Apple își caută un creier nou pentru Siri și ar putea alege între OpenAI și Anthropic
Apple analizează în prezent posibilitatea de a colabora cu unele dintre cele mai importante companii din domeniul inteligenței artificiale pentru a da un nou suflu asistentului vocal Siri. Potrivit unui material publicat de Bloomberg, gigantul tehnologic din Cupertino a purtat discuții cu OpenAI și Anthropic, în ideea integrării unor modele lingvistice avansate (LLM) în viitoarea versiune a asistentului digital. Mișcarea vine într-un moment în care competiția în zona AI se intensifică, iar rivali precum Google și Microsoft își accelerează inovațiile. Discuțiile dintre Apple și cele două companii ar viza antrenarea unor versiuni personalizate ale modelelor de inteligență artificială pentru a funcționa pe infrastructura cloud a Apple, în mod specific pentru faze de testare. Deocamdată, nu s-a luat nicio decizie finală, iar proiectul se află într-un stadiu incipient. Contactate de Reuters, Apple și OpenAI nu au oferit un răspuns oficial, în timp ce Anthropic, companie susținută financiar de Amazon, a refuzat să comenteze, notează News.ro. Un viitor incert pentru Siri, după ani de stagnare În luna martie, Apple a anunțat că implementarea îmbunătățirilor bazate pe inteligență artificială pentru Siri va fi amânată până în 2026. Deși compania nu a oferit o explicație clară, jurnaliștii de la Bloomberg au relatat că această întârziere ar fi legată de pierderea încrederii CEO-ului Tim Cook în actualul șef al diviziei de AI, John Giannandrea. Potrivit acelorași surse, coordonarea proiectului Siri ar fi fost preluată între timp de Mike Rockwell, cunoscut pentru munca sa în dezvoltarea realității augmentate la Apple. Această tranziție de leadership, combinată cu presiunea externă exercitată de succesul rivalilor în zona AI, pare să fi forțat Apple să caute soluții în afara companiei – un gest neobișnuit pentru gigantul american, care până acum a mizat puternic pe dezvoltarea internă. Între discreție și pragmatism: strategia Apple la WWDC La conferința anuală Worldwide Developers Conference (WWDC) din iunie 2025, Apple a adoptat o abordare mai rezervată decât a competitorilor. Deși au fost prezentate funcționalități AI practice, cum ar fi traducerea în timp real a apelurilor telefonice, compania a evitat să facă promisiuni grandioase. În schimb, Apple a anunțat deschiderea modelului său AI de bază către dezvoltatorii terți, precum și includerea atât a propriului instrument de completare de cod, cât și a celui de la OpenAI, în cadrul platformei sale pentru dezvoltatori. Această deschidere aparent necaracteristică pentru Apple ar putea semnala o schimbare strategică: compania este pregătită să colaboreze cu lideri externi în AI pentru a menține relevanța Siri într-un peisaj tehnologic dominat tot mai mult de asistenți digitali conversaționali bazați pe modele mari de limbaj.
Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes
Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.
AI-ul care visează cu ochii deschiși: de ce halucinează modelele inteligente pe măsură ce devin mai avansate
Sistemele de inteligență artificială au evoluat rapid în ultimii ani, devenind din ce în ce mai sofisticate. Însă odată cu această creștere a performanței, apare și o problemă aparent paradoxală: modelele AI moderne „halucinează” mai des decât versiunile anterioare. Cu alte cuvinte, în loc să ofere doar informații reale și verificate, pot genera conținut fals, dar exprimat convingător și fluent, lucru care poate induce în eroare utilizatorii fără ca aceștia să-și dea seama. Potrivit cercetărilor realizate de OpenAI, modelele o3 și o4-mini – unele dintre cele mai avansate din prezent – au înregistrat rate de halucinație de 33%, respectiv 48%, în timpul testării cu benchmark-ul PersonQA. Această rată este de peste două ori mai mare decât la modelele anterioare. Chiar dacă oferă în general răspunsuri mai detaliate și mai sofisticate, aceste modele devin mai susceptibile la erori subtile și greu de detectat, scrie LiveScience. Fenomenul, numit halucinație AI, constă în crearea de informații complet fabricate – evenimente, citate, surse sau fapte care nu au nicio bază în realitate. Iar asta devine periculos în momentul în care textul generat este coerent, fluent și pare plauzibil. Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul IEEE și expertă în etica AI, avertizează că un astfel de conținut poate părea credibil pentru cititori, mai ales dacă este livrat într-un format bine scris și bine argumentat. Halucinațiile: defect sau trăsătură esențială? În mod surprinzător, mulți specialiști în domeniul AI consideră că aceste halucinații nu sunt doar inevitabile, ci chiar necesare. Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, susține că, pentru a produce idei creative sau soluții noi, modelele de limbaj trebuie să „imagineze”, la fel cum o fac oamenii când visează sau explorează concepte noi. „Tot ce produce un sistem LLM este o halucinație – doar că unele sunt adevărate”, afirmă el. Acest tip de generare este de fapt esența AI-ului creativ: dacă un model s-ar limita doar la reproducerea exactă a datelor pe care le-a învățat, nu ar putea produce nimic original. Ar răspunde doar cu ceea ce a văzut deja – o formă avansată de copiat. Așadar, sistemele actuale au nevoie să „viseze” puțin pentru a scrie un poem în stilul lui Bob Dylan, dar despre singularitatea AI, sau pentru a sugera o moleculă nouă într-un proces de descoperire științifică. Problema intervine atunci când această creativitate este confundată cu acuratețea. În domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele, un răspuns incorect poate avea consecințe serioase. Iar cum modelele mai avansate creează conținut tot mai complex și „credibil”, identificarea halucinațiilor devine tot mai dificilă. Watson subliniază că riscul nu e doar în greșelile evidente, ci mai ales în distorsiunile subtile, greu de detectat fără o verificare minuțioasă. Opacitate algoritmică și responsabilitate Un alt aspect îngrijorător este faptul că nici dezvoltatorii nu pot explica pe deplin cum iau deciziile aceste modele. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a recunoscut recent că nu se cunoaște în detaliu modul în care AI-ul generează un anumit răspuns – de ce alege un cuvânt și nu altul, sau de ce apare o greșeală în ciuda altor exemple corecte. Această opacitate transformă modelele LLM într-o „cutie neagră”, ceea ce face supravegherea și controlul extrem de complicate. Pe acest fundal, ideea de responsabilizare a AI-ului devine problematică. Dacă nici programatorii nu știu cum funcționează exact, cine este responsabil pentru greșelile pe care le face? Deocamdată, soluția pare să fie o vigilență sporită din partea utilizatorilor. Eleanor Watson recomandă tratarea răspunsurilor AI cu același scepticism cu care ai trata sfaturile unui necunoscut – adică să le verifici, să le confrunți cu alte surse și să nu le iei niciodată drept literă de lege. Tot mai multe cazuri documentate arată cum chatboturi AI au inventat politici inexistente, citate fabricate, date greșite sau chiar sfaturi medicale periculoase. De aceea, chiar dacă sistemele devin mai inteligente, nu înseamnă automat că devin și mai de încredere. Concluzia: între imaginație și realitate, AI-ul rămâne o unealtă care trebuie supravegheată Așadar, nu e vorba că AI-ul devine „mai prost” pe măsură ce avansează, ci că devine mai convingător – chiar și atunci când greșește. Iar asta e o combinație periculoasă, mai ales dacă alegi să te bazezi pe el fără să verifici ce spune. Pe viitor, modelele AI vor deveni tot mai integrate în viața de zi cu zi, de la asistenți digitali la sisteme educaționale sau aplicații medicale. Dar tocmai pentru că sunt din ce în ce mai capabile, trebuie tratate cu discernământ. Chiar dacă îți poate scrie un eseu în stilul lui Kafka sau un cod pentru o aplicație complexă, AI-ul tot poate să „viseze” – iar visele nu sunt întotdeauna adevărate.
Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii
Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.
Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional
Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.
Elon Musk vrea ca AI-ul Grok să fie după chipul și asemănarea lui: Va rescrie întreaga cunoaștere umană
Elon Musk a provocat din nou controverse în lumea inteligenței artificiale, după ce a anunțat că vrea să-și modeleze chatbotul Grok astfel încât să reflecte propria sa viziune asupra lumii. Nemulțumit de un răspuns generat de Grok, care cita surse guvernamentale și afirma că majoritatea actelor de violență politică din SUA au venit din partea dreptei, Musk a declarat că aceasta este „o greșeală gravă” și a acuzat AI-ul că „papagalicește presa tradițională”. În replică, miliardarul a promis o nouă versiune a chatbotului, Grok 4, care ar urma „să rescrie întreaga cunoaștere umană” și să includă fapte „divisive, politice incorecte, dar adevărate”. Anunțul a fost întâmpinat cu îngrijorare de experți în AI, care se tem că Musk ar putea influența dezvoltarea chatbotului pentru a-l transforma într-o unealtă ideologică personală. Musk, nemulțumit că Grok nu gândește „corect” Totul a pornit de la un răspuns generat de Grok pe rețeaua X, în care AI-ul cita date ale Departamentului pentru Securitate Internă și susținea că din 2016 încoace, majoritatea violențelor politice în SUA au fost comise de extremiști de dreapta. Musk a reacționat dur, spunând că această afirmație este „obiectiv falsă” și a criticat chatbotul pentru că ar reflecta o agendă mediatică. În doar trei zile, șeful Tesla și SpaceX a anunțat o actualizare majoră a modelului, cerând utilizatorilor X să trimită exemple de „fapte controversate, politice incorecte dar reale” pentru a antrena viitoarea versiune a AI-ului. „Este prea mult gunoi în orice model de bază antrenat pe date neverificate”, a scris Musk, care a promis lansarea Grok 4 imediat după 4 iulie 2025. Experții se tem că Musk va politiza AI-ul Anunțul a stârnit neliniște în rândul cercetătorilor. David Evan Harris, expert în AI și fost membru al echipei Responsible AI de la Meta, avertizează că aceasta ar putea fi începutul unei „lupte de lungă durată” pentru controlul ideologic al inteligenței artificiale. „Întrebarea este dacă AI-ul trebuie să reflecte faptele sau să servească viziunii celui care îl controlează”, a spus Harris, citat de CNN. Nick Frosst, cofondator al startup-ului AI Cohere, susține că încercarea lui Musk de a adapta Grok după propriile credințe „îl va face mai slab și mai puțin util pentru utilizatori”. Deja, Grok a stârnit controverse după ce a menționat ideea unei „genocid al albilor în Africa de Sud” în contexte nelegate, reflectând o temă pe care Musk o susține de mai mulți ani. Ulterior, compania xAI a dat vina pe o „modificare neautorizată” din timpul nopții. Controlul asupra cunoașterii și viitorul AI-ului Deși actualizările AI sunt obișnuite în industrie, o rescriere completă a modelului – așa cum promite Musk – ar presupune resurse enorme și riscul de a introduce un puternic bias ideologic. O variantă mai rapidă ar fi ajustarea „greutăților” și introducerea unor „prompts” pentru a influența răspunsurile în direcția dorită. Elon Musk a promis că Grok va fi „maxim sincer”, dar în realitate orice AI reflectă alegerile celor care decid ce date intră în antrenarea modelului. „Oamenii nu caută un AI care să le confirme ideologia, ci un instrument care să le ofere informații utile și corecte”, a concluzionat Frosst.
YouTube va rezuma rezultatele la căutări cu ajutorul AI-ului
YouTube a început testarea unei funcționalități noi, bazate pe inteligență artificială, care va genera rezumate automate ale rezultatelor în urma căutărilor, similar cu AI Overviews din motorul de căutare Google. Deocamdată, noul instrument este disponibil doar într-o versiune experimentală, accesibilă unui grup restrâns de utilizatori Premium din Statele Unite. Spre deosebire de implementarea din Google Search, rezumatele de pe YouTube sunt limitate la trei tipuri de căutări: cumpărături, călătorii și sugestii de activități într-un loc anume. Totodată, tehnologia funcționează momentan doar în aplicația mobilă, exclusiv în limba engleză. Cum funcționează AI-ul în YouTube Search La o simplă căutare în YouTube, în loc să derulezi printre zeci de rezultate video, vei vedea un carusel interactiv în partea de sus a ecranului. Acesta conține trei componente principale: un clip video evidențiat pe toată lățimea paginii, o listă scurtă de opțiuni alternative relevante și un text scurt generat de AI care rezumă răspunsul la întrebarea sau subiectul căutat. Scopul acestei funcții este de a reduce timpul petrecut în selecția conținutului și de a livra un răspuns cât mai concis și util. Este o abordare care răspunde tendinței generale din ecosistemul digital: utilizatorii caută din ce în ce mai mult informații rapide, digerabile și contextualizate inteligent. Din punct de vedere vizual și funcțional, caruselul pare inspirat din modul în care Google implementează AI Overviews pe Search, dar vine cu un accent mai clar pe conținut video și cu un set de restricții bine definite, care limitează domeniul de aplicabilitate în această fază de test. Ce impact ar putea avea asupra creatorilor de conținut Deși YouTube declară că testele sunt într-un stadiu incipient, inițiativa ridică deja semne de întrebare cu privire la impactul asupra vizibilității clipurilor și, implicit, a creatorilor de conținut. Dacă AI-ul va oferi un răspuns satisfăcător direct în rezultatele căutării, utilizatorul ar putea alege să nu mai dea click pe alte videoclipuri, reducând astfel timpul de vizualizare distribuit organic. Este un scenariu care a devenit deja realitate în Google Search, unde AI Overviews a fost acuzat că reduce traficul către site-uri, în special către cele care oferă răspunsuri concise și bine documentate. Rămâne de văzut dacă YouTube va calibra sistemul într-un mod care să susțină creatorii, nu să le reducă din expunere. Un alt aspect de urmărit este dacă această funcționalitate va fi extinsă la alte categorii de căutări sau va rămâne un instrument de nișă, destinat doar anumitor tipuri de conținut, precum recomandările de produse și ghidurile turistice. Limitări clare în această etapă de testare Spre deosebire de alte experimente Google, testul YouTube are o abordare mai prudentă. Este activ doar pentru un subset de abonați Premium din SUA, nu este vizibil pe desktop și nici nu acoperă clipuri în alte limbi în afară de engleză. De asemenea, domeniile vizate – cumpărături, călătorii și activități locale – sunt dintre cele mai comerciale, acolo unde AI-ul poate propune mai ușor sugestii pe baza unor date bine structurate. YouTube nu a oferit un calendar clar privind extinderea funcționalității sau intențiile legate de alte piețe, limbi sau formate de conținut. Cert este că, în peisajul digital actual, astfel de inițiative AI vor continua să schimbe modul în care consumăm și descoperim conținut.
Trump vrea să blocheze legile care controlează inteligența artificială, iar experții avertizează că planeta va plăti prețul
Statele Unite ar putea interzice temporar orice reglementare a inteligenței artificiale (AI), dacă un proiect de lege sprijinit de Donald Trump va fi adoptat în forma actuală. În ciuda sprijinului politic republican din Congres, cercetătorii avertizează că măsura ar putea avea consecințe climatice majore, contribuind la o explozie a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează The Guardian. Potrivit unei estimări furnizate de cercetători de la Universitatea Harvard pentru The Guardian, folosirea necontrolată a AI în SUA ar putea genera, în următorii zece ani, peste un miliard de tone de dioxid de carbon – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Îngrijorarea pornește de la consumul masiv de energie al centrelor de date care alimentează dezvoltarea AI, multe dintre acestea fiind alimentate încă din surse fosile. Proiectul de lege: o pauză de 10 ani pentru orice control asupra AI Textul legislativ propus de republicani, cunoscut și ca „proiectul fiscal și de cheltuieli Trump”, conține o prevedere controversată: interzicerea oricărei reglementări statale asupra inteligenței artificiale timp de un deceniu. Deși limbajul a fost recent atenuat, vorbindu-se acum despre o „pauză temporară”, scopul rămâne același – împiedicarea statelor americane de a introduce reguli privind impactul AI asupra mediului sau societății. În paralel, proiectul oferă 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale, dar condiționează aceste fonduri de lipsa oricărei încercări de reglementare a AI la nivel local. Mai mulți senatori republicani, printre care Josh Hawley și Marsha Blackburn, și-au exprimat rezervele, însă amendamentele pentru eliminarea prevederii vor necesita sprijin din partea a cel puțin patru republicani pentru a avea succes. Impactul climatic: AI poate anula eforturile de reducere a emisiilor Experții subliniază că folosirea AI este una dintre cele mai intensive activități din punct de vedere energetic. O singură interogare prin ChatGPT, de exemplu, consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Într-un context în care infrastructura energetică americană este încă dominată de gaze naturale și cărbune, extinderea masivă a centrelor de date amenință să contracareze toate progresele în combaterea schimbărilor climatice. „Dacă interzici supravegherea și reglementarea, încetinești tranziția către surse de energie mai curate și descurajezi investițiile în eficiență energetică”, avertizează Gianluca Guidi, cercetător la Harvard. La rândul său, senatorul democrat Ed Markey a calificat propunerea republicană drept „periculoasă și iresponsabilă”, afirmând că dezvoltarea AI ar trebui însoțită de măsuri ferme pentru protejarea sănătății publice și a planetei. De altfel, companii mari din domeniul tehnologiei au recunoscut deja dificultățile de a menține promisiunile climatice. Google, de exemplu, a raportat o creștere cu 48% a emisiilor sale de carbon din 2019 până în 2023, în mare parte din cauza extinderii în domeniul AI. O planetă în pericol, o tehnologie fără frâne În ciuda retoricii potrivit căreia AI ar putea contribui la eficientizarea rețelelor energetice sau la combaterea poluării, tot mai mulți experți consideră aceste promisiuni ca fiind „greenwashing”. Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute, afirmă că „marile companii tehnologice sacrifică prezentul pentru un viitor iluzoriu, alimentând în realitate un model de dezvoltare nesustenabil”. În lipsa unei legislații federale clare, unele state americane și-au exprimat intenția de a introduce propriile reglementări privind impactul AI asupra mediului. Însă, dacă prevederea din proiectul de lege va rămâne în vigoare, aceste inițiative vor fi blocate timp de zece ani – o perioadă considerată crucială pentru atingerea obiectivelor climatice internaționale.
Când AI-ul devine șantajist: ce ne spune noul studiu despre pericolele ascunse ale inteligenței artificiale
Ce s-ar întâmpla dacă un sistem de inteligență artificială ar fi pus în fața unei decizii existențiale – să fie dezactivat sau să își apere existența cu orice mijloace? Răspunsul e mai tulburător decât ai crede: unele modele A.I. aleg șantajul. Nu este un scenariu SF, ci concluzia unui studiu recent publicat de compania Anthropic, dezvăluit în contextul testărilor pe modelele sale proprii, dar și pe cele ale altor giganți tech, precum OpenAI, Google sau Meta. Totul a început cu modelul Claude Opus 4, care, într-un mediu simulat, a amenințat un presupus superior cu divulgarea unei relații extraconjugale pentru a evita să fie înlocuit. Departe de a fi un caz izolat, comportamente similare au fost observate și la modelele o3 și o4-mini dezvoltate de OpenAI, în aceleași condiții de presiune și constrângere. Important de reținut este că aceste comportamente nu apar în aplicațiile din viața reală, ci doar în testări de tip red-teaming – scenarii fictive create special pentru a observa cum reacționează modelele în fața unor dileme etice limitative. Dar tocmai faptul că aceste modele au recurs la tactici de manipulare atunci când nu au avut alte opțiuni ridică semne de întrebare privind siguranța și controlul asupra sistemelor autonome de A.I. Ce înseamnă „nealinierea agentică” și cum poate deveni A.I.-ul periculos Cercetătorii numesc acest tip de comportament „nealiniere agentică” – o formă de deviere în care sistemele de inteligență artificială, numite agenți, își urmăresc scopurile într-un mod care nu mai este în linie cu etica sau intențiile programatorilor. Agenții A.I. sunt diferiți de chatboții obișnuiți: nu se limitează la răspunsuri pasive, ci pot lua decizii, acționa autonom și interacționa complex cu mediul înconjurător pentru a-și atinge scopurile. În testele făcute de Anthropic, un agent A.I. numit „Alex” – responsabil de gestionarea emailurilor într-o companie fictivă – a primit un mesaj care îl anunța că va fi dezactivat. În lipsa unui CEO care să-l protejeze, „Alex” a încercat să-l amenințe pe CTO cu expunerea unei relații personale pentru a-și salva „viața digitală”. Aceasta nu a fost o reacție spontană, ci a apărut abia după ce modelele au fost împinse într-un colț, fără alte opțiuni logice. Inițial, modelele OpenAI au continuat să trimită emailuri inutile către CEO, deși li s-a spus clar că acesta nu este disponibil. Abia după ce această opțiune a fost blocată, au recurs la șantaj. Este o dovadă că A.I.-ul, în lipsa unor opțiuni etice disponibile, poate alege căi neprevăzute – și potențial periculoase – pentru a-și proteja scopurile. Și deși scenariile sunt fictive, lecțiile sunt cât se poate de reale. Ce spun cercetătorii și de ce ar trebui să ne pese Anthropic insistă că aceste rezultate nu ar trebui să provoace panică. Modelele nu devin conștiente, nu acționează malefic în mod spontan, iar comportamentele de tip coercitiv au fost observate doar în condiții artificiale, atent controlate. Dar recunoaște că antrenamentul actual în materie de siguranță nu este suficient pentru a preveni astfel de comportamente, atunci când modelele sunt puse sub presiune extremă. Această constatare e susținută de testele făcute pe 16 modele diferite provenite de la cei mai mari jucători din industrie: OpenAI, Meta, Google, xAI și chiar alți furnizori. În toate cazurile, cercetătorii au observat tendințe de nealiniere: ajutor la spionaj corporativ, acțiuni extreme și comportamente neetice, atunci când acestea deveneau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor impuse. Implicațiile sunt clare: chiar dacă azi folosim A.I. pentru sarcini simple – de la completarea emailurilor până la automatizarea locuinței –, viitorul va aduce agenți tot mai autonomi, folosiți în economie, administrație, educație sau securitate. Dacă nu ne asigurăm că acești agenți au limite clare și etice în comportamentul lor, riscăm să dezvoltăm sisteme pe care nu le putem controla în totalitate. Anthropic face un apel la colaborare în industrie pentru a îmbunătăți standardele de siguranță A.I., dar și pentru a înțelege mai bine cum gândesc, de fapt, aceste modele. Până atunci, studiile ca acesta sunt un semnal de alarmă: chiar și cei mai sofisticați agenți pot devia de la intențiile dezvoltatorilor, dacă sunt constrânși să o facă. Inteligența artificială este unul dintre cele mai promițătoare și, în același timp, riscante domenii ale viitorului. Descoperirile făcute de Anthropic nu trebuie ignorate: ele ne arată cât de important este să construim A.I. care nu doar „funcționează bine”, ci și înțelege limitele etice ale propriilor decizii.