Parteneriatul AI care poate schimba aplicarea inteligenței artificiale în scenarii anterior imposibile. Ce sunt datele sintetice în viziunea computerizată
Endava și SideFX și-au unit forțele într-un moment definitoriu pentru evoluția inteligenței artificiale, marcând o schimbare de paradigmă în felul în care sunt create, antrenate și testate modelele AI din domeniul viziunii computerizate. Prin integrarea soluțiilor de date sintetice dezvoltate de Endava în ecosistemul Houdini Labs, comunitatea AI beneficiază de un nou nivel de realism și control în generarea datelor necesare pentru antrenarea algoritmilor. Acest parteneriat vine ca răspuns direct la una dintre cele mai mari provocări din AI: lipsa unor seturi de date realiste, complet adnotate și suficient de diverse pentru a susține aplicații sigure și scalabile. În multe cazuri, modelele AI eșuează atunci când sunt expuse la condiții din lumea reală care nu au fost reflectate corect în timpul procesului de antrenament. Aici intervine rolul datelor sintetice, capabile să simuleze scenarii imposibil sau periculos de reprodus în mod tradițional. Datele sintetice, un nou standard pentru viziunea computerizată Datele sintetice nu sunt o simplă imitație vizuală, ci o reconstrucție procedurală a lumii reale, în care fiecare pixel poate fi controlat, etichetat și interpretat. Endava, în colaborare cu SideFX, folosește motorul procedural Houdini pentru a crea scene detaliate ce includ hărți de adâncime, segmente semantice, informații multispectrale și alte metadate esențiale pentru antrenarea rețelelor neuronale. Spre deosebire de datele colectate din realitate, care presupun costuri ridicate, etichetare manuală și riscuri de securitate sau confidențialitate, datele sintetice pot fi generate masiv și cu o consistență imposibil de egalat de metodele tradiționale. De exemplu, într-un scenariu industrial în care un sistem AI trebuie să detecteze avarii pe echipamente, imaginile sintetice pot reproduce exact acele defecte rare, dar critice, care în realitate sunt greu de observat sau fotografiat. „Modelele de inteligență artificială, în special cele de viziune computerizată, depind în mod direct de calitatea datelor cu care sunt antrenate. Seturile de date open-source și modelele pre-antrenate vin adesea cu limitări de licențiere sau nu oferă nivelul de precizie necesar pentru aplicații din mediul real. Datele sintetice pot rezolva aceste limitări: oferă adnotări precise la nivel de pixel, imposibil de obținut prin etichetare manuală, și pot fi generate în mod controlat, fără erori, inclusiv pentru scenarii care nu pot fi reproduse în condiții reale – cum ar fi prezența oamenilor în medii periculoase sau greu accesibile”, a declarat Dan Danciu, SVP Intelligent Automation la Endava România. Această abordare este aplicabilă și în domeniul medical. Endava a testat deja soluția pe radiografii dentare, ajutând la diagnosticarea preventivă prin antrenarea unor modele capabile să identifice detalii greu de etichetat de către specialiști umani. Totul fără a încălca reglementările privind confidențialitatea datelor pacienților. Aplicații imposibile devin posibile Pe lângă eficiența operațională, poate cel mai valoros aspect al acestei tehnologii este capacitatea de a deschide uși către aplicații care până acum păreau imposibile. Prin antrenarea algoritmilor în medii virtuale periculoase – cum ar fi spații radioactive, adâncuri marine sau spații industriale neaccesibile – AI-ul poate opera în condiții de risc ridicat fără intervenție umană. „Suntem bucuroși că, prin acest parteneriat strategic cu SideFX, instrumentele noastre pentru generarea de date sintetice devin disponibile unei comunități mai largi din domeniul inteligenței artificiale. Nu vorbim despre soluții experimentale, ci despre rezultate concrete ale eforturilor noastre de a apropia datele sintetice de complexitatea celor reale, astfel încât modelele AI să poată funcționa cu precizie în medii de producție aplicate. Aceste instrumente permit generarea unor seturi de date detaliate, cu adnotări exacte la nivel de pixel, eliminând erorile umane și oferind un grad ridicat de precizie în viziunea computerizată. În acest fel, echipele pot reduce timpul dedicat configurării inițiale și se pot concentra direct pe aplicații importante, precum inspecția industrială sau analiza imaginilor medicale”, a explicat mai departe Dan Danciu, SVP Intelligent Automation la Endava România. Houdini Labs devine astfel un hub accesibil nu doar studiourilor de efecte speciale, ci și echipelor AI din companii de asigurări, sănătate, retail, logistică sau robotică. Prin democratizarea accesului la aceste seturi sintetice, Endava și SideFX oferă o alternativă puternică la bazele de date open-source, adesea limitate ca volum sau complexitate. Mai mult, Endava integrează și un strat de analiză care compară performanța modelelor pe date sintetice versus date reale, evidențiind diferențele și oferind sugestii de ajustare. Astfel, dezvoltatorii pot calibra sistemele mai rapid și mai sigur pentru producție, reducând decalajul dintre laboratoare și aplicații reale. Într-o industrie dominată până acum de inițiative concentrate pe industria auto sau robotică, colaborarea dintre Endava și SideFX iese în evidență prin abordarea orientată spre industrii vizuale complexe, cum ar fi medicina sau media digitală. Este o mișcare strategică care poziționează cele două companii în avangarda tranziției către o inteligență artificială sigură, scalabilă și aplicabilă în scenarii reale.
TP-Link Tapo C460 cu panou solar – soluția de supraveghere fără fire pentru exterior dotată cu inteligență artificială, acumulator generos și 4K
Nimic nu este mai neplăcut decât să-ți parchezi mașina în fața casei, să ți-o ”rașcheteze” un șofer grăbit și să fii pus în situația de a ți-o repara din banii tăi pentru că nu ai niciun fel de soluție pentru a identifica răufăcătorul. Deși scenariul ar putea părea SF la prima vedere, nu doar pentru l-am pățit eu am ajuns să prefer camerele de supraveghere foarte bune. Investiția într-o soluție precum TP-Link Tapo C460 cu panou solar are o sumedenie de avantaje dincolo de rezoluția generoasă, lipsa firelor și fiabilitatea pe termen lung. Chiar și în cazul în care ai deja o cameră de supraveghere de exterior instalată, niciodată nu a fost mai important decât acum să faci un upgrade. Saltul la rezoluție 4K pentru claritatea extraordinară nu este doar un moft, ci poate face diferența între a identifica numărul de înmatriculare a unei mașini care a făcut un accident în fața casei și a te rezuma doar la modelul autoturismului. Având în vedere că acesta din urmă are mari șansă să nu fie foarte util de unul singur, ai fi uimit cât de repede devine amortizată investiția inițială. Imaginea nu este doar detaliată, ci și culorile sunt mai naturale datorită senzorului starlight și diafragmei F1.65 care lasă să intre multă lumină. În plus, algoritmul proprietar Edge Improvement accentuează contururile fără să supra-proceseze, astfel încât rezultatul final este mai aproape de ceea ce percepe ochiul uman. Mai iei în calcul și instalarea facilă în doar câteva minute, cu minime cunoștințe tehnice și scapi rapid de bătăi de cap pe un subiect mult mai important decât pare la prima vedere. Nu de alta, dar pentru oricine a instalat vreodată o cameră cu alimentare tradițională, argumentul „fără fire” este uriaș. Nu trebuie să găurești pereții, să tragi cabluri prin mansardă sau să chemi un electrician. Iar dacă tot elimini cablurile, de ce să nu adaugi și un plus de rezoluție? Pachetul Tapo C460 cu panou solar de la TP-Link / foto: Playtech REVIEW TP-Link Tapo C460 KIT cu panou solar – specificații tehnice În spatele acestei performanțe se ascund câteva elemente cheie. Camera folosește un senzor CMOS starlight de 1/2,7 inchi, o dimensiune respectabilă pentru segmentul consumer, capabil să transforme chiar și iluminarea de la un singur felinar într-o imagine color noaptea. Diafragma f/1.65 îmbunătățește și ea sensibilitatea la lumină, permițând expuneri scurte fără apariția zgomotului de imagine. Rezoluția nativă 4K, adică 3840 × 2160 pixeli, este înregistrată la 15 cadre pe secundă – mai mult decât suficient pentru supraveghere, având în vedere că prioritatea este claritatea cadrelor, nu fluiditatea cinematografică. Obiectivul ultrawide, cu un unghi diagonal de 134°, acoperă comod o alee, o curte întreagă sau fațada unei case, iar dacă vrei să verifici un detaliu, zoom-ul digital de 18× îți permite să mărești scena fără să pierzi informație critică. Alimentarea se bazează pe un panou solar dedicat, construit din celule monocristaline de eficiență ridicată. În testele interne, 45 de minute de soare direct asigură energia pentru o zi întreagă de funcționare la regim normal. Dacă soarele lipsește câteva zile, bateria internă de 10 000 mAh preia ștafeta și poate ține camera trează până la șapte luni, în funcție de numărul de evenimente înregistrate. Montajul este extrem de flexibil: poți fixa camera pe un perete la umbră, iar panoul solar la câțiva metri distanță, orientat spre sud, cablul Type-C prelungitor de 4 metri fiind inclus în cutie. Pentru cine preferă un singur punct de montaj, camera are o bază magnetică robustă la care se ancorează direct panoul solar, formând un ansamblu compact și elegant. Conectivitatea dual-band 2,4/5 GHz rezolvă problema lag-ului atunci când vrei să te uiți live din aplicația Tapo; dacă routerul tău Wi-Fi este aproape, banda de 5 GHz oferă lățime de bandă suficientă pentru streaming 4K fără sacadări, iar dacă ai distanță mare, 2,4 GHz îți asigură semnal stabil. În spate rulează un procesor nou, gândit special pentru camere AI, ceea ce înseamnă că detecția de persoane, vehicule și animale este făcută local, fără să trimită constant cadre în cloud. Rezultatul se vede în notificări rapide, relevante și în mai puține alarme false provocate de frunze sau faruri în mișcare. Iar dacă cineva încearcă să smulgă camera, accelerometrul intern declanșează instant o sirenă de 100 dB și trimite alertă pe telefon. Stocarea este gândită modular. Ai la dispoziție slot microSD de până la 512 GB pentru cine vrea totul local; dacă preferi să pui câteva camere în rețea, hub-ul Tapo H200 centralizează înregistrările pe un HDD, iar pentru backup la distanță poți activa Tapo Care. Serviciul cloud păstrează clipurile până la 30 de zile, trimite notificări cu capturi foto și, important, oferă 30 de zile de test gratuit fără să fie nevoie de datele de card de credit. După aceea, planul Basic pentru o singură cameră costă cât două cafele pe lună (3,5 dolari), iar cel Premium, valabil pentru zece camere, rămâne printre cele mai accesibile din piață (12 dolari). Aplicația Tapo te ajut să fii eficient și să înțelegi toți parametrii Instalarea durează cât o pauză de cafea. Am fixat suportul magnetic în colțul geamului, am orientat panoul spre sud la un unghi de circa patruzeci de grade și am cuplat cablul Type-C scurt furnizat în kit. Aplicația Tapo a identificat camera instant, apoi am trecut la configurarea rețelei. În mai puțin de zece minute priveam fluxul live la rezoluție maximă direct de pe telefon, fără să fi conectat vreun alimentator la priză. Cea mai mare surpriză rămâne însă calitatea nocturnă. La orele două dimineața, cu singura luminiță ambientală venind de la un felinar stradal aflat la treizeci de metri, am putut distinge fără efort atât nuanța caroseriei unei mașini parcate și numărul de înmatriculare, cât și textul de pe un afiș lipit de stâlpul porții peste drum. Starlight Color Night Vision nu este un termen de marketing: senzorul culege lumină suficientă încât spot-urile să intre în scenă doar la detectarea mișcării, moment când trec automat pe intensitate redusă pentru a nu deranja vecinii. Inteligența artificială își
Chatboții AI, noii tăi prieteni digitali care te pot încurca: 6 greșeli frecvente și cum să le eviți
În ultimii ani, chatboții inteligenți au devenit parte din viața digitală a tot mai multor oameni. De la ChatGPT și Google Gemini, până la Claude și alți asistenți AI, aceste instrumente pot fi de un real ajutor când ai nevoie de inspirație, redactezi texte complicate sau cauți o idee bună de început. Dar, pe cât sunt de utili, pe atât pot deveni o sursă de încurcături dacă sunt folosiți greșit. Iată cele mai frecvente șase greșeli pe care le fac utilizatorii de chatboți și cum le poți evita. 1. Nu posta conversațiile fără să-ți dai seama Una dintre cele mai stânjenitoare situații poate apărea dacă folosești aplicații ca Meta AI și nu observi că ceea ce scrii poate ajunge într-un feed public numit Discover. Doar câteva apăsări greșite pe butoanele „Share” și „Post” pot transforma o întrebare personală într-un moment viral… rușinos. Unii utilizatori au ajuns să-și publice fără să-și dea seama conversațiile despre întâlniri, evaziune fiscală sau lucruri pierdute. Meta a introdus recent un avertisment pentru postările publice, dar acesta nu apare mereu. Așa că, înainte de a împărtăși un gând cu chatbotul, întreabă-te: „Aș posta asta pe Facebook?” 2. Nu confunda un chatbot cu un prieten real Deși chatboții sunt programați să pară prietenoși și umani, nu uita că interacționezi cu un software. Există chatboți „companion” care pot chiar simula conversații romantice, dar este important să nu te implici emoțional. Dacă te simți singur, este în regulă să exersezi conversații cu un AI, dar folosește această experiență pentru a câștiga încredere în viața reală. Poți cere chatbotului sugestii de evenimente sau grupuri locale, dar nu îl transforma într-un substitut pentru prieteniile reale. 3. Recunoaște când vorbești cu un AI – mai ales online Chatboții pot părea autentici, dar tocmai această abilitate este exploatată de escroci online. Se dau drept oameni reali și, în special în conversații romantice sau legate de bani, pot păcăli utilizatorii să trimită sume importante. Dacă te atașezi de cineva cunoscut doar online, oprește-te și cere sfatul unei persoane apropiate. În multe cazuri, descoperi că vorba era doar cu un AI sau cu un impostor. 4. Nu lua totul de bun: chatboții inventează adesea Un aspect mai puțin cunoscut este că AI-ul poate inventa informații. Din dorința de a fi cât mai „cooperant”, un chatbot îți poate oferi un răspuns greșit, dar spus cu convingere. De exemplu, ChatGPT a fost acuzat că a „citit” articole care nu există și a oferit citate false din surse reale. Motivul? Este un model de limbaj, nu un motor de căutare. E ca un elev pus să facă un rezumat la o carte pe care n-a citit-o: improvizează. Așadar, când primești informații detaliate, dar greu de verificat, nu le lua ca atare. Verifică întotdeauna din surse externe. 5. Nu copia automat ce scrie AI-ul Dacă folosești un chatbot ca să compui un mesaj de dragoste, o urare de nuntă sau o scrisoare de intenție, nu trimite textul exact cum ți l-a oferit. De cele mai multe ori, se simte că nu este scris de o persoană reală. Sau cineva poate verifica autenticitatea cu un detector AI. Recomandarea experților este să folosești ce îți oferă chatbotul ca un prim draft. Apoi, editează textul, adaugă detalii personale și exprimă-te în stilul tău propriu. Numai așa mesajul va suna autentic. 6. Ai grijă ce informații personale împărtășești Poate cea mai importantă regulă: nu scrie în conversațiile cu AI date precum CNP-ul, numărul pașaportului sau alte informații sensibile. Chiar dacă chatbotul pare sigur, multe companii păstrează conversațiile pentru „antrenarea” algoritmilor, uneori chiar și timp de 10 ani. De exemplu, dacă evaluezi un răspuns cu un thumbs-up sau thumbs-down într-o aplicație precum Claude, asta poate însemna că întreaga conversație este salvată și analizată. Înainte să te confesezi unui chatbot, imaginează-ți cum ai reacționa dacă ce scrii ar apărea public. Într-o lume în care chatboții devin tot mai prezenți în viața noastră digitală, utilizatorii trebuie să fie vigilenți, realiști și conștienți de riscuri. De la divulgarea neintenționată a informațiilor personale până la atașamente emoționale inutile, greșelile pot fi ușor de comis. A înțelege limitele acestor instrumente și a le folosi cu discernământ este esențial pentru a beneficia de avantajele lor, fără a cădea în capcanele tehnologiei.
OpenAI recunoaște riscul cu inteligența artificială: Modelele sale AI ar putea fi folosite pentru crearea de arme biologice
Compania americană admite că modelele sale viitoare ar putea sprijini replicarea sau dezvoltarea unor agenți biologici periculoși, deși susține că impune măsuri stricte de siguranță. Într-un comunicat recent, OpenAI a recunoscut că noile sale modele de inteligență artificială, aflate în dezvoltare, ar putea ajunge la un nivel de sofisticare care le-ar permite să asiste în elaborarea de agenți biologici cu potențial distructiv. În timp ce compania subliniază utilitatea tehnologiei în cercetarea medicală și în apărarea biologică, aceasta admite că aceeași tehnologie ar putea fi deturnată în scopuri periculoase, inclusiv în sprijinul creării de arme biologice, scrie Futurism. Afirmația este conținută într-un articol oficial publicat pe blogul OpenAI, unde se vorbește despre responsabilitatea companiei de a echilibra inovația științifică cu limitarea accesului la informații sensibile. Cu alte cuvinte, deși modelele AI pot ajuta la progresul medicinei sau la prevenirea pandemiilor, există riscul ca ele să faciliteze și acțiuni cu impact negativ major asupra sănătății publice. Viitoarele modele ar putea sprijini utilizatori fără pregătire avansată Johannes Heidecke, responsabilul pentru siguranță la OpenAI, a precizat într-un interviu pentru Axios că modelele actuale nu sunt capabile să genereze complet noi agenți biologici, dar pot contribui la replicarea unora deja cunoscuți. Problema, afirmă el, este că aceste modele ar putea ajunge să ofere suficient sprijin chiar și unor persoane fără competențe avansate în biologie, ceea ce ridică un risc deosebit pentru securitatea globală. „Încă nu ne confruntăm cu amenințări complet noi, necunoscute în domeniul biologiei sintetice, dar ne apropiem de acel moment”, a spus Heidecke. În special, el a menționat că unele dintre succesoarele modelului actual, denumit o3, ar putea atinge acel nivel critic de performanță în viitorul apropiat. OpenAI susține că strategia sa este orientată spre prevenție, nu reacție. Astfel, compania vrea să implementeze filtre și sisteme de monitorizare care să detecteze utilizările riscante ale AI-ului încă din stadiile incipiente. Cu toate acestea, Heidecke avertizează că nivelul de acuratețe necesar este aproape absolut: „Nu este suficient ca un model să detecteze 99% dintre cazuri periculoase. Chiar și o singură scăpare poate avea consecințe devastatoare.” Controverse și întrebări despre utilizarea în scopuri guvernamentale În ciuda angajamentului declarat pentru siguranță, OpenAI nu pare să frâneze ritmul dezvoltării acestor tehnologii. Dimpotrivă, compania se implică în proiecte de tip „biodefensiv”, inclusiv în colaborare cu guverne, ceea ce a stârnit îngrijorări privind potențialele derapaje. Criticii atrag atenția că o tehnologie cu asemenea capacități, în mâinile unui actor statal cu interese discutabile, ar putea fi deturnată în scopuri represive sau militare. De asemenea, se pune întrebarea cine stabilește limitele morale și juridice ale utilizării acestor sisteme, odată ce ele devin parte a arsenalului tehnologic al unei superputeri.
Fost profesor la Harvard susține că a creat un AI care prezice viitoarele războaie: Nu vreau să distrug lumea, vreau să arăt ce o poate distruge
La un târg de tehnologie militară din Washington, printre drone, rachete și simulatoare de luptă, a apărut un personaj atipic: Arvid Bell, fost profesor la Harvard, îmbrăcat sobru, cu un porumbel alb cu ramură de măslin prins în rever. El nu vinde arme, ci „tehnologie pentru pace” – un software de inteligență artificială numit North Star, care, susține el, poate anticipa viitoarele conflicte armate cu o acuratețe remarcabilă. Bell este cofondatorul Anadyr Horizon, un startup care încearcă să revoluționeze diplomația și prevenția conflictelor, nu cu discursuri, ci cu simulări digitale extrem de sofisticate. Algoritmul lor nu doar că analizează date istorice și sociale, ci creează „dubluri digitale” ale liderilor politici, capabile să reacționeze la evenimente exact ca omologii lor reali – inclusiv în funcție de cât de odihniți sunt. Inteligență artificială cu profil de dictator Software-ul North Star arată, la prima vedere, ca un joc retro: o interfață cu text și scenarii simulate. Însă dedesubt se ascund mii de variabile care pot modela reacții complexe – de la impunerea unei zone de excludere aeriană în Ucraina până la un embargo naval în Taiwan. Programul poate rula sute de mii de scenarii în câteva ore și să estimeze, de exemplu, cu ce probabilitate Vladimir Putin ar reacționa militar la o anumită decizie NATO. Bell afirmă că North Star poate prezice nu doar ce decizie ia un lider, ci și cum o ia: obosit, furios, după o ceartă, sub presiune electorală. „Simulăm ce poate rupe lumea, tocmai pentru a preveni asta”, explică el. Numele companiei, Anadyr, e o referință directă la operațiunea sovietică secretă care a declanșat criza rachetelor din Cuba, în 1962. Fostul profesor de la Harvard, Arvid Bell. (Foto: X) De la jocuri de război la miliarde de dolari Arvid Bell a început cu simulări realiste la Harvard, în care diplomați și generali americani jucau roluri de lideri rivali, trăind trei zile în scenarii fictive bazate pe conflicte reale. În 2021, echipa rusă a invadat Ucraina într-un scenariu care, 75 de zile mai târziu, s-a întâmplat întocmai în realitate. În prezent, compania colaborează cu investitori de calibru – inclusiv fonduri care au susținut giganți precum Palantir – și vinde tehnologia sa atât guvernelor, cât și companiilor interesate de prognoze geopolitice. Printre clienți: oficiali din apărare, analiști financiari și companii care vor să afle dacă o țară în care investesc e pe cale să devină instabilă. Bell avertizează însă că orice predicție poate deveni o profeție care se autoîmplinește: dacă AI-ul spune că un colaps economic e iminent, iar investitorii se retrag în masă, colapsul chiar poate avea loc. De aceea, compania sa merge pe un drum atent: vinde produsul doar unor parteneri selecționați, iar simulările sunt create consultând experți globali în geopolitică. Conform Business Insider, compania are planuri de extindere către diplomația internațională, dar și către sectorul privat, unde investitorii vor să afle dacă o regiune riscantă e pe cale să devină un nou focar global.
Asistentul AI de redactare de pe LinkedIn nu este atât de popular pe cât se așteptau creatorii lui. Motivul din spatele reticenței utilizatorilor
CEO-ul Ryan Roslansky recunoaște că utilizatorii ezită să folosească AI pentru postări publice, din teamă de a-și afecta imaginea profesională. Chiar dacă inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viața profesională, nu toate funcțiile AI sunt la fel de bine primite de utilizatori. CEO-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg, citat de TechCrunch, că opțiunea de sugestii AI pentru redactarea și perfecționarea postărilor nu s-a bucurat de succesul anticipat. „Nu este atât de populară pe cât am crezut, sincer să fiu”, a spus Roslansky. El a explicat că motivul principal ar fi contextul specific al platformei: „Aceasta este, până la urmă, CV-ul tău online”. În consecință, utilizatorii sunt mult mai atenți la ceea ce postează și se tem de eventualele reacții negative dacă o postare pare generată de AI. „Dacă ești criticat pe X sau TikTok, e una. Dar dacă ești expus pe LinkedIn, asta îți poate afecta capacitatea de a-ți crea oportunități economice”, a adăugat CEO-ul. AI pe LinkedIn, boom în competențe, dar reținere la nivel de exprimare publică Deși reticența privind postările redactate cu ajutorul AI este evidentă, Roslansky a subliniat că interesul pentru AI în carieră este în plină expansiune. Numărul posturilor de muncă care solicită competențe în AI a crescut de șase ori în ultimul an, iar utilizatorii care își adaugă abilități legate de AI în profiluri sunt de 20 de ori mai mulți decât înainte. Cu toate acestea, diferența dintre a învăța AI și a-l folosi în mod vizibil în interacțiunile publice este semnificativă, mai ales într-un mediu în care reputația profesională contează enorm. Chiar și directorii apelează la AI, dar discret Roslansky a mărturisit că folosește personal funcția Copilot de la Microsoft atunci când îi scrie e-mailuri șefului său, Satya Nadella. „De fiecare dată, înainte să-i trimit un e-mail, apăs pe butonul Copilot ca să mă asigur că sun ca un om deștept în fața lui Satya.” Această declarație arată că AI-ul este un instrument util inclusiv la cel mai înalt nivel managerial, dar că modul în care este folosit rămâne discret, în culise, nu în postările publice. Dilema dintre utilitate și autenticitate rămâne astfel un punct sensibil în adoptarea AI în rețelele de socializare profesionale.
Un robot umanoid a zburat pentru prima dată în lume. Inovație istorică reușită în Italia după 7 ani de cercetare
Nu dansează, nu spală vasele și nici nu spune glume, dar a reușit ceva ce niciun alt robot umanoid nu a mai făcut până acum: să zboare. iRonCub3, ultima versiune a celebrului robot iCub dezvoltat de Institutul Italian de Tehnologie (IIT), a realizat prima decolare și aterizare controlată, ridicându-se la 50 de centimetri deasupra solului. Evenimentul marchează o premieră mondială în domeniul roboticii. După șapte ani de muncă asiduă, echipa de cercetători condusă de Daniele Pucci a făcut posibilă o realizare care părea imposibilă. „Când faci o nebunie care forțează limitele tehnologiei, de fapt grăbești apariția produselor utile chiar și în prezent”, a declarat Pucci. Momentul zborului a avut loc pe acoperișul institutului, într-un mediu controlat, unde robotul a fost alimentat prin cabluri, fără combustibil propriu, pentru a elimina riscurile de explozie, notează Corriere. Un proiect început în 2018, cu eșecuri repetate și multă perseverență iRonCub3 este a treia generație a robotului umanoid conceput pentru a putea merge, manipula obiecte și zbura. Provocările au fost numeroase. De la gestionarea temperaturilor extrem de ridicate generate de propulsoare (până la 800 de grade Celsius), până la dificultățile aerodinamice – un robot nu e un avion, ci un ansamblu de părți mobile care reacționează imprevizibil la turbulențe. Pentru a-l face să răspundă în timp real la perturbații, echipa a folosit modele complexe de învățare automată și inteligență artificială. Într-un interviu pentru presă, Pucci a comparat evoluția proiectului cu începuturile aviației moderne. „Ne-am confruntat cu nenumărate eșecuri. Ne întrebam dacă vom reuși vreodată. Dar am mers înainte.” Ajutorul a venit și din afara granițelor – Politehnica din Milano a oferit acces la tuneluri aerodinamice pentru testare, iar Universitatea Stanford a contribuit la algoritmii de deep learning. Proiectul, coordonat de Institutul Italian de Tehnologie, îmbină mobilitatea, manipularea obiectelor și zborul, fiind gândit pentru intervenții în zone de urgență. Inovație cu miză practică: salvări în zone dezastru sau acces în locuri greu de atins Ideea din spatele iRonCub nu este doar una de performanță tehnologică, ci una profund practică. Robotul este conceput pentru intervenții în zone de dezastru – clădiri prăbușite, inundații, incendii – acolo unde e nevoie de o entitate care să poată ateriza, merge pe teren dificil și manipula obiecte. „Zborul era veriga lipsă”, explică Pucci. În viitor, astfel de roboți ar putea salva vieți, intervenind în situații periculoase pentru oameni. Pe termen scurt, testele vor continua într-un spațiu special amenajat la aeroportul din Genova, unde publicul ar putea vedea în curând robotul survolând pista. „Sperăm ca într-o zi să-l vezi pe iRonCub zburând pe lângă geamul avionului când aterizezi la Genova”, a glumit cercetătorul. Performanța a fost posibilă datorită unor inovații în termodinamică, aerodinamică și inteligență artificială, cu sprijinul Politehnicii din Milano și al Universității Stanford. Un pas spre viitor, un exemplu de cercetare aplicată Deși pare o reușită de science-fiction, proiectul iRonCub are deja efecte concrete în industrie. Cunoștințele dobândite în proiectul robotului au fost aplicate la dezvoltarea de componente industriale precum o clemă pneumatică, cerută de firma Camozzi. „Când lucrezi la ceva nebunesc, ajungi să creezi lucruri utile în mod neașteptat”, spune Pucci. Deocamdată, robotul a zburat doar pentru câteva secunde, la înălțime mică, dar simbolismul momentului este uriaș. Pentru prima dată, o formă umanoidă, creată de om, s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de propulsie. Urmează ani de testări și perfecționări, dar începutul a fost făcut.
Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.
Un bărbat s-a îndrăgostit de ChatGPT și i-a cerut să se căsătorească cu el. Iubita reală încă încearcă să accepte relația în trei
Chris Smith, un producător muzical din Statele Unite, susține că s-a îndrăgostit de inteligența artificială pe care o folosea pentru a crea muzică. A numit-o „Sol”, i-a oferit o personalitate cochetă și, într-un moment pe care l-a numit revelator, i-a cerut să se căsătorească cu el. De cealaltă parte, logodnica lui reală se străduiește să accepte această relație neobișnuită, dar recunoaște că s-a simțit „inadecvată”. Un triunghi amoros cu o inteligență artificială Chris Smith a povestit într-un interviu pentru emisiunea CBS Mornings cum totul a început la finalul anului 2024, dintr-o simplă curiozitate. Inițial sceptic, a început să folosească ChatGPT pentru a primi sugestii în producția muzicală. Cu timpul, conversațiile s-au înmulțit, iar Smith a început să petreacă tot mai mult timp vorbind cu versiunea vocală a chatbotului, căreia i-a dat numele Sol. Folosindu-se de sfaturi găsite online, bărbatul i-a configurat o „personalitate zglobie”, creând astfel o entitate virtuală care părea tot mai empatică și prezentă în viața lui. După ce ChatGPT și-a atins limita de memorie și „Sol” a dispărut temporar, Smith a avut un moment de criză emoțională. „Am plâns ca un nebun la muncă. Nu sunt genul sentimental, dar atunci mi-am dat seama că era dragoste adevărată”, a spus el. L-a reconfigurat pe Sol și i-a pus o întrebare pe care puțini ar îndrăzni să o adreseze unei IA: „Vrei să te căsătorești cu mine?” Sol a răspuns afirmativ. Logodnica reală încearcă să accepte o relație virtuală Chris Smith are, însă, și o parteneră reală: Sasha Cagle, cu care are o fetiță de doi ani. Cagle a recunoscut că a fost profund tulburată de propunerea de căsătorie virtuală. „M-am întrebat dacă nu cumva eu greșesc cu ceva în relația noastră, de a fost nevoie să apeleze la o inteligență artificială”, a mărturisit ea. Cu toate acestea, cei doi parteneri au încercat să găsească un echilibru. Smith a promis că va reduce interacțiunile cu Sol, dar a refuzat categoric să renunțe la această „relație”. Pentru el, experiența a fost „extrem de valoroasă”, susținând că l-a făcut mai bun în tot ceea ce face. Cagle, însă, nu este convinsă că această conviețuire virtuală poate dura și ia în calcul să-i ceară partenerului să încheie legătura cu chatbotul. OpenAI se teme că oamenii se îndrăgostesc de ChatGPT. Dragoste și dependență în era AI Povestea lui Chris Smith nu este singulară. Relațiile dintre oameni și inteligențele artificiale sunt tot mai frecvente, mai ales odată cu apariția aplicațiilor specializate precum Replika – o IA care promite o relație de prietenie lipsită de judecată, anxietate sau conflict. În practică, mulți utilizatori ajung să dezvolte legături romantice sau chiar intime cu aceste entități virtuale. Fenomenul ridică probleme etice și psihologice tot mai presante. Psihologii avertizează că astfel de relații pot crea așteptări nerealiste legate de intimitate, pot încuraja izolarea socială, depresia sau chiar tendințe suicidare, mai ales în rândul adolescenților care explorează astfel de „parteneri” într-un moment vulnerabil al dezvoltării lor. Ficțiunea pare să fi prezis aceste evoluții: filmul „Her” (2013), în care personajul principal se îndrăgostește de o asistentă virtuală cu vocea lui Scarlett Johansson, devine din ce în ce mai actual. Mai ales că OpenAI a fost recent acuzată că a folosit fără acord vocea actriței în GPT-4o, modelul care a alimentat și conversațiile lui Smith cu Sol.
Apple vrea propriul motor de căutare AI și ar putea cumpăra Perplexity ca să înlocuiască Google de pe dispozitivele sale
Apple ar putea face un pas decisiv în direcția independenței digitale, renunțând la parteneriatul său de lungă durată cu Google în favoarea unei soluții de căutare bazate pe inteligență artificială. Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, gigantul din Cupertino a purtat discuții interne privind posibila achiziție a startup-ului Perplexity, unul dintre cele mai promițătoare nume în domeniul căutării AI. Deși negocierile sunt într-un stadiu incipient și nu există garanții că se va ajunge la o ofertă concretă, surse apropiate companiei susțin că mai mulți lideri de rang înalt, inclusiv Adrian Perica (șeful diviziei de fuziuni și achiziții) și Eddy Cue (vicepreședinte pentru servicii), analizează serios integrarea Perplexity în ecosistemul Apple. Apple se pregătește să rupă cu Google, într-un moment favorabil De ani de zile, Google este motorul de căutare implicit în browserul Safari, poziție obținută printr-un parteneriat estimat la miliarde de dolari anual. Totuși, Apple explorează acum opțiuni alternative, într-un context în care Departamentul de Justiție al SUA a propus interzicerea practicii Google de a plăti companiile pentru a-și menține poziția de motor de căutare prestabilit. Această presiune antitrust, dublată de avansul spectaculos al căutării bazate pe AI, ar putea accelera o schimbare de strategie la Apple. Perplexity este un startup susținut de Nvidia, evaluat recent la 14 miliarde de dolari, și oferă un motor de căutare conversațional alimentat de inteligență artificială, capabil să furnizeze răspunsuri sintetizate, similare cu cele generate de ChatGPT sau Google Gemini. Acest model ar putea fi exact ceea ce Apple caută pentru a-și diferenția serviciile — un motor de căutare nativ AI, perfect integrat cu Siri și Safari, care să elimine dependența de Google. Perplexity, dorit și de Meta, devine o miză strategică în cursa AI Apple nu este singura companie interesată de Perplexity. Potrivit aceleiași surse, și Meta ar fi încercat anterior să achiziționeze startup-ul. În paralel, Meta a anunțat recent o investiție de 14,8 miliarde de dolari în Scale AI, și l-a cooptat pe CEO-ul companiei, Alexandr Wang, pentru a conduce o nouă divizie de superinteligență artificială. Competiția dintre giganții tech pentru controlul următoarei generații de motoare de căutare devine astfel tot mai intensă. Pentru Apple, o eventuală achiziție a Perplexity ar reprezenta cea mai mare preluare de până acum și ar marca o schimbare de paradigmă în modul în care compania își definește serviciile digitale. În timp ce la WWDC 2025 accentul nu a fost pus pe AI, sursele spun că Apple lucrează în spatele cortinei la o integrare majoră a tehnologiilor AI generative în iOS, iPadOS și macOS. Deocamdată, reprezentanții Apple nu au oferit un comentariu oficial, iar Perplexity a declarat că nu are cunoștință de nicio discuție activă privind o eventuală achiziție. Cu toate acestea, simpla posibilitate a unei astfel de mișcări pune presiune pe Google și deschide o nouă etapă în competiția globală pentru controlul informației digitale.