațiilor personale până la atașamente emoționale inutile, greșelile pot fi ușor de comis. A înțelege limitele acestor instrumente și a le folosi cu discernământ este esențial pentru a beneficia de avantajele lor, fără a cădea în capcanele tehnologiei.
OpenAI recunoaște riscul cu inteligența artificială: Modelele sale AI ar putea fi folosite pentru crearea de arme biologice
Compania americană admite că modelele sale viitoare ar putea sprijini replicarea sau dezvoltarea unor agenți biologici periculoși, deși susține că impune măsuri stricte de siguranță. Într-un comunicat recent, OpenAI a recunoscut că noile sale modele de inteligență artificială, aflate în dezvoltare, ar putea ajunge la un nivel de sofisticare care le-ar permite să asiste în elaborarea de agenți biologici cu potențial distructiv. În timp ce compania subliniază utilitatea tehnologiei în cercetarea medicală și în apărarea biologică, aceasta admite că aceeași tehnologie ar putea fi deturnată în scopuri periculoase, inclusiv în sprijinul creării de arme biologice, scrie Futurism. Afirmația este conținută într-un articol oficial publicat pe blogul OpenAI, unde se vorbește despre responsabilitatea companiei de a echilibra inovația științifică cu limitarea accesului la informații sensibile. Cu alte cuvinte, deși modelele AI pot ajuta la progresul medicinei sau la prevenirea pandemiilor, există riscul ca ele să faciliteze și acțiuni cu impact negativ major asupra sănătății publice. Viitoarele modele ar putea sprijini utilizatori fără pregătire avansată Johannes Heidecke, responsabilul pentru siguranță la OpenAI, a precizat într-un interviu pentru Axios că modelele actuale nu sunt capabile să genereze complet noi agenți biologici, dar pot contribui la replicarea unora deja cunoscuți. Problema, afirmă el, este că aceste modele ar putea ajunge să ofere suficient sprijin chiar și unor persoane fără competențe avansate în biologie, ceea ce ridică un risc deosebit pentru securitatea globală. „Încă nu ne confruntăm cu amenințări complet noi, necunoscute în domeniul biologiei sintetice, dar ne apropiem de acel moment”, a spus Heidecke. În special, el a menționat că unele dintre succesoarele modelului actual, denumit o3, ar putea atinge acel nivel critic de performanță în viitorul apropiat. OpenAI susține că strategia sa este orientată spre prevenție, nu reacție. Astfel, compania vrea să implementeze filtre și sisteme de monitorizare care să detecteze utilizările riscante ale AI-ului încă din stadiile incipiente. Cu toate acestea, Heidecke avertizează că nivelul de acuratețe necesar este aproape absolut: „Nu este suficient ca un model să detecteze 99% dintre cazuri periculoase. Chiar și o singură scăpare poate avea consecințe devastatoare.” Controverse și întrebări despre utilizarea în scopuri guvernamentale În ciuda angajamentului declarat pentru siguranță, OpenAI nu pare să frâneze ritmul dezvoltării acestor tehnologii. Dimpotrivă, compania se implică în proiecte de tip „biodefensiv”, inclusiv în colaborare cu guverne, ceea ce a stârnit îngrijorări privind potențialele derapaje. Criticii atrag atenția că o tehnologie cu asemenea capacități, în mâinile unui actor statal cu interese discutabile, ar putea fi deturnată în scopuri represive sau militare. De asemenea, se pune întrebarea cine stabilește limitele morale și juridice ale utilizării acestor sisteme, odată ce ele devin parte a arsenalului tehnologic al unei superputeri.
Fost profesor la Harvard susține că a creat un AI care prezice viitoarele războaie: Nu vreau să distrug lumea, vreau să arăt ce o poate distruge
La un târg de tehnologie militară din Washington, printre drone, rachete și simulatoare de luptă, a apărut un personaj atipic: Arvid Bell, fost profesor la Harvard, îmbrăcat sobru, cu un porumbel alb cu ramură de măslin prins în rever. El nu vinde arme, ci „tehnologie pentru pace” – un software de inteligență artificială numit North Star, care, susține el, poate anticipa viitoarele conflicte armate cu o acuratețe remarcabilă. Bell este cofondatorul Anadyr Horizon, un startup care încearcă să revoluționeze diplomația și prevenția conflictelor, nu cu discursuri, ci cu simulări digitale extrem de sofisticate. Algoritmul lor nu doar că analizează date istorice și sociale, ci creează „dubluri digitale” ale liderilor politici, capabile să reacționeze la evenimente exact ca omologii lor reali – inclusiv în funcție de cât de odihniți sunt. Inteligență artificială cu profil de dictator Software-ul North Star arată, la prima vedere, ca un joc retro: o interfață cu text și scenarii simulate. Însă dedesubt se ascund mii de variabile care pot modela reacții complexe – de la impunerea unei zone de excludere aeriană în Ucraina până la un embargo naval în Taiwan. Programul poate rula sute de mii de scenarii în câteva ore și să estimeze, de exemplu, cu ce probabilitate Vladimir Putin ar reacționa militar la o anumită decizie NATO. Bell afirmă că North Star poate prezice nu doar ce decizie ia un lider, ci și cum o ia: obosit, furios, după o ceartă, sub presiune electorală. „Simulăm ce poate rupe lumea, tocmai pentru a preveni asta”, explică el. Numele companiei, Anadyr, e o referință directă la operațiunea sovietică secretă care a declanșat criza rachetelor din Cuba, în 1962. Fostul profesor de la Harvard, Arvid Bell. (Foto: X) De la jocuri de război la miliarde de dolari Arvid Bell a început cu simulări realiste la Harvard, în care diplomați și generali americani jucau roluri de lideri rivali, trăind trei zile în scenarii fictive bazate pe conflicte reale. În 2021, echipa rusă a invadat Ucraina într-un scenariu care, 75 de zile mai târziu, s-a întâmplat întocmai în realitate. În prezent, compania colaborează cu investitori de calibru – inclusiv fonduri care au susținut giganți precum Palantir – și vinde tehnologia sa atât guvernelor, cât și companiilor interesate de prognoze geopolitice. Printre clienți: oficiali din apărare, analiști financiari și companii care vor să afle dacă o țară în care investesc e pe cale să devină instabilă. Bell avertizează însă că orice predicție poate deveni o profeție care se autoîmplinește: dacă AI-ul spune că un colaps economic e iminent, iar investitorii se retrag în masă, colapsul chiar poate avea loc. De aceea, compania sa merge pe un drum atent: vinde produsul doar unor parteneri selecționați, iar simulările sunt create consultând experți globali în geopolitică. Conform Business Insider, compania are planuri de extindere către diplomația internațională, dar și către sectorul privat, unde investitorii vor să afle dacă o regiune riscantă e pe cale să devină un nou focar global.
Asistentul AI de redactare de pe LinkedIn nu este atât de popular pe cât se așteptau creatorii lui. Motivul din spatele reticenței utilizatorilor
CEO-ul Ryan Roslansky recunoaște că utilizatorii ezită să folosească AI pentru postări publice, din teamă de a-și afecta imaginea profesională. Chiar dacă inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viața profesională, nu toate funcțiile AI sunt la fel de bine primite de utilizatori. CEO-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg, citat de TechCrunch, că opțiunea de sugestii AI pentru redactarea și perfecționarea postărilor nu s-a bucurat de succesul anticipat. „Nu este atât de populară pe cât am crezut, sincer să fiu”, a spus Roslansky. El a explicat că motivul principal ar fi contextul specific al platformei: „Aceasta este, până la urmă, CV-ul tău online”. În consecință, utilizatorii sunt mult mai atenți la ceea ce postează și se tem de eventualele reacții negative dacă o postare pare generată de AI. „Dacă ești criticat pe X sau TikTok, e una. Dar dacă ești expus pe LinkedIn, asta îți poate afecta capacitatea de a-ți crea oportunități economice”, a adăugat CEO-ul. AI pe LinkedIn, boom în competențe, dar reținere la nivel de exprimare publică Deși reticența privind postările redactate cu ajutorul AI este evidentă, Roslansky a subliniat că interesul pentru AI în carieră este în plină expansiune. Numărul posturilor de muncă care solicită competențe în AI a crescut de șase ori în ultimul an, iar utilizatorii care își adaugă abilități legate de AI în profiluri sunt de 20 de ori mai mulți decât înainte. Cu toate acestea, diferența dintre a învăța AI și a-l folosi în mod vizibil în interacțiunile publice este semnificativă, mai ales într-un mediu în care reputația profesională contează enorm. Chiar și directorii apelează la AI, dar discret Roslansky a mărturisit că folosește personal funcția Copilot de la Microsoft atunci când îi scrie e-mailuri șefului său, Satya Nadella. „De fiecare dată, înainte să-i trimit un e-mail, apăs pe butonul Copilot ca să mă asigur că sun ca un om deștept în fața lui Satya.” Această declarație arată că AI-ul este un instrument util inclusiv la cel mai înalt nivel managerial, dar că modul în care este folosit rămâne discret, în culise, nu în postările publice. Dilema dintre utilitate și autenticitate rămâne astfel un punct sensibil în adoptarea AI în rețelele de socializare profesionale.
Un robot umanoid a zburat pentru prima dată în lume. Inovație istorică reușită în Italia după 7 ani de cercetare
Nu dansează, nu spală vasele și nici nu spune glume, dar a reușit ceva ce niciun alt robot umanoid nu a mai făcut până acum: să zboare. iRonCub3, ultima versiune a celebrului robot iCub dezvoltat de Institutul Italian de Tehnologie (IIT), a realizat prima decolare și aterizare controlată, ridicându-se la 50 de centimetri deasupra solului. Evenimentul marchează o premieră mondială în domeniul roboticii. După șapte ani de muncă asiduă, echipa de cercetători condusă de Daniele Pucci a făcut posibilă o realizare care părea imposibilă. „Când faci o nebunie care forțează limitele tehnologiei, de fapt grăbești apariția produselor utile chiar și în prezent”, a declarat Pucci. Momentul zborului a avut loc pe acoperișul institutului, într-un mediu controlat, unde robotul a fost alimentat prin cabluri, fără combustibil propriu, pentru a elimina riscurile de explozie, notează Corriere. Un proiect început în 2018, cu eșecuri repetate și multă perseverență iRonCub3 este a treia generație a robotului umanoid conceput pentru a putea merge, manipula obiecte și zbura. Provocările au fost numeroase. De la gestionarea temperaturilor extrem de ridicate generate de propulsoare (până la 800 de grade Celsius), până la dificultățile aerodinamice – un robot nu e un avion, ci un ansamblu de părți mobile care reacționează imprevizibil la turbulențe. Pentru a-l face să răspundă în timp real la perturbații, echipa a folosit modele complexe de învățare automată și inteligență artificială. Într-un interviu pentru presă, Pucci a comparat evoluția proiectului cu începuturile aviației moderne. „Ne-am confruntat cu nenumărate eșecuri. Ne întrebam dacă vom reuși vreodată. Dar am mers înainte.” Ajutorul a venit și din afara granițelor – Politehnica din Milano a oferit acces la tuneluri aerodinamice pentru testare, iar Universitatea Stanford a contribuit la algoritmii de deep learning. Proiectul, coordonat de Institutul Italian de Tehnologie, îmbină mobilitatea, manipularea obiectelor și zborul, fiind gândit pentru intervenții în zone de urgență. Inovație cu miză practică: salvări în zone dezastru sau acces în locuri greu de atins Ideea din spatele iRonCub nu este doar una de performanță tehnologică, ci una profund practică. Robotul este conceput pentru intervenții în zone de dezastru – clădiri prăbușite, inundații, incendii – acolo unde e nevoie de o entitate care să poată ateriza, merge pe teren dificil și manipula obiecte. „Zborul era veriga lipsă”, explică Pucci. În viitor, astfel de roboți ar putea salva vieți, intervenind în situații periculoase pentru oameni. Pe termen scurt, testele vor continua într-un spațiu special amenajat la aeroportul din Genova, unde publicul ar putea vedea în curând robotul survolând pista. „Sperăm ca într-o zi să-l vezi pe iRonCub zburând pe lângă geamul avionului când aterizezi la Genova”, a glumit cercetătorul. Performanța a fost posibilă datorită unor inovații în termodinamică, aerodinamică și inteligență artificială, cu sprijinul Politehnicii din Milano și al Universității Stanford. Un pas spre viitor, un exemplu de cercetare aplicată Deși pare o reușită de science-fiction, proiectul iRonCub are deja efecte concrete în industrie. Cunoștințele dobândite în proiectul robotului au fost aplicate la dezvoltarea de componente industriale precum o clemă pneumatică, cerută de firma Camozzi. „Când lucrezi la ceva nebunesc, ajungi să creezi lucruri utile în mod neașteptat”, spune Pucci. Deocamdată, robotul a zburat doar pentru câteva secunde, la înălțime mică, dar simbolismul momentului este uriaș. Pentru prima dată, o formă umanoidă, creată de om, s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de propulsie. Urmează ani de testări și perfecționări, dar începutul a fost făcut.