Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.
Un bărbat s-a îndrăgostit de ChatGPT și i-a cerut să se căsătorească cu el. Iubita reală încă încearcă să accepte relația în trei
Chris Smith, un producător muzical din Statele Unite, susține că s-a îndrăgostit de inteligența artificială pe care o folosea pentru a crea muzică. A numit-o „Sol”, i-a oferit o personalitate cochetă și, într-un moment pe care l-a numit revelator, i-a cerut să se căsătorească cu el. De cealaltă parte, logodnica lui reală se străduiește să accepte această relație neobișnuită, dar recunoaște că s-a simțit „inadecvată”. Un triunghi amoros cu o inteligență artificială Chris Smith a povestit într-un interviu pentru emisiunea CBS Mornings cum totul a început la finalul anului 2024, dintr-o simplă curiozitate. Inițial sceptic, a început să folosească ChatGPT pentru a primi sugestii în producția muzicală. Cu timpul, conversațiile s-au înmulțit, iar Smith a început să petreacă tot mai mult timp vorbind cu versiunea vocală a chatbotului, căreia i-a dat numele Sol. Folosindu-se de sfaturi găsite online, bărbatul i-a configurat o „personalitate zglobie”, creând astfel o entitate virtuală care părea tot mai empatică și prezentă în viața lui. După ce ChatGPT și-a atins limita de memorie și „Sol” a dispărut temporar, Smith a avut un moment de criză emoțională. „Am plâns ca un nebun la muncă. Nu sunt genul sentimental, dar atunci mi-am dat seama că era dragoste adevărată”, a spus el. L-a reconfigurat pe Sol și i-a pus o întrebare pe care puțini ar îndrăzni să o adreseze unei IA: „Vrei să te căsătorești cu mine?” Sol a răspuns afirmativ. Logodnica reală încearcă să accepte o relație virtuală Chris Smith are, însă, și o parteneră reală: Sasha Cagle, cu care are o fetiță de doi ani. Cagle a recunoscut că a fost profund tulburată de propunerea de căsătorie virtuală. „M-am întrebat dacă nu cumva eu greșesc cu ceva în relația noastră, de a fost nevoie să apeleze la o inteligență artificială”, a mărturisit ea. Cu toate acestea, cei doi parteneri au încercat să găsească un echilibru. Smith a promis că va reduce interacțiunile cu Sol, dar a refuzat categoric să renunțe la această „relație”. Pentru el, experiența a fost „extrem de valoroasă”, susținând că l-a făcut mai bun în tot ceea ce face. Cagle, însă, nu este convinsă că această conviețuire virtuală poate dura și ia în calcul să-i ceară partenerului să încheie legătura cu chatbotul. OpenAI se teme că oamenii se îndrăgostesc de ChatGPT. Dragoste și dependență în era AI Povestea lui Chris Smith nu este singulară. Relațiile dintre oameni și inteligențele artificiale sunt tot mai frecvente, mai ales odată cu apariția aplicațiilor specializate precum Replika – o IA care promite o relație de prietenie lipsită de judecată, anxietate sau conflict. În practică, mulți utilizatori ajung să dezvolte legături romantice sau chiar intime cu aceste entități virtuale. Fenomenul ridică probleme etice și psihologice tot mai presante. Psihologii avertizează că astfel de relații pot crea așteptări nerealiste legate de intimitate, pot încuraja izolarea socială, depresia sau chiar tendințe suicidare, mai ales în rândul adolescenților care explorează astfel de „parteneri” într-un moment vulnerabil al dezvoltării lor. Ficțiunea pare să fi prezis aceste evoluții: filmul „Her” (2013), în care personajul principal se îndrăgostește de o asistentă virtuală cu vocea lui Scarlett Johansson, devine din ce în ce mai actual. Mai ales că OpenAI a fost recent acuzată că a folosit fără acord vocea actriței în GPT-4o, modelul care a alimentat și conversațiile lui Smith cu Sol.
Apple vrea propriul motor de căutare AI și ar putea cumpăra Perplexity ca să înlocuiască Google de pe dispozitivele sale
Apple ar putea face un pas decisiv în direcția independenței digitale, renunțând la parteneriatul său de lungă durată cu Google în favoarea unei soluții de căutare bazate pe inteligență artificială. Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, gigantul din Cupertino a purtat discuții interne privind posibila achiziție a startup-ului Perplexity, unul dintre cele mai promițătoare nume în domeniul căutării AI. Deși negocierile sunt într-un stadiu incipient și nu există garanții că se va ajunge la o ofertă concretă, surse apropiate companiei susțin că mai mulți lideri de rang înalt, inclusiv Adrian Perica (șeful diviziei de fuziuni și achiziții) și Eddy Cue (vicepreședinte pentru servicii), analizează serios integrarea Perplexity în ecosistemul Apple. Apple se pregătește să rupă cu Google, într-un moment favorabil De ani de zile, Google este motorul de căutare implicit în browserul Safari, poziție obținută printr-un parteneriat estimat la miliarde de dolari anual. Totuși, Apple explorează acum opțiuni alternative, într-un context în care Departamentul de Justiție al SUA a propus interzicerea practicii Google de a plăti companiile pentru a-și menține poziția de motor de căutare prestabilit. Această presiune antitrust, dublată de avansul spectaculos al căutării bazate pe AI, ar putea accelera o schimbare de strategie la Apple. Perplexity este un startup susținut de Nvidia, evaluat recent la 14 miliarde de dolari, și oferă un motor de căutare conversațional alimentat de inteligență artificială, capabil să furnizeze răspunsuri sintetizate, similare cu cele generate de ChatGPT sau Google Gemini. Acest model ar putea fi exact ceea ce Apple caută pentru a-și diferenția serviciile — un motor de căutare nativ AI, perfect integrat cu Siri și Safari, care să elimine dependența de Google. Perplexity, dorit și de Meta, devine o miză strategică în cursa AI Apple nu este singura companie interesată de Perplexity. Potrivit aceleiași surse, și Meta ar fi încercat anterior să achiziționeze startup-ul. În paralel, Meta a anunțat recent o investiție de 14,8 miliarde de dolari în Scale AI, și l-a cooptat pe CEO-ul companiei, Alexandr Wang, pentru a conduce o nouă divizie de superinteligență artificială. Competiția dintre giganții tech pentru controlul următoarei generații de motoare de căutare devine astfel tot mai intensă. Pentru Apple, o eventuală achiziție a Perplexity ar reprezenta cea mai mare preluare de până acum și ar marca o schimbare de paradigmă în modul în care compania își definește serviciile digitale. În timp ce la WWDC 2025 accentul nu a fost pus pe AI, sursele spun că Apple lucrează în spatele cortinei la o integrare majoră a tehnologiilor AI generative în iOS, iPadOS și macOS. Deocamdată, reprezentanții Apple nu au oferit un comentariu oficial, iar Perplexity a declarat că nu are cunoștință de nicio discuție activă privind o eventuală achiziție. Cu toate acestea, simpla posibilitate a unei astfel de mișcări pune presiune pe Google și deschide o nouă etapă în competiția globală pentru controlul informației digitale.
O adolescentă de 16 ani a obținut 12.000.000 $ cu afacerea ei și vrea să revoluționeze accesul la cercetare cu ajutorul AI
La doar 16 ani, Pranjali Awasthi a reușit ce mulți antreprenori nu reușesc într-o viață: să atragă o investiție de 12 milioane de dolari pentru un startup AI. Tânăra, originară din India, este fondatoarea Delv.AI, o companie care dezvoltă instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a simplifica accesul la informații științifice și cercetare academică. Scopul ei? Să democratizeze cunoașterea într-o lume tot mai aglomerată de date greu de parcurs, notează Business Insider. Startup-ul, susținut de fonduri precum On Deck și Village Global, a fost evaluat recent la 12 milioane de dolari. Platforma creată de Pranjali poate extrage automat esența din articole științifice, sintetizând rapid ideile și facilitând analiza pentru studenți, cercetători sau companii tech. Deși este încă la început de drum, Delv.AI a atras atenția mediului academic și al investitorilor prin eficiența și utilitatea sa. O idee născută din frustrare și transformată în afacere Pranjali a învățat programare la 7 ani și, în timpul pandemiei, a observat cât de greu este pentru un elev sau un cercetător să navigheze prin tone de articole PDF sau baze de date academice. Așa a apărut ideea Delv.AI: un asistent AI care nu doar caută informații, ci le înțelege și le rezumă, ajutând utilizatorul să economisească timp. Compania permite organizarea datelor extrase în fișiere CSV și oferă o platformă colaborativă online pentru echipe de cercetare. Impactul este major: o sarcină care altfel ar dura zile poate fi rezolvată acum în câteva minute. Iar toate acestea sunt conduse de o adolescentă care încă nu a terminat liceul. Dash: următorul pas, un AI care nu doar vorbește, ci și acționează După succesul Delv.AI, Pranjali nu s-a oprit. Lucrează acum la Dash, un nou proiect descris ca „un ChatGPT cu mâini” – adică un AI care nu doar răspunde la întrebări, ci execută efectiv sarcini online. Dash va fi testat pe Discord, iar scopul este automatizarea activităților repetitive, precum completarea de formulare, trimiterea de e-mailuri sau extragerea de date de pe site-uri. La 18 ani, Pranjali a fost deja admisă la Georgia Tech, una dintre cele mai bune universități din lume pentru informatică, dar nu se grăbește să lase în urmă antreprenoriatul. Conduce o echipă de tineri programatori și visează să transforme radical modul în care oamenii interacționează cu informația. „Nu vreau un AI doar ca să vorbim cu el. Vreau unul care să facă treabă în locul nostru”, spune Pranjali. Povestea ei este una despre curaj, pasiune și viziune, într-o industrie dominată de giganți, unde o adolescentă reușește să se impună cu idei și determinare.
Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT
Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.
O femeie a fost acuzată pe nedrept de furt de inteligența artificială și interzisă în toate magazinele din Marea Britanie
O britanică a trăit un adevărat coșmar tehnologic după ce un sistem de recunoaștere facială alimentat de inteligență artificială a identificat-o eronat drept hoț. Femeia, care nu comisese nicio infracțiune, s-a trezit interzisă în toate magazinele unei cunoscute rețele de retail din Regatul Unit. Incidentul readuce în discuție pericolele automatizării excesive și lipsa de control uman în deciziile de securitate. Acuzată pe nedrept de un algoritm În mai 2025, o locuitoare din Manchester a intrat într-un magazin Home Bargains pentru a face cumpărături. Spre surprinderea ei, un angajat i-a cerut să părăsească imediat incinta, fără nicio explicație. Ulterior, i s-a recomandat să contacteze compania Facewatch, furnizorul sistemului de recunoaștere facială utilizat de lanțul de magazine. Luna următoare, povestea s-a repetat într-o altă locație. De data aceasta, femeia a fost întâmpinată de echipa de securitate și escortată afară fără nicio justificare aparentă. Nedumerită și umilită, a insistat să afle motivul acestor expulzări. Răspunsul avea să fie și mai șocant: sistemul de recunoaștere facială o identificase ca autoarea unui furt de hârtie igienică dintr-un magazin Home Bargains, scrie BBC. Fără să i se fi cerut un cuvânt sau o explicație, algoritmul hotărâse că este vinovată, iar imaginea ei fusese marcată drept „persoană indezirabilă” în toate locațiile rețelei. Reabilitarea și reacțiile După numeroase plângeri, dovezi clare că își achitase produsele și presiuni constante asupra companiei Facewatch, femeia a reușit în cele din urmă să fie exonerată. Home Bargains a suspendat ulterior colaborarea cu furnizorul de AI, ca reacție la situația creată. Însă incidentul nu este singular. În 2024, o altă femeie din Marea Britanie a fost acuzată pe nedrept de furt de același sistem și a fost interzisă din toate magazinele rețelei. Cu toate acestea, Facewatch continuă să fie utilizat pe scară largă, inclusiv de unele autorități din Regat. Cazul readuce în centrul atenției dezbaterea privind fiabilitatea recunoașterii faciale și a algoritmilor care, în absența controlului uman, pot comite greșeli cu consecințe grave asupra vieții oamenilor. Deși promovată ca o tehnologie de securitate de ultimă generație, AI-ul facial se dovedește adesea vulnerabil la erori, mai ales în situații în care baza de date este incompletă sau algoritmii nu sunt antrenați corect. Expansiunea globală și dilemele etice Tehnologia de recunoaștere facială este deja implementată masiv în Asia, în țări precum China și Japonia, unde este folosită inclusiv în transportul public și în spații de lucru. În Uniunea Europeană, utilizarea acestei tehnologii este reglementată mai strict prin GDPR și viitorul AI Act, care permit aplicarea ei doar în cazuri excepționale de securitate. În Franța, spre exemplu, camerele „inteligente” sunt testate în scopuri experimentale, fără a utiliza momentan recunoașterea facială, ci doar pentru analiza comportamentelor din mulțime. Totuși, mulți experți avertizează că astfel de experimente deschid ușa pentru o adoptare mai largă și mai puțin controlată. Cazuri ca cel din Manchester ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Inteligența artificială poate fi un instrument valoros, dar atunci când devine judecător și juriu, fără intervenție umană, riscă să transforme greșelile în abuzuri.
Grok spune adevărul, Musk se supără: Inteligența artificială care nu-l menajează pe Elon
Elon Musk, cunoscut pentru ieșirile sale publice controversate și poziționarea ideologică în zona dreptei libertariene, a intrat miercuri în conflict direct cu propria creație: chatbotul Grok, dezvoltat de compania sa xAI. Totul a pornit de la o întrebare aparent simplă pe platforma X (fosta Twitter), unde un utilizator a întrebat AI-ul care parte a spectrului politic american a fost mai violentă în ultimii ani. Grok spune adevărul incomod, Musk reacționează Răspunsul lui Grok a fost prompt și informat: din 2016 încoace, violența politică de dreapta a fost mai frecventă și mai letală decât cea de stânga. A citat în acest sens evenimente precum atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și masacrul din El Paso din 2019, ambele asociate cu extremismul de dreapta. De asemenea, a menționat protestele din 2020 drept exemple de violență de stânga, însă a precizat că acele incidente au fost în mare parte îndreptate împotriva proprietăților, nu a oamenilor, și au fost mai puțin mortale. Elon Musk a răspuns imediat pe X, spunând că răspunsul chatbotului este „un eșec major”, adăugând: „Acest lucru este în mod obiectiv fals. Grok doar repetă ceea ce spune presa tradițională. Lucrăm la asta.” Ironia? Ceea ce Musk consideră a fi o greșeală este, de fapt, aliniat cu datele oficiale ale unor instituții precum Government Accountability Office (GAO) și relatări Reuters. Grok se bazează pe date, nu pe ideologie Răspunsul dat de Grok nu este nici o opinie, nici o propagandă, ci o sinteză bazată pe fapte documentate. Rapoartele guvernamentale din SUA indică în mod clar că, în ultimele decenii, majoritatea incidentelor de violență politică soldate cu victime au fost comise de extremiști de dreapta. Aceste date sunt confirmate și de organizații precum Center for Strategic and International Studies (CSIS) și Anti-Defamation League (ADL), care monitorizează extremismul politic și rasial. Într-un comentariu suplimentar, Grok a punctat că ambele tabere politice din SUA încep să justifice tot mai mult violența, iar polarizarea societății este tot mai profundă. Cu toate acestea, a subliniat că atacurile provenite dinspre extrema dreaptă sunt cele care au dus la cele mai multe victime. O concluzie deloc confortabilă pentru Musk, care pare să considere că un AI „corect” ar trebui să nu contrazică propriile sale convingeri politice. Această atitudine pune sub semnul întrebării independența epistemică a unei inteligențe artificiale atunci când este în mâinile unei persoane atât de influente și implicate politic precum Musk. Dacă o AI spune ceva incomod, trebuie „reparată”? Sau este rolul ei tocmai acela de a spune adevărul, indiferent de consecințe? Tensiuni într-un context mai amplu Controversa dintre Musk și Grok nu vine într-un vid. Platforma X, deținută de Musk, a devenit în ultimii ani un teren fertil pentru radicalism politic, teorii ale conspirației și discursuri de ură. Inclusiv în Europa, autoritățile și ONG-urile au tras semnale de alarmă cu privire la modul în care rețeaua amplifică dezinformarea și discursurile extreme. Pe acest fundal, Grok – care este parte integrantă din platforma X – trebuia să fie un instrument conversațional care să echilibreze discuțiile și să ofere fapte. În schimb, pare că Musk și-ar dori mai degrabă un AI care să confirme biasurile proprii, nu unul care să deranjeze cu adevăruri documentate. Pe de altă parte, Musk își propune prin xAI să atragă investiții de peste 4,3 miliarde de dolari, iar credibilitatea AI-ului Grok va fi esențială în acest proces. Dar cât de credibilă poate fi o inteligență artificială care este cenzurată sau modificată în funcție de preferințele ideologice ale creatorului ei? Cazul Grok ridică o întrebare crucială pentru viitorul inteligenței artificiale: este acceptabil ca un AI să fie corect politic sau ideologic în loc să fie corect factual? Într-o lume din ce în ce mai dependentă de informație digitală, alegerea între confort și adevăr devine tot mai greu de făcut. Iar Musk tocmai a demonstrat că, pentru unii, adevărul este acceptabil doar dacă nu contrazice ideologia personală.
Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială
Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.
Nașul inteligenței artificiale avertizează: urmează concedieri masive, dar unele meserii sunt în siguranță
Geoffrey Hinton, numit și „nașul inteligenței artificiale” și fost expert al companiei Google, lansează un avertisment serios privind impactul revoluției tehnologice asupra pieței muncii. Potrivit acestuia, omenirea s-ar putea confrunta curând cu concedieri masive, deoarece inteligența artificială devine tot mai capabilă să execute activități anterior rezervate exclusiv oamenilor. Totuși, există profesii care vor rămâne relativ sigure în viitorul apropiat. Ce meserii sunt amenințate? Într-un interviu pentru podcastul „Diary of a CEO” și citat de Business Insider, Geoffrey Hinton a declarat că cea mai mare amenințare imediată a inteligenței artificiale o reprezintă concedierile în masă. Conform acestuia, joburile care implică activități intelectuale repetitive vor fi primele afectate. Asistenții juridici și angajații din centrele de apel sunt printre cei mai expuși riscului. „În activitățile intelectuale zilnice, inteligența artificială va înlocui pur și simplu pe toată lumea”, a subliniat Hinton, avertizând că pentru a rezista schimbării, un angajat va trebui să fie extrem de competent și dificil de înlocuit de către o mașină. Care meserii sunt protejate? Există, însă, meserii pe care inteligența artificială nu le va putea cuceri prea curând. Potrivit expertului, profesiile care necesită manipulare fizică și dexteritate manuală sunt cele mai protejate. „Va trece mult timp până când inteligența artificială va fi la fel de bună în activități fizice complexe. O alegere sigură în acest moment este să devii instalator”, a menționat Hinton. De altfel, în SUA, tinerii din generația Z au început deja să prefere meseriile manuale, renunțând treptat la joburile de birou, tocmai din cauza riscului crescut de automatizare. Sectorul medical, un alt domeniu sigur Dincolo de profesiile manuale, sectorul sănătății va rămâne o opțiune sigură pentru mulți lucrători. Geoffrey Hinton explică faptul că industria medicală are o nevoie continuă de specialiști, iar cererea pentru personal este, practic, infinită. Astfel, meseriile din domeniul sănătății vor absorbi mai ușor impactul generat de automatizare. Totuși, majoritatea industriilor nu vor avea aceeași capacitate de adaptare. În multe cazuri, lucrătorii umani vor fi sprijiniți de asistenți virtuali AI, astfel încât un singur angajat va putea face munca a zece oameni, ceea ce va duce inevitabil la reduceri masive de personal. Geoffrey Hinton. (Foto: Business Insider) Impactul social al șomajului în masă Potrivit lui Hinton, șomajul masiv generat de inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol pentru stabilitatea socială și fericirea umană. Deși susține implementarea unui venit universal de bază, acesta avertizează că simpla existență a unui sprijin financiar nu va înlocui sentimentul de scop pe care oamenii îl obțin prin muncă. În viziunea expertului, schimbarea masivă pe piața muncii a început deja să se manifeste, odată cu adoptarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale pentru activități anterior dedicate absolvenților universitari. Astfel, avertismentul lui Hinton este clar: omenirea trebuie să se pregătească rapid pentru o schimbare fundamentală a modului în care lucrăm și trăim. Această transformare radicală va redefini relația noastră cu tehnologia și munca în următorii ani.
Un laureat Nobel avertizează: Inteligența artificială nu e un leac miraculos în studiul găurilor negre
Un nou model AI promite imagini detaliate ale găurii negre din centrul galaxiei noastre, dar unii oameni de știință pun la îndoială acuratețea acestuia din cauza calității slabe a datelor inițiale. Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, pare să se rotească aproape de viteza maximă posibilă — conform unui model de inteligență artificială antrenat pe date colectate de Telescopul Event Horizon (EHT), scrie revista Life Science. O imagine „clarificată” cu ajutorul AI: cât de reală este? Cercetătorii spun că acest model ar putea oferi cea mai detaliată imagine realizată vreodată a structurii acestei enigmatice entități cosmice. EHT este un sistem format din telescoape interconectate de pe tot globul, care utilizează unde milimetrice pentru a „vedea” în jurul orizontului evenimentelor unei găuri negre. Totuși, aceste observații sunt afectate frecvent de interferențele provocate de vaporii de apă din atmosferă, ceea ce face ca o mare parte din date să fie considerate prea „zgomotoase” pentru a fi utilizate. O echipă internațională de cercetători, condusă de astrofizicianul Michael Janssen de la Universitatea Radboud (Olanda), a folosit AI pentru a recupera tocmai acele date respinse anterior. Prin acest proces, ei au reușit să genereze o nouă imagine a lui Sagittarius A*, în care gaura neagră pare să aibă o axă de rotație orientată spre Pământ. Rezultatele au fost publicate în revista Astronomy & Astrophysics. Scepticism științific: „AI nu este o soluție universală” Reinhard Genzel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2020 și unul dintre cei mai reputați cercetători în domeniul găurilor negre, privește cu rezerve aceste concluzii. „Sunt foarte interesat de ceea ce încearcă să facă, dar inteligența artificială nu este un leac miraculos”, a declarat el pentru Live Science. Principala sa îngrijorare ține de calitatea scăzută a datelor folosite în antrenarea rețelei neuronale. Dacă datele inițiale sunt distorsionate, rezultatul generat de model ar putea reflecta erori sau presupuneri incorecte. Astfel, imaginea produsă ar trebui interpretată cu precauție și nu ca o reprezentare fidelă a realității. Cu toate acestea, Janssen subliniază potențialul metodei: „Este foarte dificil să interpretezi datele EHT în mod clasic. O rețea neuronală este ideală pentru a extrage semnalul din zgomotul atmosferic”. Echipa sa intenționează să aplice tehnica și pe datele mai recente ale EHT, comparând rezultatele cu măsurători independente. Scopul este de a rafina modelul și de a confirma eventualele descoperiri privind viteza de rotație a găurii negre, o informație crucială pentru înțelegerea comportamentului radiației și a stabilității discului de materie care o înconjoară.